9 Aprilie

Geneza 11:10-32

Faptele Apostolilor 7

Faptele Apostolilor 7:2b-3: ,,Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. Şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta”.”

Când Avaam a părăsit  ţara şi poporul lui, nu a avut  copii.  Dumnezeu i-a promis copii (sămânţă), dar Sara, nevasta lui, era stearpă. Din cauza  efortului depus de Avraam şi de Sara pentru a împlini promisiunea lui Dumnezeu, ei au experimentat multă suferinţă şi confuzie în familia lor. În final, Avraam a înţeles că situaţiile imposibile sunt oportunităţi pentru a învăţa să aibă încredere în puterea lui Dumnezeu. A crezut promisiunea lui Dumnezeu fără să ştie cum lucrează El. Dumnezeu a creat viaţă în pântecele Sarei şi Isaac s-a născut în chip miraculos. Urmaşul lui Isaac, Domnul nostru Isus Hristos, S-a născut şi El într-un fel miraculos şi promisiunea lui Dumnezeu către Avraam s-a împlinit.

Ai obosit să aştepţi răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile tale, în legătură cu cineva din familia ta care nu este mântuit şi respinge Evanghelia? Poate că, asemenea lui Avraam, încerci să ajungi la victorie prin eforturile tale, prin metodele tale; vrei să dai viaţă acolo unde numai Dumnezeu poate da viaţă.

Domnul Isus a promis că El este sursa tuturor binecuvântărilor şi viaţa din El ne poate umple ca să îi binecuvântăm şi pe alţii din jurul nostru. Este Domnul Isus sursa tuturor binecuvântărilor tale? Te mulţumeşte viaţa Domnului Isus? Trăieşte Domnul Isus în viaţa ta şi prin viaţa ta? Te încrezi în El când este vorba de cei dragi? Noi nu ştim când şi cum lucrează Dumnezeu, dar El are timpul Lui pentru orice lucru.

Doamne,  Dumnezeul slavei,  Îţi mulţumesc pentru că mă iubeşti. Tu L-ai promis pe Fiul Tău ca jertfă pentru păcatul meu şi El S-a dat ca Jertfă pentru mine. Tu mi-ai dat tot ce am nevoie pentru a avea o viaţă trăită în abundenţă şi în sfinţenie. Cred în Domnul Isus Hristos. Cred că El este Salvatorul meu şi Domnul sufletului meu. Îți mulţumesc pentru toate promisiunile din Cuvântul Tău şi mă bucur să Te urmez prin credinţă.

Doamne, am adus de multe ori multă suferinţă şi confuzie celor din jurul meu, prin alegerile mele. Te rog să mă ierţi pentru toate încercările mele fireşti: am încercat să rezolv problemele vieţii prin eforturile mele umane, fără să cer ajutorul Tău.  Iartă-mă pentru că nu văd în probleme ,,oportunităţi” de a învăţa să mă încred în puterea Ta, care transformă imposibilul în posibil. Tu eşti Cel care dai viaţă tuturor celor care cred. Mă rog să dai viaţă tuturor celor dragi ai mei, pentru care mă rog de multă vreme. Adu ziua împăcării lor cu Tine şi ajută-i să facă un legământ cu Tine! Deschide inima lor pentru Evanghelie.

Doamne, descoperă-mi puterea braţului Tău!

7 Aprilie

Geneza 11:10-32

Faptele Apostolilor 7

Faptele Apostolilor 7:2b-3: ,,Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. Şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta”.”

Terah, tatăl lui Avraam, era idolatru. Se închina la lună şi la soare (Iosua 24:2-3, 14-15). Terah a locuit la Est de râul Eufrat, în Ur, din Haldea, dar s-a mutat în Haran, în Asiria, unde a murit. Haran, fratele lui Avraam, a murit şi el, iar fiul lui, Lot, a fost luat de Avraam în călătoria sa spre ţara Canaan. Un alt frate al lui Avraam a fost Nahor, care a rămas să locuiască în Haran. La el l-a trimis Avraam pe slujitorul lui ca să-i caute o soţie fiului său, Isaac. Soţia lui Isaac a fost Rebeca, nepoata lui Nahor. Sara a fost nevasta lui Avraam şi ea era în vârstă de şaizeci şi cinci de ani atunci când Dumnezeu l-a chemat pe Avraam să părăsească ţara lui.

