închinarea
9 Ianuarie
9 Ianuarie
Geneza 1:2: ,,Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.”
Pământul era pustiu şi gol, dar Dumnezeu l-a îmbrăcat cu frumuseţe.
Uită-te la viaţa ta! Vezi cum Dumnezeu a creat frumuseţe în fiinţa ta sau în jurul tău şi cum te-a schimbat? Este viaţa ta goală acum? Ai nevoie de Dumnezeu pentru ca El să îţi dea frumuseţe, lumină, speranţă, noi perspective, noi scopuri etc. Ce gânduri şi ce activităţi umplu viaţa ta? Sunt ele într-o strânsă legătură cu o adevărată cunoaştere a lui Dumnezeu, cu închinarea înaintea Creatorului tău şi cu slujirea altora? Cum lucrează Duhul Sfânt în viaţa ta? El Te atrage mai mult spre cunoaşterea lui Dumnezeu şi-ţi pregăteşte inima ca să primeşti mai multă lumină. Lumina alungă întunericul. În ce măsură vezi lucrurile diferit zi după zi, pe măsură ce Lumina alungă întunericul din viaţa ta? Înţelegi şi apreciezi lucrurile altfel decât în trecut? Ce vei face astăzi cu emoţiile tale, cu gândurile tale, cu acţiunile tale, având în vedere adevărul pe care ţi-l descoperă Dumnezeu despre tine?
În Ioan 3:19-21, ni se spune: ,,Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul, urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele. Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”
Dacă viaţa ta este ocupată cu forme goale, vei avea curajul să te reorientezi către scopuri frumoase care aduc împlinire în viaţa ta?
Duhul Sfânt ne dă viaţă fizică şi spirituală. Cum te-a ajutat Duhul Sfânt în săptămâna aceasta? Ce te-a învăţat Duhul Sfânt despre Dumnezeu recent? Ce anume din natură te învaţă despre caracterul Lui Dumnezeu? Cum Îl vezi pe Dumnezeu în lumea înconjurătoare? Ce-ţi spune un apus de soare despre Dumnezeu? Ce îţi spun cele patru anotimpuri despre Dumnezeu?
Ce-ţi spune naşterea unui copil despre Dumnezeu? Poţi să îţi imaginezi bucuria unei familii care aşteaptă primul lor nou născut? Câtă pregătire! Câte lucruri noi de care nici măcar nu are nevoie bietul copilaş! Părinţii pregătesc totul pentru el. Aşa a făcut şi Tatăl nostru cel ceresc. El a pregătit pământul pentru coroana creaţiunii Lui: omul. A împodobit pământul cu tot felul de frumuseţi, pentru ca omul să se bucure de ele. Lumina şi pământul cu tot ce este pe el au apărut la cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu are putere! Înţelegi tu puterea lui Dumnezeu? Înţelegi tu puterea Cuvântului Său? El vorbeşte şi ceea ce spune, se întâmplă. Cum lucrează puterea lui Dumnezeu în viaţa ta?
Cuvântul lui Dumnezeu produce schimbări în viaţa celui ce crede. Cuvântul lui Dumnezeu face ca lucrurile să se întâmple. Dumnezeu Creatorul a adus lumină în întuneric! Dumnezeu este lumină. El separă lumina de întuneric. Nu alungă întunericul, ci structurează timpul în zi şi noapte. Eşti şocată de puterea lui Dumnezeu? Ce face lumina în viaţa ta? Înainte ca Domnul Isus Hristos să vină în viaţa noastră, noi trăim într-un întuneric spiritual. Când ne întoarcem la Hristos, lumina Lui ne luminează. Când ai lăsat lumina Lui să lumineze viaţa ta? Cum ai descrie lumina care alungă întunericul din viaţa ta? Ai respins lumina lui Hristos şi continui să trăieşti în întuneric? Vei lăsa lumina Lui să împrăştie întunericul din viaţa ta? Ţi-ai dorit vreodată ca un potop de lumină să inunde fiinţa ta? Fie ca lumina lui Dumnezeu să alunge întunericul din viaţa ta!
Mulţumeşte-I Creatorului tău
pentru că El umple viaţa ta de frumuseţe!
Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile
Isaia 66:2b „Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de Cuvântul Meu.”
Ultimul capitol începe cu o declaraţie că Domnul este suveran peste întreg pământul. Toată creaţia este sub stăpânirea Lui. El nu are nevoie de o casă zidită de mâini omeneşti pentru că El a făcut toate lucrurile. El ne spune cum să ne închinăm Lui şi cum să lucrăm pentru El. În trecut, poporul Israel se închina la Templu, astăzi noi ducem vestea cea bună şi plantăm biserici. Ca să nu fim preocupaţi de proiectele noastre, Domnul ne dă regulile Lui ca să ne înveţe cum să lucrăm, în aşa fel încât El să primească închinarea noastră. Pocăinţa şi ascultarea de Cuvânt sunt poruncile Domnului.
Domnul vede activităţile religioase. Eşti tu mulţumită cu prezenţa ta la biserică?
Este o anumită indiferenţă faţă de Dumnezeu în închinarea ta?
Cei ce sunt reverenţi faţă de Cuvântul Domnului vor fi salvaţi. Cei ce se bazează numai pe credinţă, pe ceea ce a făcut Domnul Isus Hristos, sunt mântuiţi. Cei ce cred, vor prinde putere, vor creşte ca iarba (66:14).
Mângâierea şi pacea ne sunt oferite şi astăzi prin prezenţa Duhului Sfânt în viaţa noastră. Nu trebuie să trăim în anxietate, în îngrijorare, ci să credem în puterea şi harul Lui exprimat în Cuvântul Lui.
Eşti tu încrezătoare în promisiunea lui Dumnezeu că are grijă de tine şi nevoile tale?
Te-ai bucurat că ai oportunitatea ca în mijlocul binecuvântărilor să-L lauzi pe Domnul?
A fost Domnul un loc de odihnă pentru tine când ai trecut prin valea durerii?
În care situaţie din viaţa ta ai nevoie de pacea Lui (ca un râu)?
Doamne, vreau să mă sfinţesc şi să mă curăţesc aşa cum ceri Tu ca să nu pier, ca să nu mă pedepseşti pentru faptele şi gândurile mele. Vreau să văd slava Ta. Tată, vreau să merg unde Tu mă trimiţi cu vestea cea bună, ca şi alţii să Te cunoască şi să fie mântuiţi.
Doamne, inima îmi spune din partea Ta:
„Du vestea cea bună” şi vestea cea bună o duc!
Domnul va răsplăti fiecăruia
*
Isaia 59:1-21
Isaia 59:18 „El va răsplăti
fiecăruia
după faptele lui.”
Care este reacţia lui Dumnezeu faţă de răutatea de pe pământ?
Dumnezeu se va înarma ca un luptător: cu platoşa neprihănirii, cu coiful mântuirii. Se va răzbuna pe potrivnici şi va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
Dumnezeu va răscumpăra pe cei credincioşi. Prin Duhul Sfânt, El va împuternici pe credincioşi ca să urmeze legile şi poruncile Lui. Având Cuvântul Domnului în inima şi gura lor, nu vor mai urma ritualuri şi programe, ci se vor închina cu toată inima. Pogorârea Duhului Sfânt a început la Rusalii şi este promisă tuturor celor credincioşi.
Cum ai descrie practicile religiei tale şi cum s-ar compara cu dorinţele lui Dumnezeu descrise de Isaia?
Cum crezi că ai putea împreună cu familia ta să petreceţi un timp de bucurie înaintea Domnului şi în părtăşie cu alţii?
Îţi atrage Dumnezeu atenţia cu privire la unele practici religioase făcute fără inimă?
Cum ţi-a vorbit Domnul ca să ai grijă de alţii ca rezultat al înţelegerii compasiunii Lui faţă de Tine?
Care sunt scuzele tale ca să nu ajuţi pe cei în nevoie?
Când ai experimentat promisiunile descrise în Isaia?
Crezi că ajutorul pe care îl dai altora dovedeşte că dedicarea ta faţă de Domnul este autentică?
