Cât de mare este Dumnezeul tău? (2)

big 2Isaia 40:12-18

Isaia 40: 18

„Cu cine

voiţi

să asemănaţi pe Dumnezeu?

Şi cu ce asemănare

Îl veţi asemăna?”

*

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Crezi că Dumnezeu poate rezolva orice situaţie, orice problemă? Crezi cu adevărat?

Imaginea noastră despre Dumnezeu ne schimbă vederea despre toate lucrurile vieţii.

Când înţelegem că Dumnezeu nu are egal şi nu poate fi măsurat, atunci perspectiva noastră despre viaţă este schimbată.

Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul nimănui. El creează din nimic. Noi creăm lucruri din ceva existent. Nimeni nu-I dă sfaturi. Când ne credem deştepţi, să ne amintim cine este Dumnezeu şi cine suntem noi.

Puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu sunt superioare oricărei creaţii văzute sau nevăzute.

Care este problema cea grea din viaţa ta?

Ce te copleşeşte acum? Ce anume îţi ţine îngrijorarea constantă?

Unde ai nevoie de puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu?

Dumnezeu nu are o minte finită; noi nu putem să-L limităm, nici nu putem să-I spunem ce să facă.

Dumnezeu poate să pună alegerile noastre şi circumstanţele din viaţa noastră într-o perspectivă corectă.

Cum vei căuta pe Dumnezeu în această săptămână ca să te ajute în problemele vieţii?

Cum ţi-a schimbat argumentul lui Isaia din aceste versete, înţelegerea ta despre Dumnezeul care nu are termeni de comparaţie?

Dumnezeu nu se poate compara cu nimic din creaţie, din lumea cunoscută sau din întregul univers.

Eu nu sunt decât o picătură, o fărâmă, un praf, nimic, dar în ochii lui Dumnezeu am mare preţ pentru că El m-a creat, şi vreau să fiu conştientă de scopul Lui în viaţa mea.

 

Inima mea spune: Doamne, cât de mare eşti!

 

Advertisements

Dar Cuvântul …

11111Isaia 40:6-8

„Un glas zice:

„Strigă!”

Şi eu am răspuns: „Ce să strig?”

,,Orice făptură este ca iarba,

şi toată strălucirea ei ca floarea de pe câmp.

Iarba se usucă, floarea cade, când suflă vântul Domnului peste ea.”

În adevăr, poporul este ca iarba: iarba se usucă, floarea cade;

dar

Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.”

Care este strigarea ta?

Orice putere are un sfârşit. Orice om se clatină şi cade. Orice om este schimbător în deciziile şi atitudinile lui.

Oamenii ne dezamăgesc, politica se schimbă, programele se învechesc, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac.

De multe ori nu răspundem la vestea cea bună a Evangheliei, chiar dacă ştim că este superioară tuturor veştilor de pe pământ.

Iarba este un simbol, o emblemă a schimbării. Schimbarea ei este de scurtă durată. La fel şi noi înflorim pentru o vreme scurtă, şi, dacă ne bazăm pe ea, urmează o serie de dezamăgiri. Psalmul 103:15-16 ne spune: „Omul! Zilele lui sunt ca iarba şi înfloreşte ca floarea de pe câmp. Când trece un vânt peste ea nu mai este şi locul pe care-l cuprindea, n-o mai cunoaşte”.

Cea mai mare comoară pe care cineva poate să o aibă este veridicitatea şi stabilitatea Cuvântului lui Dumnezeu.

Omul este instabil. Dumnezeu este credincios şi va împlini promisiunile Lui faţă de copiii Lui. Viaţa celor ce se încred în El, va fi restaurată.

Crezi tu Cuvântul Domnului? Ştiind că este adevărat şi veşnic, cum te străduieşti să-l faci parte a vieţii tale printr-o trăire după voia lui Dumnezeu?

Cum îi influenţezi pe copiii tăi în ce priveşte relaţia lor cu Cuvântul?

Cum îi influenţezi pe prietenii tăi prin trăirea Cuvântului pe care îl ştii?

Cum „strigă” viaţa ta despre Cuvântul lui Dumnezeu?

 

Inima mea se bucură de Cuvântul Domnului!

 

Ce este încrederea aceasta pe care te bizui?