Oraşul Ur, unde a locuit Avraam la început, era unul dintre cele zece oraşe importante din lume. Acolo era prosperitate, educaţie, cultură etc., dar şi idolatrie. Dumnezeu l-a provocat pe Avraam să uite tot ce ştia până atunci, să-şi părăsească oraşul şi cultura idolatră. Dumnezeu l-a călăuzit cu fiecare pas. Ce lucruri lumeşti te cheamă Domnul să părăseşti? Vei urma Cuvântul Lui? Vei crede promisiunea Lui? Care sunt domeniile în care Dumnezeu îţi cere să te încrezi în El?

Dumnezeul slavei l-a chemat pe Avraam ca să-şi părăsească ţara şi poporul şi să se ducă într-un ţinut pe care El l-a ales pentru Avraam şi pentru urmaşii lui. Aşa este şi viaţa creştinului. Dumnezeu ne cheamă şi noi răspundem la chemarea Lui. Credem şi învăţăm să Îl ascultăm de-a lungul vieţii.  Din experienţa lui Avraam învăţăm lecţii care ne ajută să trăim în ascultare de Dumnezeu. Şi noi, creştinii din aceste zile, experimentăm diverse crize de-a lungul anilor.

Avraam a avut şaptezeci şi cinci de ani când a părăsit felul vechi de trai şi a început să-L urmeze pe Domnul. Nu s-a mai întors niciodată la locul de unde plecase. Câtă presiune simţi tu din partea altora, care spun să te întorci înapoi de unde ai plecat (din punct de vedere duhovnicesc)? Este compromis în viaţa ta?

Avraam a călătorit în jur de 885 de kilometri până la Haran (graniţa Turciei cu Siria), unde a rămas în jur de cinci ani, până când tatăl lui a murit (la vârsta de 205 ani), apoi, a călătorit spre ţara promisă (a doua chemare a lui Dumnezeu). Avraam a fost bun cu tatăl lui şi a avut grijă de el până la sfârşit. Nu l-a părăsit la bătrâneţe. Dumnezeu ne cheamă mereu ca să-L urmăm. Biblia ne arată acest lucru în multe feluri. De asemenea, Dumnezeu ne cheamă să avem grijă de părinţii noştri atunci când ajung bătrâni şi aproape de moarte. Cum îi onorezi tu pe părinţii tăi? Ce spune purtarea ta despre relaţia ta cu părinţii tăi? Felul cum îi tratezi pe părinţi arată caracterul tău.

Purtarea ta trebuie să îi onoreze pe părinţii tăi!

5 Aprilie

Geneza 11:10-32

Faptele Apostolilor 7

Faptele Apostolilor 7:2b-3: ,,Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. Şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta”.”

Cum defineşti credinţa? Ce spune Biblia despre definiţia credinţei (Evrei 11:1)?

Credinţa este cel mai căutat lucru din toate timpurile. Avraam a crezut şi credinţa lui a fost dovedită prin fapte. Dumnezeu i-a dat lui Avraam o viaţă nouă, un caracter nou.

Adevărata credinţă duce la faptele credinţei, în ciuda lipsei detaliilor. Avraam a plecat fără să ştie unde va ajunge.

Adevărata credinţă poate implica o renunţare la bunurile materiale. Avraam a trăit în corturi, într-o ţară străină.

Adevărata credinţă se uită la ceea ce este etern. Avraam nu s-a uitat la ceea ce este trecător, în defavoarea celor ce sunt veşnice.

Adevărata credinţă este încrezătoare în caracterul lui Dumnezeu. Avraam a crezut că imposibilul este posibil cu Dumnezeu.

