Oameni împuterniciţi de Dumnezeu pentru o lucrare

1peaceFaptele Apostolilor 1:8  ,,Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului.”

Doctorul Luca are un ochi format pentru detalii. Este un om smerit care nu menţionează des numele lui. Iubeşte rugăciunea căci sunt multe rugăciuni în cartea lui. Respectă mult femeile căci aminteşte numele lor în scrierile lui. Dumnezeu l-a umplut de puterea Duhului Sfânt.

Cum Îl vezi pe Dumnezeu în viaţa ta? Vezi detaliile?

Eşti smerită? Iubeşti rugăciunea? Respecţi pe alţii? Ceri puterea Duhului Sfânt în inima ta?

Petru este un om simplu, un pescar, dar transformat şi folosit de Dumnezeu.

Cum te transformă şi cum te foloseşte Dumnezeu în lucrarea Lui? Îţi place viaţa simplă? Te mulţumeşte ceea ce ai?

Pavel este un om educat pe care Dumnezeu îl transformă dintr-un om care persecută pe creştini în conducătorul bisericii, dându-i grele responsabilităţi.

Luca, Petru şi Pavel au răspândit Evanghelia, au scris părţi însemnate din Sfânta Scriptură, au învăţat pe alţii, au pregăţit oameni pentru slujire, au încurajat pe mulţi, pentru că au fost împuterniciţi de Dumnezeu.

Eşti responsabilă pentru ceea ce ai primit? Înveţi şi pe alţii adevărurile pe care le ştii? Pe cine ai încurajat astăzi?

Mesajul lui Dumnezeu din cartea Faptele Apostolilor implică oameni împuterniciţi de Dumnezeu.

Eu sunt o femeie simplă. Aparţin clasei mijlocii. M-am născut într-o familie de ţărani. Nu am nici prea multă şcoală dar Îl cunosc pe Dumnezeu. Cunosc şi recunosc puterea Duhului Sfânt în viaţa mea. Mă simt împuternicită de Dumnezeu ca să fac o lucrare.

Ce poţi spune despre tine?

Cunoşti puterea şi prezenţa lui Dumnezeu în viaţa ta?

Fie smerenia podoaba inimii tale!

Advertisement

Întunericul şi lumina

17*

Isaia 60

Isaia 60:1b „Slava Domnului răsare peste tine.”

*

Isaia ne spune că există un viitor plin de bucurie pentru cei credincioşi. Isaia a ştiut că poporul trăia în întuneric, dar a ştiut şi că Dumnezeu este Lumina lumii. Poporul Domnului dorea să scape de întunericul pe care-l dă frica, cearta, plânsul, problemele, durerea şi păcatul. În timp ce poporul aştepta veşti bune, Isaia le dă o veste bună în ce priveşte viitorul lor. Vestea cea bună este că într-o zi, întunericul va dispare şi Lumina (Isus Hristos) va străluci.

Când Domnul Isus vine în viaţa unui om, transformă întunericul în lumină.

Este uşor să fim veseli şi mulţumitori când toate lucrurile merg bine în lumea noastră mică. Dar să fii bucuros şi mulţumitor în vremuri grele, nu e uşor. Este o alegere deliberată a credinţei de a se încrede în caracterul lui Dumnezeu. Speranţa noastră este în Dumnezeu, şi bucuria noastră este pentru ceea ce este El pentru noi. Speranţa şi bucuria se bazează pe încrederea că Dumnezeu lucrează în mijlocul problemelor, în mijlocul întunericului. De multe ori nu ştim tot întregul, toate detaliile, dar alegem să ne încredem în Dumnezeu, Cel care cunoaşte totul.

Cum îl înveţi pe copilul tău să găsească bucurie în Domnul? Cum îi schimbi direcţia de la lucruri şi circumstanţe către Domnul? Cum îl înveţi despre caracterul lui Dumnezeu?

Cunoştinţa câştigată îi va aduce copilului tău pace, securitate şi bucurie.

Cunoaşterea lui Dumnezeu şi puterea de a ne baza pe caracterul Lui ne dau bucurie.

Toată creaţia este un motiv de bucurie. Psalmul 19:1, ne spune: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.” Bucură-te împreună cu copilul tău de frumuseţea naturii. Cum Îl vezi pe Domnul în natură? Ce înseamnă pentru tine că Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor văzute şi nevăzute? Cum explici copilului tău ce este ploaia şi zăpada? Cum explici ordinea din natură? Cum te bucuri de culorile florilor? Cum te bucuri de animalele create de Domnul? Vezi tu că Dumnezeu a creat toate lucrurile bune?

Te încrezi tu în El că poate să facă lucruri bune şi pentru tine?

 

Doamne, mulţumesc că ai transformat întunericul din inima mea prin Lumina Ta!

 

Cât de mare este Dumnezeul tău? (7)

2 bigIsaia 40:25-26

„Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.”

