Vai de mine!!!

Isaia 6:5-7

„Atunci am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!” Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. Mi-a atins gura cu el şi mi-a zis: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit!”

Ai spus vreodată: „Vai de mine, sunt pierdută!”? Sau: „Vai de mine, sunt cu buze necurate!”?

Ai spus vreodată: „Vai de închinarea mea!”? sau „Vai de încrederea mea (în om în loc de încrederea mea în Dumnezeu)!”?

Ai spus de multe ori: „Vai de …alţii!”?

Ce spui tu în prezenţa Domnului? Poţi să păstrezi tăcerea?

Când ţi S-a descoperit ţie Domnul într-un fel pe care nu poţi să-l uiţi niciodată? Ai o zi specifică sau un an (proces lung) în amintire? Cum ţi S-a descoperit? Ai văzut tu sfinţenia Lui?

Să vedem sfinţenia lui Dumnezeu înseamnă să vedem că Dumnezeu este total diferit decât noi.

Când vedem sfinţenia lui Dumnezeu, ne recunoaştem păcatul.

Cum stau eu în prezenţa Dumnezeului celui Sfânt?

Când Isaia a stat în prezenţa Domnului a văzut păcatul lui şi păcatul poporului. Felul cum vorbim în prezenţa Domnului arată inima noastră (din prisosul inimii vorbeşte gura).

Ce spui cu gura ta? Cum sunt buzele tale? Fierbinţi? Arde vorba ta? Taie vorba ta pe alţii? Care crezi că este relaţia dintre inimă şi gură? Ce spun vorbele tale despre inima ta? Cuvintele sunt oglinda inimii.

Doamne, curăţeşte-mi inima şi vorbirea! Ajută-mă să mă lupt pentru sfinţenie!

Isaia nu a cerut iertare şi totuşi Domnul i-a dat iertare. Dumnezeu în harul Lui are iniţiativa (să ierte) şi vede inima recunoscătoare. Domnul este îndelung răbdător, bogat în bunătate, încet la mânie etc.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc inima mai mult decât orice

căci din ea ies izvoarele vieţii!

Advertisements

Eşti Tu Împăratul?

Ioan 18:28-40

,,L-au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineaţă. Ei n-au intrat în odaia de judecată ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştele. Pilat, deci, a ieşit afară la ei şi le-a zis: ,,Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?“ Drept răspuns ei i-au zis: ,,Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale. “ Atunci Pilat le-a zis: ,,Luaţi-L voi şi judecaţi-L după legea voastră.“ ,,Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni“ i-au zis Iudeii. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. Pilat a intrat iarăşi în odaia de judecată.  L-a chemat pe Isus şi i-a zis: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?“ Isus a răspuns: ,,De la tine însuţi zici lucrul acesta sau ţi l-au spus alţii despre Mine?“ Pilat a răspuns: ,,Eu sunt Iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea: ce ai făcut? ,,Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta“ a răspuns Isus. ,,Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile Iudeilor, dar acum Împărăţia Mea nu este de aici”. ,,Atunci un Împărat tot eşti“ I-a zis Pilat. ,,Da, a răspuns Isus, ,,Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit în lume ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.“ Pilat I-a zis: ,,Ce este adevărul?“ După ce a spus aceste vorbe, a ieşit iarăşi afară la Iudei şi le-a zis: ,,Eu nu găsesc nici o vină în El. Dar fiindcă voi aveţi obicei să vă slobozesc pe cineva de Paşte, vreţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?“ Atunci toţi au strigat din nou: ,,Nu pe El, ci pe Baraba!”  Baraba era un tâlhar.“

 

Doamne Isuse, Tu ai fost Împăratul Iudeilor dar eşti şi Împăratul meu. Mă bucur să ştiu că nu ai fost un făcător de rele, cum au zis Iudeii. Tu ai fost fără vină. Tu eşti singurul perfect şi fără păcat.

Împărăţia Ta este o împărăţie veşnică, nu aparţine acestei lumi. Tu Te-ai născut să fii Împărat şi ai venit pe pământ ca să mărturiseşti despre adevăr.

Mulţumesc că mă ajuţi să mărturisesc şi eu despre adevăr. Tu eşti Adevărul pe care vreau să-L mărturisesc prin viaţa mea, vorbirea mea, gândirea mea, faptele mele.

Mulţumesc că mă iubeşti cu o iubire perfectă şi m-ai ales să fiu una din fiicele Tale. Te iubesc şi Te urmez cu drag.

 

Tu eşti aleasă şi iubită de Împăratul!

 

Iubită de Împăratul

Isaia 61:1-3

„Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi. El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită şi să vestesc robilor slobozenia şi prinşilor de război izbăvirea, să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru, să mângâi pe toţi cei întristaţi, să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit ca să fie numiţi „terebinţi ai neprihănirii”, „un sad al Domnului” ca să slujească spre slava Lui.”

Femeia, simte mai mult nesiguranţa, pentru că aşteaptă de la bărbat să fie protejată.
Blestemul femeii este singurătatea, durerea de inimă şi sentimentul de deşertăciune (nimic nu satisface). Omeneşte femeia încearcă să rezolve problema fie prin control fie prin ascundere. Nu este corect. Felul corect de a rezolva problema este altul.

Numai Domnul poate rezolva problema femeii!

