Frica de nereușită

Frica de nereușită este o atitudine periculoasă și trebuie învinsă; nu este bine să o negăm, ci trebuie să o rezolvăm și să o acceptăm ca o treaptă spre reușită. Numai cine nu face nimic nu greșește; toți oamenii experimentează nereușite și unii așa încep.

Dreptul la cădere este la fel de adevărat ca și dreptul la reușită, deoarece amândouă fac parte din proces. Să nu ne temem de eșecuri, deoarece fără anumite insuccese, nu vom putea aprecia reușitele ce le avem. Eșecurile ce le-am putea avea pot fi buni sfătuitori, deoarece ne învață o lecție importantă în procesul eliminării fricii de nereușită.

Iată câteva puncte pozitive care ar putea decurge din nereușitele noastre : vom putea uita de drepturile pe care credem că le avem, amintindindu-ne, în schimb de responsabilități, vom uita inconveniențele și ne vom aminti binecuvântările, vom pune, pe moment, deoparte realizările și ne vom aminti datoriile pe care le avem, vom uita privilegiile și ne vom aminti obligațiile. 

Îndrăznește să îți folosești pasiunea ce o ai pentru slujire, chiar dacă mulți stau de o parte și nu riscă nimic pentru că se tem de respingere. Cine nu riscă stagnează, ba chiar regresează. Să nu ne temem de ce zic alții deoarece atitudinea lor negativă poate avea un impact negativ și asupra noastră. Să perseverăm în lucrurile bune, în ciuda tuturor celor ce au o atitudine contrarie și să nu uităm că drumul spre biruință este pavat cu momente de căderi și ridicări, urcușuri și coborâșuri.

Cât de mare este Dumnezeul tău? (7)

2 bigIsaia 40:25-26

„Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.”

*

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Ce anume din acest text îţi dă curaj să înfrunţi provocările vieţii? Ţi se pare că Dumnezeu te-a uitat? Cum vei lăsa mângâierea şi speranţa în inima ta?

Îl vei pune pe Cel Sfânt la locul de cinste?

Unde privesc ochii tăi: în sus sau în jos? Examinezi tu magnitudinea universului?

Babilonienii se preocupau cu închinarea la soare, lună şi stele. Iudeilor li s-a poruncit să nu se închine la creaţie, ci numai la Creatorul universului. Dumnezeu a creat trilioane de corpuri cereşti şi cunoaşte numele tuturor. El are toată puterea şi tăria să le ţină (100 bilioane de stele în galaxia noastră ,,Calea Lactee” (3000 ani să le numărăm) şi bilioane de galaxii în univers).

De ce ne îndoim de cunoştinţa, puterea şi priceperea Lui cu privire la noi?

De ce credem că lui Dumnezeu nu Îi pasă de noi, de toate lucrurile din viaţa noastră? Dacă Dumnezeu ştie numele tuturor stelelor, El ştie şi numele meu. Dumnezeul nostru Cel veşnic, Cel Sfânt, Cel Atotputernic, Cel Suveran, Cel Înţelept, Cel ce n-are început şi nici sfârşit, Cel ce este deasupra timpului, Creatorul tuturor lucrurilor, Creatorul tuturor oamenilor, are grijă de noi.

Nu trebuie să ne gândim că este departe şi nu se implică în viaţa noastră în cele mai mici detalii. El cunoaşte tot ce se întâmplă în viaţa noastră (nici un fir de păr nu cade fără ştirea Lui). El este foarte generos în ce priveşte grija faţă de noi. Prezenţa şi protecţia Lui ne înconjoară. Să trăim în odihna Lui în fiecare zi.

Doamne, îmi ridic ochii în sus şi privesc creaţia Ta minunată. Tu ai creat stelele şi ele ascultă de Tine. Mulţumesc că eşti Creatorul meu. Mă bucur să am aşa mare Dumnezeu ca Tată, care mă înconjoară cu puterea, prezenţa şi protecţia Lui.

 

Inima mea spune: Doamne, cât de mare eşti!