14 August

Geneza 26:8-11: ,,Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca. Abimelec a trimis să-l cheme pe Isaac şi i-a zis:  „Nu  mai  încape  îndoială că e nevastă-ta.   Cum ai  putut  zice:  „E  soră-mea?” Isaac i-a răspuns: „Am zis aşa ca să nu mor din pricina ei.” Şi Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce uşor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta şi ne-ai fi făcut vinovaţi.” Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui va fi omorât.”

Credincioşii sunt întotdeauna urmăriţi. S-ar putea ca necredincioşii să nu vadă ascultarea noastră de Dumnezeu, dar cu siguranţă, vor vedea păcatele noastre. Cine te urmăreşte pe tine? Ce văd cei care te urmăresc?

Vedem aici că Isaac are o judecată greşită referitoare la caracterul lui Abimelec. La fel îl judecă greşit şi pe fiul lui, pe Esau. Pe cine judeci tu greşit?

Este trist că un păgân îi atrage atenţia unui copil al Domnului, îi spune că a greşit. Cum se poate ca purtarea unui necredincios să fie mai bună decât a unui credincios? Observăm în lume oameni care nu-L cunosc şi nu-L cred pe Domnul, dar au o purtare mai bună decât a unor credincioşi. Acest lucru este trist, căci credincioşii trebuie să fie bogaţi în fapte bune. Cum este purtarea ta?

În acest moment, nu vedem alte pierderi în viaţa lui Isaac – numai conştiinţa lui pătată. Cred că i-a fost ruşine de purtarea lui. De fapt, el a câştigat, ca şi Avraam, care a câştigat bogăţie în Egipt – protecţie din partea lui Abimelec şi harul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne dă ceea ce merităm. Credincioşii din Vechiul Testament nu au fost perfecţi, dar Dumnezeu a avut har faţă de ei. Tot aşa, şi astăzi, harul lui Dumnezeu se arată faţă de noi şi ne învaţă să ne rupem de păcat şi să învăţăm ascultarea de Dumnezeu.

Isaac a ales să rămână într-un loc dificil, periculos. A ascultat de Dumnezeu şi nu s-a dus în Egipt. S-a supus lui Dumnezeu şi L-a ascultat. Câţi dintre noi rămânem în locul în care ne-a pus Dumnezeu? Dumnezeu ne promite prezenţa şi protecţia Lui dacă ascultăm de El. În ce loc greu te-a pus Dumnezeu chiar acum şi cum Îl vei căuta pe Dumnezeu în locul greu în care te-a pus? Cum vei căuta prezenţa şi protecţia lui Dumnezeu acolo unde El te-a aşezat? Chiar dacă sunt duşmani în jurul nostru, Dumnezeu ne apără dacă Îl ascultăm. Iată ce citim în Proverbe 16:7: ,,Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.”

Doamne, Îţi mulţumesc pentru prezenţa şi protecţia Ta!

13 August

Geneza 26:1-11

Geneza 26:1-3: ,,În ţară a venit o foamete, alta decât foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.  Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămâi în ţara în care îţi voi spune.  Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam”.”

Isaac s-a supus şi a ascultat de Dumnezeu. A rămas în Gherar şi nu s-a dus în Egipt. Vedem din nou acel spirit de supunere pe care l-a avut când a aşteptat cu răbdare căsătoria cu Rebeca. Totuşi, Isaac începe să se îndoiască de protecţia lui Dumnezeu şi minte că Rebeca este sora lui, de frică să nu i se întâmple ceva rău. Oare se îndoieşte de prezenţa şi de protecţia lui Dumnezeu?

Când începem să înţelegem cu adevărat că Dumnezeu este cu noi, frica nu poate să ne controleze, căci recunoaşterea prezenţei lui Dumnezeu alungă frica. Isaac a pierdut din vedere promisiunea lui Dumnezeu: ,,Voi fi cu tine!”. Oare s-a gândit că nu este suficientă această promisiune? A fost el egoist când s-a gândit mai mult la viaţa lui, decât la viaţa soţiei lui, Rebeca? Vedem că a fost egoist când l-a iubit mai mult pe Esau decât pe Iacov şi aceasta pentru că mânca din vânatul lui.