Misiunea Domnului este să aducă mântuire sufletului, dar şi să vindece rănile şi inimile zdrobite. Multe femei au sufletul mâhnit, au răni şi inimi zdrobite.
Primul text citit de Domnul a fost din Isaia 61:1-3 „Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi. El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită şi să vestesc robilor slobozenia şi prinşilor de război izbăvirea, să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru, să mângâi pe toţi cei întristaţi, să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit ca să fie numiţi „terebinţi ai neprihănirii”, „un sad al Domnului” ca să slujească spre slava Lui.”
Aşa a început Domnul Isus misiunea Lui.

Toate femeile trăiesc sentimentul de nesiguranţă şi o teamă că nu sunt iubite cu o dragoste adevărată, că nu sunt acceptate aşa cum sunt (grase sau slabe, tinere sau bătrâne, deştepte sau mai puţin deştepte, bogate sau sărace, harnice sau mai puţin harnice, gospodine bune sau destul de bune, anumite calităţi sau lipsa lor, etc).

Numai Tu, Doamne, mă iubeşti aşa cum am nevoie!
Doamne, umple vasul meu (inima mea) cu dragostea Ta!

Doamne, Tu vei pune o cunună împărătească pe capul meu într-o zi!

Binecuvântarea femeii este să ştie şi să creadă că Domnul o face liberă, că Domnul o iubeşte, că este preţioasă în ochii Domnului.
O femeie devine frumoasă când ştie că e iubită.
Nu uita că TU eşti iubită cu o dragoste perfectă şi ai mare preţ în ochii Tatălui. Tu eşti fiica Împăratului. Eşti sub ocrotirea Lui, protejată de El.
Aminteşteşte-ţi acest lucru când eşti obosită, supărată, mâhnită, bolnavă, singură, apăsată, întristată, lovită, etc. Izbăvirea e pe drum.

Tu eşti iubită de Împăratul!

Şi tu vei purta o cunună împărătească pe cap!

Magii şi darurile lor

Matei 2:1-12

Adevărul important este ,,Călătoria magilor şi închinarea lor în faţa Pruncului“.

 

,,După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.“ Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. I-a adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să se nască Cristosul. ,,În Betleemul din Iudea“ i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: ,,Şi tu, Belteeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.“ Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: ,,Duceţi-vă şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc, şi când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.“ După ce l-au ascultat pe împărat, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în răsărit, mergea înaintea lor până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat. Apoi şi-au deschis visteriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. În urmă au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.“

 

Ce ştii tu despre Împăratul?

Este tulburare în inima ta, în casa ta, în relaţiile tale când se vorbeşte despre Împăratul?

De ce Îl cauţi pe Împăratul? Ca să te închini Lui? Ce daruri ai pentru Prunc?

Care lucruri le vorbeşti tu în ascuns şi crezi că Împăratul nu le bagă în seamă?

Cercetezi tu cu deamănuntul despre Prunc?

Ce stea urmezi tu?

Te înştiintează Domnul pe ce drum să mergi?

 

Nimeni nu poate să-ţi facă rău când Dumnezeu te păzeşte!

 

Pentru cine cânţi?

Isaia 5

Isaia 5:1a

„Voi cânta Preaiubitului meu.”

 

                        Doamne,

vreau să-Ţi cânt o cântare.

Tu eşti Preaiubitul sufletului meu pentru că mă consideri o mlădiţă aleasă şi curăţită ca să aduc roadă. Mulţumesc pentru protecţia Ta căci mă înconjuri cu mâna Ta cea puternică şi mă aperi. Tu ai făcut totul pentru mine ca să pot aduce roadă, de aceea, Te rog să nu mă laşi să aduc roadă sălbatică (în firea mea pământească) ci roada Duhului Sfânt, viaţă care curge din Viţă (Domnul Isus). Nu vreau să ajung să fiu călcată în picioare din pricina mea, nici pustiită, ci, curăţită de spini şi mărăcini (roada firii pământeşti), udată cu ploaia de sus. Nu mă lăsa sub apăsarea celor răi. Fereşte-mă de lăcomie, de beţie spirituală (să cred că sunt bine când nu sunt), de petreceri şi plăcerile lumii, de ospeţele şi muzica lumii, căci nu vreau să ajung la foamete, sete, robie şi moarte.

Mă îndrept spre smerenie căci Tu dobori privirile trufaşe.

Tu eşti Cel Sfânt! Tu eşti Cel înălţat! Tu faci dreptate!

Imi păzesc gura de minciună, mă depărtez de batjocură, caut să deosebesc binele de rău, întunericul de lumină, amărăciunea de dulceaţă.

Nu mă lăsa să mă cred înţeleaptă în ochii mei, nici să mă socotesc pricepută, ci, să caut să fiu cu faţa curată şi să respect pe cei nevinovaţi.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura mea pentru ca nici un cuvânt să nu ardă pe nimeni, ci, să aducă vindecare şi mângâiere tuturor din jurul meu. Aminteşte-mi să nu nesocotesc Legea Ta şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Tău.

Tu eşti Steagul meu! Tu eşti Biruitorul! Tu vii în ajutorul meu!

Vreau să fiu unul din cei iubiţi de Tine care nu obosesc nici nu şovăiesc, nu dorm şi nici nu dormitează, ci, împlinesc Cuvântul Tău, luptând lupta cea bună a credinţei.

Tu mă aperi când sunt în furtună! Nu voi vedea întunericul nici strâmtorarea căci Lumina va alunga norii întunecaţi.

 

Cântarea de laudă din inima mea este pentru Împăratul!