Doamne, cred că Tu vei răsplăti pe toţi după faptele lor. Te rog ajută-mă să umblu în faptele bune pe care Tu le-ai pregătit pentru mine, ca la sfârşitul vieţii să pot să Te întâlnesc cu bucurie, alături de toţi cei aleşi şi răscumpăraţi.
Doamne, vreau ca închinarea mea să fie din toată inima!
Cât de mare este Dumnezeul tău? (7)
„Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.”
*
Cât de mare este Dumnezeul tău?
Ce anume din acest text îţi dă curaj să înfrunţi provocările vieţii? Ţi se pare că Dumnezeu te-a uitat? Cum vei lăsa mângâierea şi speranţa în inima ta?
Îl vei pune pe Cel Sfânt la locul de cinste?
Unde privesc ochii tăi: în sus sau în jos? Examinezi tu magnitudinea universului?
Babilonienii se preocupau cu închinarea la soare, lună şi stele. Iudeilor li s-a poruncit să nu se închine la creaţie, ci numai la Creatorul universului. Dumnezeu a creat trilioane de corpuri cereşti şi cunoaşte numele tuturor. El are toată puterea şi tăria să le ţină (100 bilioane de stele în galaxia noastră ,,Calea Lactee” (3000 ani să le numărăm) şi bilioane de galaxii în univers).
De ce ne îndoim de cunoştinţa, puterea şi priceperea Lui cu privire la noi?
De ce credem că lui Dumnezeu nu Îi pasă de noi, de toate lucrurile din viaţa noastră? Dacă Dumnezeu ştie numele tuturor stelelor, El ştie şi numele meu. Dumnezeul nostru Cel veşnic, Cel Sfânt, Cel Atotputernic, Cel Suveran, Cel Înţelept, Cel ce n-are început şi nici sfârşit, Cel ce este deasupra timpului, Creatorul tuturor lucrurilor, Creatorul tuturor oamenilor, are grijă de noi.
Nu trebuie să ne gândim că este departe şi nu se implică în viaţa noastră în cele mai mici detalii. El cunoaşte tot ce se întâmplă în viaţa noastră (nici un fir de păr nu cade fără ştirea Lui). El este foarte generos în ce priveşte grija faţă de noi. Prezenţa şi protecţia Lui ne înconjoară. Să trăim în odihna Lui în fiecare zi.
Doamne, îmi ridic ochii în sus şi privesc creaţia Ta minunată. Tu ai creat stelele şi ele ascultă de Tine. Mulţumesc că eşti Creatorul meu. Mă bucur să am aşa mare Dumnezeu ca Tată, care mă înconjoară cu puterea, prezenţa şi protecţia Lui.
Inima mea spune: Doamne, cât de mare eşti!
Teologie greşită
Isaia 36:4b
„Ce este
încrederea aceasta
pe care
te bizui?”
*
Sanherib îi pune întrebări lui Ezechia:
Ce este încrederea aceasta pe care te bizui (36:4b)?
Crezi că nişte cuvinte ale lui Dumnezeu sunt mai puternice decât o armată militară?
Crezi că te poţi sprijini pe o trestie ruptă (Egiptul)? Crezi că te poate ajuta (36:6)?
Crezi că te poate ajuta Iehova Dumnezeu (36:7)?
În caz că nu te bizui doar pe Domnul, închinarea ta nu este după Cuvântul lui Dumnezeu, şi nu este acceptată de El.
Crezi că ai resurse (36:8) ca să porţi războiul?
Nu ştii că Dumnezeu mă trimite împotriva ta ca să te nimicesc (36:10)?
Nu este Ezechia un amăgitor care nu poate izbăvi (36:14)?
Nu este Ezechia un mângâietor înşelător care învaţă pe popor că Domnul dă izbăvire (36:15)?
Sanherib îi cere lui Ezechia ca să facă pace cu el, să nu se încreadă în Dumnezeu, considerând încrederea aceasta un gest prin care Ezechia se crede mai mare ca Dumnezeu (36:20). Teologia lui era greşită. Totuşi Sanherib ştia despre schimbările religioase făcute de Ezechia.
