Dar Cuvântul …

11111Isaia 40:6-8

„Un glas zice:

„Strigă!”

Şi eu am răspuns: „Ce să strig?”

,,Orice făptură este ca iarba,

şi toată strălucirea ei ca floarea de pe câmp.

Iarba se usucă, floarea cade, când suflă vântul Domnului peste ea.”

În adevăr, poporul este ca iarba: iarba se usucă, floarea cade;

dar

Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.”

Care este strigarea ta?

Orice putere are un sfârşit. Orice om se clatină şi cade. Orice om este schimbător în deciziile şi atitudinile lui.

Oamenii ne dezamăgesc, politica se schimbă, programele se învechesc, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac.

De multe ori nu răspundem la vestea cea bună a Evangheliei, chiar dacă ştim că este superioară tuturor veştilor de pe pământ.

Iarba este un simbol, o emblemă a schimbării. Schimbarea ei este de scurtă durată. La fel şi noi înflorim pentru o vreme scurtă, şi, dacă ne bazăm pe ea, urmează o serie de dezamăgiri. Psalmul 103:15-16 ne spune: „Omul! Zilele lui sunt ca iarba şi înfloreşte ca floarea de pe câmp. Când trece un vânt peste ea nu mai este şi locul pe care-l cuprindea, n-o mai cunoaşte”.

Cea mai mare comoară pe care cineva poate să o aibă este veridicitatea şi stabilitatea Cuvântului lui Dumnezeu.

Omul este instabil. Dumnezeu este credincios şi va împlini promisiunile Lui faţă de copiii Lui. Viaţa celor ce se încred în El, va fi restaurată.

Crezi tu Cuvântul Domnului? Ştiind că este adevărat şi veşnic, cum te străduieşti să-l faci parte a vieţii tale printr-o trăire după voia lui Dumnezeu?

Cum îi influenţezi pe copiii tăi în ce priveşte relaţia lor cu Cuvântul?

Cum îi influenţezi pe prietenii tăi prin trăirea Cuvântului pe care îl ştii?

Cum „strigă” viaţa ta despre Cuvântul lui Dumnezeu?

 

Inima mea se bucură de Cuvântul Domnului!

 

Pregătiţi calea Domnului

23Isaia 40:3-5

„Un glas strigă: „Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în câmpii, şi strîmtorile în vîlcele! Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.”

*

Care a fost strigarea? Ce trebuie să facem?

Noi trebuie să pregătim un drum!

Nu putem doar să ne prezentăm „în ziua aceea” înaintea Domnului şi să aşteptăm ca Dumnezeu, care este dragoste, să ne primească cu braţele deschise în Împărăţia Lui. Trebuie ca astăzi să deschidem inimile noastre pentru El şi să trăim o viaţă în ascultare de legile şi poruncile Lui scrise în Sfintele Scripturi.

Ce este slava Domnului şi cum se descoperă ea?

Pentru israeliţi, slava Domnului a apărut ca un foc mistuitor (Exod 24:17).

Pentru păstorii care au auzit vestea naşterii Mântuitorului, slava Domnului a fost o strălucire care i-a înspăimântat (Luca 2:9).

Pe munte, când a avut loc „Schimbarea la faţă”, slava Domnului  a strălucit pe faţa Domnului Isus ca soarele şi hainele I s-au făcut albe ca lumina şi din nor s-a auzit un glas care vorbea. Ucenicii au căzut cu feţele la pământ şi s-au înspăimântat foarte tare (Matei 17:1-8).

Evrei 1:3 ne spune că „El (Domnul Isus) este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui, El ţine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, El a făcut curăţirea păcatelor şi a şezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte”.

Gloria lui Dumnezeu este deasupra puterii noastre de imaginaţie. Este lumină în care întunericul nu poate locui. Este lumina care luminează cărarea noastră, care deschide ochii noştri, care ne schimbă inima noastră.

Doamne, inima mea este deschisă pentru Tine! Arată-mi gloria Ta!