Nu te depărta

shFaptele Apostolilor 1:1-11

Faptele Apostolilor 1:4b ,,Să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui „pe care” le-a zis El „aţi auzit-o de la Mine.”

Ucenicii au fost oameni simpli, fricoşi, slabi, nu mulţi învăţaţi, nu mulţi seminarişti, nici preoţi, dar Dumnezeu i-a împuternicit pentru lucrarea Lui. Nu s-au depărtat de Ierusalim ci au aşteptat făgăduiţa Tatălui.

Dumnezeu este gata şi astăzi să împuternicească pe credincioşi pentru lucrare.

Ceri tu puterea Lui în ceea ce faci?

Ce îţi cere ţie Domnul să faci?

Îţi cere Domnul să ajuţi la şcoala duminicală? Sau să te rogi?

Îţi cere Domnul să faci pace într-o relaţie grea?

Îţi cere Domnul să ierţi pe cineva care a greşit într-un mod foarte grav faţă de tine? Îţi cere Domnul să iubeşti pe soţul tău care îţi face viaţa grea?

Îţi cere Domnul să dai din pâinea ta celor ce nu au?

Îţi cere Domnul să vorbeşti Cuvântul Lui?

Care este răspunsul tău?

Crezi că eşti nepregătită?

Te gândeşti la ceea ce poţi tu sau la ceea ce poate face Domnul?

Doamne, eu sunt o femeie simplă, nepregătită de multe ori pentru lucrarea la care Tu mă chemi. Vreau să mă rog mai mult, să fac pace cu toată lumea, să iubesc pe soţul meu, să respect pe cei din jur, să dau din pâinea mea celor ce nu au, să spun Cuvântul Tău altora. Nu mă depărtez de cei ce aşteaptă făgăduinţa Ta. Aştept prezenţa şi puterea Duhului Sfânt în inima şi viaţa mea.

 

Nu te depărta de cei ce caută şi aşteaptă făgăduinţa Tatălui!

Advertisements

Proverbe 6

6*

Proverbe 6

*

Citeşte cu voce tare această rugăciune:

Tată ceresc, ajută-mă să nu mă pun chezaş (să nu promit că voi rezolva problemele altora cu resursele mele în defavoarea familiei mele; să nu girez pentru alţii cu bunurile mele şi ale familiei mele fără să cunosc pericolul pierderilor) pentru aproapele meu şi să nu mă las prins pentru altul în lucruri necurate; să nu mă las legat printr-o făgăduinţă neînţeleaptă a gurii mele şi să nu mă las prins de cuvintele uşuratice ale gurii mele, ci să mă dezleg de toate promisiunile neînţelepte, ca să nu cad în mâna aproapelui meu.

Mă arunc înaintea Ta cu faţa la pământ şi stăruiesc de Tine ca să-mi dai înţelepciune.  Nu dau somn ochilor mei, nici aţipire pleoapelor mele, până nu scap din mâna celui rău cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca pasărea din mâna păsărarului.

Mă uit la furnică şi mă depărtez de lene. Sunt cu băgare de seamă la căile Tale şi Te rog înţelepţeşte-mă! Învăţ de la furnică să muncesc, să-mi pregătesc hrana şi să am grijă de cei dragi ai mei.

Fii Tu căpetenia mea, priveghetorul meu, stăpânul meu, căci vreau să ascult de Tine. Ajută-mă să lucrez cu mâini harnice, nu să dorm, nici să aţipesc, nici să stau culcată, nici să-mi încrucişez mâinile când trebuie să lucrez; ca nu cumva sărăcia să vină peste mine, ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.

Mulţumesc că mă păzeşti de omul de nimic, de omul nelegiuit, care umblă cu neadevărul în gură, clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele. Nu mă lăsa să fiu unul dintre aceşti oameni neînţelepţi. Tu mă ajuţi să mă depărtez de răutate ca să nu rodească fapte rele în inima mea. Tu mă atenţionezi să nu urzesc lucrurile rele şi să nu stârnesc certuri, ca nu cumva nimicirea să-mi vină pe neaşteptate sau să fiu zdrobită deodată şi fără leac.

Mulţumesc că mă înveţi să urăsc lucrurile pe care şi Tu le urăşti: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.

Vreau să păzesc sfaturile bune ale tatălui meu şi nu lepăd învăţătura înţeleaptă a mamei mele. Le leg necurmat la inimă, le atârn de gât, căci ele mă vor însoţi în mersul meu, mă vor păzi în pat şi îmi vor vorbi la deşteptare!

Cred că sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii. Sfaturile, îndemnul şi mustrarea mă vor feri de orice om chinuit de pofte rele (curvie) şi de orice vorbire ademenitoare a celor răi. Nu poftesc în inima mea frumuseţea lumii şi nu mă las ademenită de plăcerile lumeşti, căci nu vreau ca lumea şi plăcerile ei să mă distrugă şi să-mi întindă curse şi capcane din care să nu mai scap.

Îmi voi aminti aceste întrebări: ,,Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele? Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?”! Nu mă voi juca cu păcatul, ci voi sta departe de orice se pare rău.

Cred că toţi cei necuraţi vor fi pedepsiţi.

Păzeşte-mă de hoţie şi preacurvie, ca să nu mă port ca un om fără minte care singur îşi pierde viaţa făcând aşa. Cred că aceste păcate au consecinţe grave: ruşine, ocară, gelozie, furie, răzbunare, rănire, mânie etc., de aceea Te rog ajută-mi să rămân în curăţie şi în adevăr.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

 ca să ne păzeşti de hoţie şi curvie

şi atenţia noastră să fie la curăţie şi adevăr!