În problemele vieţii eşti tu tentată să te îndoieşti de ajutorul Domnului când auzi părerea altor voci care cunosc ceva religie? Accepţi suportul lor chiar dacă nu este biblic? Sunt ei călăuză pentru tine, te bazezi pe ei? Nu uita că şi Domnul Isus a fost ispitit, dar a rămas credincios Cuvântului lui Dumnezeu. El te va întări ca să biruieşti ispita.
Sanherib a vorbit în limba poporului ca să-l întoarcă împotriva lui Ezechia, dar cuvintele lui nu au avut efectul pe care el l-a plănuit, căci poporul a tăcut.
Când duşmanul îi întoarce pe cei dragi sau pe alţii împotriva ta, să nu te temi. Domnul te va păzi.
Sanherib a crezut că el este stăpânul. Crezi că tu eşti stăpână pe viaţa ta?
Ţi-a pus cineva aceste întrebări? Ai pus tu aceste întrebări cuiva?
Cu cine semeni mai mult: cu Sanherib sau cu Ezechia?
Cei ce cred Cuvântul lui Dumnezeu rămân în picioare în ciuda tuturor ameninţărilor şi atacurilor celui rău.
Doamne, păzeşte inima mea de o teologie greşită!
O învăţătură de datină omenească
Isaia 29:13
„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”
Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.
Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).
Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.
Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.
Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).
Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.
Este inima mea unde spune gura mea?
Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.
Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?
Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?
Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?
Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.
Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.
Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!
Fie ca inima mea să fie în armonie cu gura mea!
Dumnezeu este cu noi!
*
„Căci
Dumnezeu
este
cu
noi
(Emanuel).”
*
Vei alege tu să crezi Cuvântul? Sau te vei împiedeca în necredinţă?
Pentru cine este Domnul Isus o piatră de poticnire? Pentru cei necredincioşi? Când te poticneşti? Vrei tu să faci ce spune Domnul?
Pentru cine este Domnul un locaş sfânt? Este Domnul un locaş sfânt pentru tine? Eşti tu pusă de o parte pentru Domnul? Trăieşti tu înţelept? Cum este închinarea ta? Este El refugiul şi scăparea ta?
Pentru cine este Domnul o stâncă de păcătuire? Este Domnul o stâncă de păcătuire pentru tine? Stânca, care ar trebui să fie protecţie şi ajutor poate să devină o cursă, sau un laţ, sau un prilej de cădere?
Cine este Domnul pentru tine? Toate cele de mai sus? Care imagine reprezintă viaţa ta?
Cum ai putea ajuta pe alţii să-L vadă pe Cristos?
Ai un exemplu prin care poţi arăta cum oamenii se îndepărtează de Cristos? Ce-i de făcut? Cum renunţăm la exemplul rău? Unele circumstanţe sunt grele şi nu putem să arătăm spre Cristos pentru că suntem fireşti. Alteori cunoştinţa multă ne întunecă mintea şi nu mai suntem în stare să arătăm spre Domnul. De multe ori suntem mai spirituali în biserică decât acasă sau în viaţă.
Ce ţi-a spus Domnul despre viaţa ta?
În care domeniu al vieţii tale nu-L crezi pe Dumnezeu?
Ce schimbare îţi spune Domnul să faci în gândirea sau viaţa ta?
Cum te rogi ca să aplici aceste adevăruri la viaţa ta?
Eşti deschisă pentru lucrarea Duhului Sfânt în inima ta?
Umbli tu cu Domnul sau o iei înaintea Lui?
Te temi de Domnul sau de problemele vieţii?
Ce influienţă poţi avea tu în societate? Dacă vrei să fii crezută trebuie să crezi cuvintele Domnului, să fii atentă, să stai liniştită, să nu te temi, să nu-ţi pierzi inima şi să te încrezi în puterea şi planurile lui Dumnezeu care conduce istoria.
Stai drept în toate timpurile (criză sau linişte).
Toată puterea şi înţelepciunea oamnenilor se va pleca înaintea puterii şi înţelepciunii lui Dumnezeu. Ce mare bucurie să ştim că Dumnezeu este cu noi.
Doamne, linişteşte-mi inima în prezenţa Ta!
Crezi că dragostea exclude dreptatea?
Isaia 5:25a
„De aceea
Se şi aprinde
Domnul
de mânie.”
Înţelegi mânia şi harul lui Dumnezeu?