Chemarea lui Dumnezeu cere credinţă! Avraam a fost omul credinţei. Nu a căutat faima lui, ci credinţa în Dumnezeu. Cum se manifestă credinţa în Dumnezeu în viaţa ta? Cum îţi dezvolţi credinţa în Dumnezeu? Care este primul tău răspuns când Dumnezeu te cheamă? Păşeşti prin credinţă? Analizezi prea mult situaţia? Faci o listă cu avantaje şi dezavantaje?

Avraam a influenţat toate generaţiile de oameni care au urmat după el datorită credinţei lui. Ce impact are credinţa ta asupra altora? Ce se va spune în viitor despre credinţa ta? Ce ai vrea să se spună în viitor despre credinţa ta?

Care este nevoia omului? Credinţa? Împăcarea cu Dumnezeu? Are omul nevoie de un Salvator? Ce înseamnă să ai credinţă? Ce este credinţa? Implică ea încredere şi acţiune? Evrei 11:1, ne spune: ,,Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.” Cum şi-a arătat Abel credinţa? A adus ca jertfă ce a avut mai bun? Abel a fost un om neprihănit.

Care sunt oamenii credinţei? Iată ce ne spune textul din Evrei 11:4-10: ,,Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, cu toate că este mort. Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută. Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osândit lumea şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă. Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce. Prin credinţă a venit şi s-a aşezat el în ţara făgăduinţei, ca într-o ţară care nu era a lui şi a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, care erau împreună moştenitori cu el ai aceleiaşi făgăduinţe. Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.”

Trăieşte prin credinţă!

4 Aprilie

Geneza 11:10-32

Faptele Apostolilor 7

Faptele Apostolilor 7:2b-3: ,,Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran. Şi i-a zis: „Ieşi din ţara ta şi din familia ta şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta”.”

Chemarea lui Dumnezeu este adesea neaşteptată. Avraam avea o viaţă normală în oraşul lui, dar Dumnezeu i-a spus să părăsească oraşul lui.

Chemarea lui Dumnezeu este o manifestare a harului Său. Chemarea lui Avraam nu are de-a face cu inteligenţa lui Avraam.

Chemarea lui Dumnezeu este dorinţa lui Dumnezeu, nu este meritul meu.

Chemarea lui Dumnezeu nu depinde de nimic, nici de moştenirea pe care o avem de la familia noastră (credinciosă sau necredincioasă), nici de inteligenţa noastră, nici de flexibilitatea pe care o avem faţă de metodele Lui, nici de circumstanţele vieţii, oricare ar fi ele. Noi nu ştim dacă Avraam a fost credincios atunci când Dumnezeu l-a chemat, dar ştim că el a răspuns chemării, iar Dumnezeu l-a schimbat pentru totdeauna. L-a făcut un om nou. Ai devenit tu un om nou? Cum ai răspuns chemării lui Dumnezeu?

Chemarea lui Dumnezeu nu dă explicaţii, nu dă detalii întotdeauna. Dumnezeu nu ne dă harta vieţii ca să ştim pe unde să mergem, dar ne spune să mergem prin credinţă.

Chemarea lui Dumnezeu poate include pierderi sau lipsa confortului. Dumnezeu i-a spus lui Avraam (Faptele Apostolilor 7:6) că sămânţa lui va locui într-o ţară străină, va fi robită şi va fi chinuită patru sute de ani.

Chemarea lui Dumnezeu s-ar putea să pară ilogică, fără sens. Sarai, nevasta lui Avraam, nu putea să aibă copii – totuşi, Dumnezeu i-a promis urmaşi.

Chemarea lui Dumnezeu poate include suferinţă. În Faptele Apostolilor 7:7, ni se spune: „Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu”, a zis Dumnezeu. „După aceea, vor ieşi şi-Mi vor sluji în locul acesta.”