Ce îţi vine în minte când citeşti acest pasaj? Cum e tatăl, aşa e şi fiul? Fiul repetă greşeala tatălui şi încă o face şi mai gravă pentru că Rebeca nu era sora lui (Sara era sora lui Avraam – jumătate de adevăr). Avem şi noi o zicală: ,,Aşchia nu sare departe de tăietor (butuc)!” Avraam a spus jumătate de adevăr, Isaac a spus o minciună, Iacov a spus multe minciuni tatălui său.  Uneori, păcatul se multiplică de-a lungul generaţiilor. Cât eşti de atentă la greşelile pe care le faci, ca să nu se multiplice în familia ta? Cum vei folosi greşelile tale ca să îi înveţi pe alţii să caute gloria lui Dumnezeu, nu slava lor? Copiii şi noi, ducem o luptă continuă ca să respectăm autoritatea şi să Îi dăm glorie lui Dumnezeu prin tot ce facem. Să căutăm să eradicăm tot ceea ce multiplică păcatul în noi şi în alţii. Cum îi înveţi pe copiii tăi să caute gloria lui Dumnezeu, nu gloria lor? Numai prin harul lui Dumnezeu putem învinge.

Dacă te îngrijorează purtarea copilului tău, uită-te cum te porţi tu cu soţul tău și cu alții!

Dacă te deranjează mânia copilului tău, cercetează-te ca să vezi câtă mânie este în tine!

Dacă te înfurie tonul vocii copilului tău, ia seama cum vorbeşti tu cu alţii!

Dacă vezi amărăciune în viaţa copilului tău, gândeşte-te câtă amărăciune a auzit el din gura ta!

Dacă observi îngrijorare în viaţa copilului tău, întreabă-te dacă el a văzut sau a auzit îngrijorarea din inima ta.

Cum aş putea să-i ajut pe copiii mei (spirituali) să evite păcatele pe care eu le-am comis? Cum aş putea să folosesc cât pot de bine tot ceea ce mi-a dat Dumnezeu, fără să păcătuiesc? Este aceasta şi dorinţa ta, căutarea ta? Sau îţi doreşti să câştigi ceva? Eşti atentă la vorbele tale?

Doamne, ajută-mă să spun adevărul în dragoste!

11 August

Geneza 26:1-11

Geneza 26:1-3: ,,În ţară a venit o foamete, alta decât foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.  Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămâi în ţara în care îţi voi spune.  Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam”.”

Ce imagine îţi apare înaintea ochilor când auzi cuvintele: supunere, predare, cedare, ascultare? Slăbiciune sau tărie? Ai vrea ca aceste cuvinte să te descrie pe tine? Sau ai vrea să-i definească pe copiii tăi? Sau pe soţul tău? Sau pe alţii? Toate aceste calități Îl descriu pe Hristos şi noi suntem îndemnaţi să-L urmăm pe El. Dacă ne dorim să-L urmăm, trebuie să-L ascultăm. Să cedăm, să ne supunem, să ne predăm.

Isaac este un urmaş al Domnului, în sensul că a semănat cu El. Când ne uităm la Isaac, vedem că el nu a fost perfect, dar a căutat ascultarea şi supunerea faţă de Dumnezeu. Viaţa plină de pace şi umilinţă a credinciosului arată inima lui predată Domnului.

Isaac se îndreaptă spre Egipt pentru că era foamete în ţară, dar Dumnezeu îi vorbeşte. Isaac avea nevoie de o credinţă care nu depindea de cea a tatălui său sau de cea a mamei lui. Avea nevoie de o relaţie personală cu Dumnezeu. Fiecare credincios are nevoie de o relaţie personală cu Dumnezeu. În momente de criză, avem nevoie ca Dumnezeu să ne vorbească. Dumnezeu Îşi reînoieşte promisiunea faţă de Avraam şi urmaşii lui. Eu cred că Isaac avea nevoie să-L audă pe Dumnezeu. Isaac vroia să fie sigur că nu este singur sau abandonat, vroia să ştie clar că Dumnezeu este de partea lui. Personalitatea lui Isaac era diferită de personalitatea lui Avraam. Dumnezeu cunoaşte viaţa fiecărui om şi lucrează diferit, după cum este nevoie.