Mânia şi harul lui Dumnezeu sunt subiecte greu de înţeles.
Pe vremea lui Isaia poporul Israel nu era interesat de Dumnezeu. Eu cred că Domnul a vrut să-i salveze de la distrugere totală (ei erau porniţi la beţie şi petreceri – lucruri care duc la distrugere).
Poate a vrut să-i înveţe dependenţa totală de El.
Când au pierdut totul, atenţia lor putea fi doar la Domnul. Au putut să vadă o altă închinare la popoarele din jur (închinare la idoli) şi să facă diferenţa între Dumnezeul lor şi alţi dumnezei. Puteau să examineze situaţia lor, păcatul lor şi să se întoarcă la Domnul.
Când te gândeşti la harul lui Dumnezeu şi la judecata lui Dumnezeu, cum te rogi?
Cum vezi echilibru între harul şi judecata (mânia) lui Dumnezeu?
Cum înţelegi dragostea şi dreptatea lui Dumnezeu?
Cum te-a ajutat acest text biblic să te gândeşti la harul şi judecata lui Dumnezeu?
Cum primim noi harul lui Dumnezeu şi cum ne pocăim pentru a scăpa de mânia lui Dumnezeu?
Ceea ce credem despre Dumnezeu determină ceea ce credem despre toate celelalte lucruri.
Doamne, mulţumesc că mai ai har pentru mine, ca să mă pocăiesc şi să scap de mânia Ta. Mulţumesc că doreşti să mă scapi de la distrugerea pe care o aduce păcatul şi mă înveţi să trăiesc în dependenţă totală faţă de Tine.
Cred că Tu mă iubeşti şi ai har pentru mine. Mulţumesc că mă iubeşti şi mă ierţi.
Doresc să am o viziune clară despre Tine şi lucrarea Ta, ca apoi să văd clar viaţa şi lucrarea la care m-ai chemat.
Doamne, mulţumesc pentru harul Tău
şi Te rog umple inima mea de credinţă!
Doamne, dă-mi…
*
Ioan 4:15
„Doamne,
dă-mi
această
apă…“
*
Femeia a cerut apă de la Domnul chiar dacă nu a înţeles bine despre ce fel de apă este vorba.
Ce ceri tu de la Domnul? Sau aştepţi până înţelegi totul ca să ceri ceva?
Când femeia şi-a deschis inima pentru oferta Domnului, abia atunci Domnul a început să-i reveleze marea ei nevoie.
Când noi ne deschidem pentru oferta Domnului, abia atunci Domnul începe marea lucrare de schimbare în noi.
Deşi Domnul a cunoscut trecutul păcătos al acestei femei, nu a condamnat-o ci i-a arătat dragoste, oferindu-i apa vieţii.
Te uiţi tu cu dispreţ la oamenii care trăiesc în păcat sau îi iubeşti şi te rogi pentru ei?
Domnul a vrut să o ajute pe femeia aceasta.
Eşti tu gata să ajuţi pe cineva oferindu-i Evanghelia?
Să nu fii descurajată dacă după ce te-ai întors la Domnul vin diferite circumstanţe în viaţa ta, care îţi arată anumite păcate la care să renunţi. Domnul foloseşte multe căi ca să ne arate cum să îndreptăm ce este strâmb. Să nu te întristezi dacă te vezi astăzi mai păcătoasă decât ieri. Duhul Domnului te ajută să te maturizezi.
După ce Domnul a ajutat-o pe femeie să înţeleagă că este păcătoasă, a mers mai departe să o înveţe ce este închinarea.
Închinarea trebuie să devină centrul vieţii noastre.
Pentru femeia aceasta era o mare confuzie în ce priveşte închinarea. Şi pentru noi astăzi este la fel. Ne întrebăm care este adevărata închinare. Închinarea nu este un ritual. Închinarea în duh înseamnă închinare de la Duhul Sfânt. Închinarea în adevăr implică sinceritatea inimii dar şi cunoaşterea şi ascultarea de Dumnezeu, revelat în persoana Domnului Isus, care este Adevărul din Scriptură.
Fie inima ta deschisă mereu pentru oferta Domnului!