8 iunieIsaia 36

Isaia 36:4b

„Ce este

încrederea aceasta

pe care

te bizui?”

 

Cine a fost Ezechia?

Ezechia a fost împăratul la Ierusalim. El s-a încrezut în Domnul şi a avut succes în lucrul lui. Sanherib, împăratul Asiriei, a cucerit cetăţile întărite ale lui Iuda şi voia să cucerească şi Ierusalimul. A încercat să înşele pe Ezechia spunând că nu are de ales decât să se predea. În vorbirea lui, Sanherib părea înţelept, dar nu era. Pe cine a atacat el de fapt? Pe Ezechia? Nu, ci pe Dumnezeu. A zis poporului: Nu vă încredeţi în Dumnezeu pentru ajutor, căci Dumnezeu mi-a zis să vin împotriva voastră şi să vă nimicesc. Acest lucru nu era adevărat. A mai zis: nu vă încredeţi în Ezechia, ci încredeţi-vă în mine căci vă ofer pacea; nu vă încredeţi în vorbele lui Ezechia care zice că Domnul va aduce izbăvire. Sanherib a vorbit despre Dumnezeu fără să aibă respect faţă de El. Vai de cei ce iau în deşert  (fără respect) Numele lui Dumnezeu!

Poporul a tăcut şi nu a răspuns trimişilor împăratului Sanherib.

Cum reuşeşte lumea astăzi, ca să ne întoarcă ochii de la încrederea noastră în promisiunile lui Dumnezeu, spre încrederea în promisiunile oamenilor?

Aşa se întâmplă şi astăzi, ca în trecut. Oamenii încep să creadă că ei au soluţii şi răspunsuri la problemele vieţii. Vrem şi noi uneori ca să fim importanţi, bogaţi, populari etc., ca şi alţii pe care îi vedem în lume. Alegem uneori ca să nu ne încredem în Domnul şi în planul Lui pentru viaţa noastră.

Cine te ameninţă pe tine? Te învinuieşte cineva? Învinuieşti tu pe cineva?

Cum te amăgeşte cineva cu vorbirea lui? Are propuneri de pace, dar o inimă rea?

Cine vorbeşte folosind Numele lui Dumnezeu fără respect?

Cunoşti oameni care batjocoresc Numele lui Dumnezeu?

Ai auzit vreodată pe cineva spunând: Încredeţi-vă în mine, nu în Dumnezeu?

Vrei ca oamenii să se încreadă în tine sau în Dumnezeu? Crezi că tu ai soluţiile cele mai bune? Îi chemi pe oameni la credinţa ta sau la credinţa în Dumnezeu?

Care este răspunsul tău când alţii te batjocoresc?

Doamne, ajută-mă să mă încred în Tine când sunt ameninţată de duşman. Nu mă lăsa să stau de vorbă cu duşmanul. Pune pe inima mea rugăciunea.

 

Doamne, fereşte-mi inima de confuzie

când sunt ameninţată de duşman!

 

Cearta

Ioan 6:52-59

„La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei şi ziceau: „Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-L mâncăm?“ Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi dacă nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţă în voi înşivă. Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, are viaţă veşnică şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură. Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, rămâne în Mine şi Eu rămân în el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine. Astfel este Pâinea, care S-a pogorât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri şi totuşi au murit. Cine mănâncă pâinea aceasta, va trăi în veac.“ Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când îi învăţa pe oameni în Capernaum.“

 

Cearta este o tulburare pentru mine şi pentru alţii.

De ce te cerţi tu? Cine te ceartă pe tine? Ce faci ca să curmi sau să opreşti cearta?

Unii oameni se ceartă pentru adevărul lui Cristos. Îşi caută dreptatea lor cu versete din Biblie. Este bine? Cuvântul lui Cristos trebuie să aducă viaţă, nu moarte. Cearta aduce moarte. Iată ce spune Biblia despre ceartă:

„Ura stârneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile.“ Proverbe 10:12

„Omul neastâmpărat stârneşte certuri şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni.“ Proverbe 16:28

„Un om mânios stârneşte certuri şi un înfuriat face multe păcate.“ Proverbe 29:22

„Să trăim frumos nu în certuri şi în pizmă (invidie).“ Romani 13:13

„Adu-le aminte să se ferească de certuri de cuvinte.“ 2 Timotei 2:14

„Dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.“ Iacov 3:14

 

Domnul să te păzească de ceartă!