Multe dintre noi ne dorim să-L auzim pe Dumnezeu vorbindu-ne. Vrem să ştim că El este cu noi. Această promisiune o găsim în Matei 28:20b: ,,Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”

Doamne, am nevoie de lumină de la Tine în toate domeniile vieţii, de aceea vreau să aud de la Tine. Vorbeşte-mi Doamne, căci roaba Ta, ascultă! 

Doamne, îmi doresc să am o inimă plină de linişte, pace şi umilinţă!

10 August

Geneza 26:1-11

Geneza 26:1-3: ,,În ţară a venit o foamete, alta decât foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.  Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămâi în ţara în care îţi voi spune.  Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam”.”

Isaac a fost un om al credinţei. Domnul i S-a arătat şi i-a vorbit. Ce i-a promis Dumnezeu?

Ce minunat este să ştim că Domnul este cu noi tot timpul! Ce minunat este să fim binecuvântaţi chiar şi când trecem prin vremuri grele. Foametea este un lucru greu, dar Dumnezeu i-a promis lui Isaac binecuvântare. I-a cerut să stea pe loc. În care situaţie îţi spune Domnul să stai pe loc, chiar dacă este dificil? Îl asculţi?

Ce putem să învăţăm despre caracterul, atitudinea şi acţiunile lui Isaac? A fost ascultător faţă de tatăl lui Avraam, când au plecat pe muntele Moria. A transportat lemnele pentru jertfă, slujind cu bucurie. S-a supus tatălui său. S-a bucurat să petreacă timp cu tatăl său. L-a ascultat pe tatăl său în ce priveşte căsătoria lui şi a iubit-o pe Rebeca. S-a rugat pentru Rebeca, pentru că ea nu putea să aibă copii şi Domnul i-a ascultat rugăciunea.

Care trăsături de caracter crezi că l-ar face ,,astăzi” pe Isaac popular sau nepopular? În care dintre domeniile vieţii crezi că ţi-ar cere Dumnezeu să te supui Lui? Câtă onoare şi cinste aduci părinţilor tăi prin purtarea ta? Ce înseamnă să fii supusă? Să respecţi autoritatea? Ce înseamnă să fii umilă şi blândă? Vrei să fii blândă şi smerită? Cunoşti oameni umili şi blânzi? Biblia ne prezintă oameni credincioşi, blânzi şi umili: Moise, Avraam, Domnul Isus. Dumnezeu ne ajută să fim umili şi blânzi ca să avem o moştenire.  Dumnezeu apreciază blândeţea, supunerea şi inima liniştită.

Ce înţelegere aduc în inima ta următoarele citate biblice?

Numeri 12:3: ,,Moise însă, era un om foarte blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului.”

Matei 11:29: ,,Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.”

Psalmul 25:9: ,,El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.”

Matei 5:5: ,,Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!”

Psalmul 37:11: ,,Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace.”

1 Petru 3:4-5: ,,Podoaba voastră să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu şi erau supuse bărbaţilor lor.” Cum ar arăta viaţa ta şi relaţiile tale dacă ai avea aceste calităţi din belşug?

Doamne, ajută-mă să am în inimă blândețe, smerenie și pace!

8 August

Geneza 25:1-18

Geneza 25:8: ,,Avraam şi-a dat duhul şi a murit după o bătrâneţe fericită, înaintat în vârstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său.”

1 Cronici 29:28a: „David a murit la o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă.”

Ce a spus Dumnezeu despre moartea lui Avraam şi a lui David? Ce vrei să spună Dumnezeu despre moartea ta? Vrei să mori bogat? Vrei să mori sătul de bogăţie?