Chemarea lui Dumnezeu depinde de caracterul lui Dumnezeu. La sfârşit, totul va fi aşa cum plănuieşte El. La un moment dat în istorie, într-o anumită zi, într-un anume ceas, într-un anume an, într-un anumit fel, Dumnezeu a intervenit în viaţa lui Avraam şi i-a făcut o chemare. Chemarea lui Dumnezeu este făcută pentru a fi ascultată.

Chemarea lui Dumnezeu este o poruncă şi cere ascultare. Cum ţi-a întrerupt Dumnezeu mersul vieţii tale?  Cum a intervenit în viaţa ta? Care este chemarea Lui pentru tine? Cum ai răspuns? Răspunsul rezonabil este ascultarea.

Dumnezeu are tot dreptul să ne spună ce avem de făcut.

Ascultă de chemarea lui Dumnezeu!

2 Aprilie

Geneza 10-11

Geneza 11:1: ,,Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte.”

Regiuni diferite ale lumii îşi au limbile lor. Este greu să ne imaginăm o lume în care nu este nevoie de traducători în nici o ţară străină. Totuşi, există o limbă care nu are nevoie de traducere. Orice individ poate comunica direct cu Dumnezeu prin limba inimii şi a Duhului Sfânt. Dumnezeu Se bucură să stea de vorbă cu toţi cei care-L iubesc, dar este trist faptul că deseori ne privăm de acest privilegiu, prin faptul că suntem prea ocupaţi cu alte lucruri sau cu activităţile mai tăcute sau mai zgomotoase ale tehnologiei care ne înconjoară. Cât de rar se găseşte un suflet liniştit, care aude vocea lui Dumnezeu!

Noi nu prea învăţăm să îi ascultăm pe alţii şi nici pe Dumnezeu – atunci când vorbeşte. Într-o lume zgomotoasă, este greu să faci linişte. Generaţia nouă are o şi mai mare dificultate în a înţelege acest concept de linişte, de tăcere. Ascultarea costă şi umileşte, căci atenţia este acordată altora, nu mai este asupra noastră. Acordă timp. Ai nevoie de răbdare pentru a fi atent. De multe ori, judecăm înainte de a auzi sfârşitul. Ascultarea înseamnă a tăcea pentru ca altul să vorbească. Cum cultivi aceste calităţi în casa ta? Îl înveţi pe copilul tău să fie un bun ascultător? Cine învaţă să asculte, va ajunge să iubească. Asculţi când cineva vrea să-ţi vorbească? Un copil are multe întrebări. Îţi faci timp să le asculţi? Eşti pregătită să-i pui şi tu întrebări?

Ai încercat vreodată să-l înveţi pe copilul tău sau al altora să asculte ciripitul unei păsări, vântul şuierând printre copaci, susurul unui pârâu, cântecul unui greier, foşnetul frunzelor, liniştea unei nopţi de vară etc.?

Cititul împreună cu copilul îi dezvoltă urechea la ascultare. Un copil care învaţă să aibă răbdare şi să aştepte în linişte, va începe să experimenteze bucuria de a contempla, de a-şi folosi imaginaţia şi de a explora idei.

O imagine de mare valoare pentru un copil este aceea cu un părinte care îşi face timp să-L asculte pe Dumnezeu. Dacă ai un loc special unde citeşti sau te rogi, nu ceda când vine copilul la tine. Explică-i ce faci. Spune-i că înveţi de la Dumnezeu şi despre Dumnezeu. Cu siguranţă îşi va aminti această imagine, nu va uita că eşti un părinte care petrece timp cu Dumnezeu în fiecare zi. Opreşte orice activitate şi orice zgomot, muzica sau alte cuvinte şi păstrează linişte în casa ta în fiecare zi câteva minute (10-15). Încurajează-ţi copilul să gândească, să-şi amintească o istorioară din Biblie sau un verset.

Viaţa spirituală nu se dezvoltă în zgomot şi cu activităţi. Dacă vrem să-L cunoaştem pe Dumnezeu, trebuie să facem linişte ca să-L auzim ce ne spune. Acestea să fie obiceiurile tale zilnice: citirea Cuvântul şi rugăciunea împreună cu copilul tău.