 

Pâinea care S-a coborât din cer

Ioan 6:41-51

„Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care S-a pogorât din cer”. Şi ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: „Eu M-am pogorât din cer”? Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi. Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. În prooroci este scris: „Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.“ Aşa că oricine L-a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine. Nu că cineva a văzut pe Tatăl, în afară de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl. Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine, are viaţa veşnică. Eu sunt Pâinea vieţii. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. Pâinea care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. Eu sunt Pâinea vie, care S-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac şi pâinea pe care o voi da Eu, este trupul Meu pe care îl voi da pentru viaţa lumii.“

 

Ce înseamnă să cârteşti împotriva Domnului?

Nemulţumirea este un păcat şi acest păcat este contagios. Fugi de nemulţumire!

Eşti mulţumită cu ceea ce ai primit? Cum mulţumeşti Domnului pentru ceea ce ai?

Crezi tu tot ce este scris în Scripturi sau numai anumite lucruri? Crezi tu că Fiul lui Dumnezeu S-a pogorât din cer? Crezi că a fost trimis de Tatăl? Crezi că Domnul Isus L-a văzut pe Tatăl pentru că a fost cu El de la începutul zidirii?

Eşti tu învăţată de Dumnezeu? Te bucuri să-L ai pe Dumnezeu ca învăţător în toate lucrurile vieţii?

 

Dumnezeu să te înveţe ce ai de făcut în toate situaţiile din viaţa ta!

Lucrarea pe care o cere Dumnezeu

Ioan 6:28-40

„Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?“ Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.“„Ce semn faci Tu, deci, I-au zis ei, „ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: „Le-a dat să mănânce pâine din cer.“ Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer. Căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă lumii viaţă.“ „Doamne“, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine.“ Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flamânzi niciodată şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată. Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi. Tot ce-mi dă Tatăl, va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. Şi voia Celui ce M-a trimis, este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. Voia Tatălui Meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El, să aibă viaţa veşnică şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.“

 

Care crezi că este lucrarea pe care o aşteaptă Domnul de la tine? Cunoşti voia Domnului?

Voia Domnului este ca să cunosc lucrarea Lui, să cred şi să nu pierd nimic din ce mi-a dat El.

De la cine aştepţi tu hrană spirituală? Foamea şi setea după Domnul, după neprihănire, nu pot fi împlinite de nici o persoană de pe pământ. Unde alergi tu să umpli golul din inima ta?

Domnul nu izgoneşte pe nimeni ci primeşte pe toţi cei ce vin la El. Nicăieri pe paginile Scripturii nu găsim un om care a venit la Domnul şi nu a fost primit. Domnul nu are favoriţi! El iubeşte pe toată lumea, a murit pentru toţi. Problema nu este la El, ci la mine, dacă eu cred sau nu. Cine crede are viaţă veşnică. Crezi tu?

Domnul să te ajute să nu pierzi nimic din ce ţi-a dat El!

S-au dus să-L caute pe Isus

Ioan 6:22-27

„Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie şi că Isus nu se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu. Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în corăbiile acestea şi s-au dus la Capernaum să-L caute pe Isus. Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?“ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acestea şi v-aţi săturat. Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea, care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului, căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.“

Mulţi oameni Îl caută pe Domnul pentru un câştig material. Domnul îi cunoaşte, dar noi nu-i cunoaştem.

Domnul cunoaşte motivaţia fiecăruia.

Atenţia noastră trebuie să fie asupra noastră, nu asupra altora. Dacă ne ocupăm de alţii şi de motivaţia lor, nu mai avem timp de noi. Lucrarea noastră nu este să-i schimbăm pe alţii, căci numai Domnul poate schimba o inimă.

Lucrarea mea este să mă aduc pe mine în ascultare de Domnul.

De ce Îl caut eu pe Domnul? Ce vreau de la El?

Care este mâncarea pentru viaţa veşnică pe care trebuie să o caut sau pentru care trebuie să lucrez?

Domnul să te ajute să-L cauţi pentru că Îl iubeşti!

Şi nu uita să lucrezi pentru viaţa veşnică!