*

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Ce anume din acest text îţi dă curaj să înfrunţi provocările vieţii? Ţi se pare că Dumnezeu te-a uitat? Cum vei lăsa mângâierea şi speranţa în inima ta?

Îl vei pune pe Cel Sfânt la locul de cinste?

Unde privesc ochii tăi: în sus sau în jos? Examinezi tu magnitudinea universului?

Babilonienii se preocupau cu închinarea la soare, lună şi stele. Iudeilor li s-a poruncit să nu se închine la creaţie, ci numai la Creatorul universului. Dumnezeu a creat trilioane de corpuri cereşti şi cunoaşte numele tuturor. El are toată puterea şi tăria să le ţină (100 bilioane de stele în galaxia noastră ,,Calea Lactee” (3000 ani să le numărăm) şi bilioane de galaxii în univers).

De ce ne îndoim de cunoştinţa, puterea şi priceperea Lui cu privire la noi?

De ce credem că lui Dumnezeu nu Îi pasă de noi, de toate lucrurile din viaţa noastră? Dacă Dumnezeu ştie numele tuturor stelelor, El ştie şi numele meu. Dumnezeul nostru Cel veşnic, Cel Sfânt, Cel Atotputernic, Cel Suveran, Cel Înţelept, Cel ce n-are început şi nici sfârşit, Cel ce este deasupra timpului, Creatorul tuturor lucrurilor, Creatorul tuturor oamenilor, are grijă de noi.

Nu trebuie să ne gândim că este departe şi nu se implică în viaţa noastră în cele mai mici detalii. El cunoaşte tot ce se întâmplă în viaţa noastră (nici un fir de păr nu cade fără ştirea Lui). El este foarte generos în ce priveşte grija faţă de noi. Prezenţa şi protecţia Lui ne înconjoară. Să trăim în odihna Lui în fiecare zi.

Doamne, îmi ridic ochii în sus şi privesc creaţia Ta minunată. Tu ai creat stelele şi ele ascultă de Tine. Mulţumesc că eşti Creatorul meu. Mă bucur să am aşa mare Dumnezeu ca Tată, care mă înconjoară cu puterea, prezenţa şi protecţia Lui.

 

Inima mea spune: Doamne, cât de mare eşti!

 

Învaţă pe copil

1 fatherIsaia 14: 24-32

Isaia 14:24

„Domnul oştirilor

a jurat

şi a zis:

„Da, ce am hotărât

se va întâmpla,

ce am pus la cale

se va împlini”.”

 

Învaţă pe copilul tău sau al altora că Domnul Isus este Stăpânul şi Modelul tău. El este Cel ce hotărăşte şi se împlineşte, Cel ce pune la cale şi se face.

Când alegem să nu-L ascutăm pe Domnul, vine suferinţa în viaţa noastră. Împăratul Nebucadneţar a vrut să conducă poporul cum doreşte el, fără să recunoască autoritatea lui Dumnezeu. Istoria ne dovedeşte că Dumnezeu este în controlul tuturor evenimentelor ce se petrec în lume. În înţelepciunea Lui, l-a pedepsit pe Nebucadneţar, ca el să înveţe cine este adevăratul Conducător peste lumea întreagă. În bunătatea Lui, i-a dat împărăţia înapoi după ce s-a pocăit.

Tatăl nostru, Dumnezeu este întotdeauna înţelept şi bun cu copiii Lui. El este modelul de părinte perfect pentru noi. El poate să ne ajute să fim părinţi care ştiu să-şi crească copiii cu înţelepciune şi bunătate. Ceri tu ajutorul Lui pentru creşterea copilului tău?

Îl pedepseşti tu cu înţelepciune?

Se vede bunătatea ta după pedeapsă?

Noi putem fi încurajate când înţelegem chemarea Domnului de a fi părinţi. Privilegiul chemării este extraordinar. Ajutăm la formarea unei persoane unice. Când înţelegem că Dumnezeu ne-a dat această misiune, fiecare zi o vedem în lumina lui Cristos. Ajungem să pricepem că slujim Domnului prin responsabilităţile şi oportunităţile zilei. Prin puterea Duhului Sfânt minţile noastre sunt reînnoite şi putem vedea totul, de la deciziile majore până la cele mai mici detalii ca parte a planului lui Dumnezeu pentru noi, pentru întreaga perioadă de creştere a copiilor. Poate simţi de multe ori că anii trec fără anumite plăceri. Poate ajungi descurajată. Poate vrei să faci altceva. Dacă te gândeşti că Dumnezeu ţi-a dat copii ca să aducă bucurie în casa ta, face această gândire o diferenţă în tine? Îţi schimbă perspectiva?

Dacă ne plângem sau ajungem la resemnare, ne-am pierdut libertatea, şi aceşti ani sunt pierduţi.

 

Doamne, vreau ca inima mea să se bucure

în orice lucru pe care-l am de făcut!