Împăratul

Matei 2:1-12

Adevărul important este ,,Călătoria magilor şi închinarea lor în faţa Pruncului“.

,,După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.“ Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. I-a adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să se nască Cristosul. ,,În Betleemul din Iudea“ i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: ,,Şi tu, Belteeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.“ Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: ,,Duceţi-vă şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc, şi când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.“ După ce l-au ascultat pe împărat, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în răsărit, mergea înaintea lor până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat. Apoi şi-au deschis visteriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. În urmă au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.“

Ce ştii tu despre Împăratul?

Este tulburare în inima ta, în casa ta, în relaţiile tale când se vorbeşte despre Împăratul?

De ce Îl cauţi pe Împăratul? Ca să te închini Lui? Ce daruri ai pentru Prunc?

Care lucruri le vorbeşti tu în ascuns şi crezi că Împăratul nu le bagă în seamă?

Cercetezi tu cu deamănuntul despre Prunc?

Ce stea urmezi tu?

Te înştiintează Domnul pe ce drum să mergi?

Nimeni nu poate să-ţi facă rău când Dumnezeu te păzeşte!

Isaia 5

Isaia 5:1a

„Voi cânta Preaiubitului meu.”

Doamne,

vreau să-Ţi cânt o cântare.

Tu eşti Preaiubitul sufletului meu pentru că mă consideri o mlădiţă aleasă şi curăţită ca să aduc roadă. Mulţumesc pentru protecţia Ta căci mă înconjuri cu mâna Ta cea puternică şi mă aperi. Tu ai făcut totul pentru mine ca să pot aduce roadă, de aceea, Te rog să nu mă laşi să aduc roadă sălbatică (în firea mea pământească) ci roada Duhului Sfânt, viaţă care curge din Viţă (Domnul Isus). Nu vreau să ajung să fiu călcată în picioare din pricina mea, nici pustiită, ci, curăţită de spini şi mărăcini (roada firii pământeşti), udată cu ploaia de sus. Nu mă lăsa sub apăsarea celor răi. Fereşte-mă de lăcomie, de beţie spirituală (să cred că sunt bine când nu sunt), de petreceri şi plăcerile lumii, de ospeţele şi muzica lumii, căci nu vreau să ajung la foamete, sete, robie şi moarte.

Mă îndrept spre smerenie căci Tu dobori privirile trufaşe.

Tu eşti Cel Sfânt! Tu eşti Cel înălţat! Tu faci dreptate!

Imi păzesc gura de minciună, mă depărtez de batjocură, caut să deosebesc binele de rău, întunericul de lumină, amărăciunea de dulceaţă.

Nu mă lăsa să mă cred înţeleaptă în ochii mei, nici să mă socotesc pricepută, ci, să caut să fiu cu faţa curată şi să respect pe cei nevinovaţi.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura mea pentru ca nici un cuvânt să nu ardă pe nimeni, ci, să aducă vindecare şi mângâiere tuturor din jurul meu. Aminteşte-mi să nu nesocotesc Legea Ta şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Tău.

Tu eşti Steagul meu! Tu eşti Biruitorul! Tu vii în ajutorul meu!

Vreau să fiu unul din cei iubiţi de Tine care nu obosesc nici nu şovăiesc, nu dorm şi nici nu dormitează, ci, împlinesc Cuvântul Tău, luptând lupta cea bună a credinţei.

Tu mă aperi când sunt în furtună! Nu voi vedea întunericul nici strâmtorarea căci Lumina va alunga norii întunecaţi.

Cântarea de laudă din inima mea este pentru Împăratul!