Vorbirea şi tăcerea ta sunt imagini care rămân în viaţa celor dragi!

1 Aprilie

Geneza 11:5-9:  ,,Domnul  S-a  pogorât  să  vadă  cetatea  şi  turnul   pe care-l zideau fiii oamenilor. Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând. Haide să Ne pogorâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora.” Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului; aşa că au încetat să zidească cetatea. De aceea cetatea a fost numită Babel (ebr.: încurcătură), căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pământ şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată faţa pământului.”

Dumnezeu i-a împrăştiat pe cei adunaţi la Turnul Babel. S-a întâmplat chiar ceea ce ei au vrut să prevină. Care sunt pericolele pentru cei care aleg să se unească cu cei care nu cred în Hristos şi nu ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu nu este în centrul unui grup, acolo nu este o comunitate adevărată. Fără Duhul Sfânt, un grup nu rămâne unit pentru vreme îndelungată. Creştinii nu trebuie să caute disensiune, căci noi ne ţinem de adevărul lui Dumnezeu, ne încredem în El şi căutăm să păstrăm unitatea Duhului prin legătura păcii. Să nu căutăm să ne facem un nume în cercurile creştinătăţii, ci să înălţăm Numele lui Dumnezeu între noi. Ce faci tu chiar acum în avantajul tău şi în dezavantajul lui Dumnezeu? Sunt prezentările pe care tu le faci un turn, un edificiu care nu este plăcut Domnului şi se va prăbuşi în ruine la venirea Domnului nostru Isus Hristos?

Cum încearcă oamenii să ajungă la Dumnezeu? Prin fapte bune? Fiind spirituali, dăruind bani săracilor etc.? Se aseamănă societatea noastră cu cea de pe vremea lui Noe? Lăsăm posesiunile materiale să ne subjuge, lucrăm prea mult şi prea greu pentru diplome şi pentru conturi la bancă, sacrificăm familia pentru un business înfloritor etc.? Când atenţia mea nu mai este la Dumnezeu, lucrul meu este în zadar. Cum cauţi tu să-L impresionezi pe Dumnezeu? La fel ca cine anume? Ce înseamnă studiul Bibliei pentru tine? Cât te înalţă pe tine studiul sau cât Îl înalţi tu pe Dumnezeu prin studiul Scripturilor?

Doamne, Îți mulţumesc pentru că mă înveţi să preţuiesc şi să dezvolt relaţia mea cu Tine. Tu mă ajuţi să am relaţii bune şi cu alţi credincioşi. Îți mulţumim pentru Duhul Tău cel Sfânt, ne rugăm, şi cerem ajutor ca să păstrăm unitatea Duhului prin legătura păcii. Îți mulţumesc pentru familia mea şi, Te rog, ajută-ne să păstrăm unitatea Duhului prin legătura păcii şi în casa noastră. Fie armonie şi bucurie între noi în fiecare zi. Fereşte-ne de individualism, de mândrie, de aroganţă etc., şi ajută-ne să lăsăm dragostea Ta cea curată să domnească între noi. Ajută-ne să trăim adevărurile pe care le ştim din Cuvântul Tău şi să nu investim timp şi bani în planuri din care Tu lipseşti. Nu ne lăsa  să ne  îngrijorăm  pentru  planurile  noastre, ci dă-ne putere să renunţăm la ele, acceptând planurile Tale. Creşte în noi dependenţa de Tine, căci dorim să ne aliniem planurilor Tale, cele bune şi desăvârşite. Înălţăm Numele Tău şi ne închinăm Ţie cu smerenie şi bucurie. Ne îndepărtăm de neascultare, căci ştim că Tu pedepseşti neascultarea de legile şi poruncile Tale.

Doamne, atenţia mea va fi la Tine, ca să nu trăiesc în zadar!