Avraam şi David au murit sătui de bogăţie. Au avut aur şi argint. David a vrut să construiască Templul pentru Dumnezeu. Dumnezeu i-a zis să nu construiască un Templu pentru El, ci să fie un templu pentru El. Noi nu avem nevoie de clădiri mari (temple), ci de trupuri mai curate, care să fie temple pentru Duhul Sfânt. Deşi Avraam şi David au avut aur şi argint, bogăţia lor a constat în altceva: în credinţă, în familie, în libertate, în roadă, în harul şi aprecierea lui Dumnezeu.

Credinţa este cel mai preţios lucru. Avraam şi David au avut credinţă. Vedem din ceea ce este scris pe paginile Scripturii. Şi eu sunt bogată, căci am credinţă.

Familia este un lucru preţios. Avraam şi David şi-au iubit familiile. Ei au suferit pentru familiile lor, dar atenţia lor nu a fost la lucrurile rele ce au fost făcute, ci la ceea ce a făcut Dumnezeu. Şi eu sunt bogată, căci am o familie. Pot spune că nu dau familia mea pentru un oraş întreg. Nu mi-e ruşine de familia mea, chiar dacă avem probleme. Fiecare familie are probleme mai mici sau mai mari. Să nu ne ruşinăm, ci să ne mărturisim păcatele şi să ne îndreptăm. Mărturisirea păcatului, făcută de David, a rămas scrisă pentru toţi cei care citesc Biblia (Psalmul 51).  Atitudinea lui David după căderea lui este o mare binecuvântare pentru noi, pentru că ne învaţă ce să facem când cădem. Ce mare binecuvântare este să lucrez cu familia mea! Stau în familia mea,  nu fug atunci când diavolul mă îndeamnă să îmi părăsesc familia. Sunt bogată pentru că am nepoţi şi nepoate. Poate spui că nu ai familie; dar ai o biserică. Ea poate să fie familia ta. Sunt bogată pentru că am biserică. Stau în biserica mea, nu fug atunci când diavolul mă îndeamnă să îmi părăsesc biserica.  Dacă Domnul ţi-a dat o familie, ţi-a dat o biserică, ţi-a dat Duhul Sfânt ca Mângâietor, ţi-a dat prieteni în biserică, sănătate etc., cum Îi mulţumeşti Domnului pentru bogăţia pe care o ai? Cum mulţumeşti pentru prietenia ta cu Domnul Isus Hristos? Ce minunat prieten şi frate avem în Hristos!

Libertatea este o bogăţie. Dumnezeu ne-a făcut liberi prin credinţa în Hristos. Adevărul ne face liberi. Sunt bogată pentru că am primit libertatea lui Hristos.

Roada pe care o aducem este o bogăţie. Avraam ne-a lăsat o moştenire. Credinţa lui ne este prezentată în Scriptură şi suntem îndemnaţi să avem credinţa lui Avraam. Prin el, suntem binecuvântaţi. David a adus roadă prin scrierile lui. Ce minunată roadă am primit prin Psalmul 23! Noi vrem să îi vedem pe alţii mântuiţi. Ne bucurăm să ajutăm, să încurajăm, să binecuvântăm. Este mult de lucru. Ne rugăm ca nici unul din familia noastră, dintre vecini, colegi, oameni din jur, să nu rămână nemântuiţi. Doamne, fă-mă bogată în fapte bune şi în rugăciune.

Aprecierea şi harul lui Dumnezeu sunt o bogăţie. Avraam şi David au fost apreciaţi de Dumnezeu. Au cerut iertare pentru păcate şi au primit-o. Noi trăim în harul lui Dumnezeu. El este bun şi vrea să ne facă bine. Orice părinte are har pentru  copiii lui. Tatăl cel ceresc ne binecuvântează cu harul Lui, cu aprecierea Lui. Mă bucur să fiu aşa de binecuvântată. Dumnezeu m-a binecuvântat în multe feluri. Sunt aşa de bogată. Sunt binecuvântată peste măsură de mult. El mi-a dat mai mult decât am visat şi am crezut. Mi-a dat lucruri pe care nici nu le merit. 

Fie ca inima ta să fie plină de adevărata bogăţie!