Învaţă pe copil

1 fatherIsaia 14: 24-32

Isaia 14:24

„Domnul oştirilor

a jurat

şi a zis:

„Da, ce am hotărât

se va întâmpla,

ce am pus la cale

se va împlini”.”

 

Învaţă pe copilul tău sau al altora că Domnul Isus este Stăpânul şi Modelul tău. El este Cel ce hotărăşte şi se împlineşte, Cel ce pune la cale şi se face.

Când alegem să nu-L ascutăm pe Domnul, vine suferinţa în viaţa noastră. Împăratul Nebucadneţar a vrut să conducă poporul cum doreşte el, fără să recunoască autoritatea lui Dumnezeu. Istoria ne dovedeşte că Dumnezeu este în controlul tuturor evenimentelor ce se petrec în lume. În înţelepciunea Lui, l-a pedepsit pe Nebucadneţar, ca el să înveţe cine este adevăratul Conducător peste lumea întreagă. În bunătatea Lui, i-a dat împărăţia înapoi după ce s-a pocăit.

Tatăl nostru, Dumnezeu este întotdeauna înţelept şi bun cu copiii Lui. El este modelul de părinte perfect pentru noi. El poate să ne ajute să fim părinţi care ştiu să-şi crească copiii cu înţelepciune şi bunătate. Ceri tu ajutorul Lui pentru creşterea copilului tău?

Îl pedepseşti tu cu înţelepciune?

Se vede bunătatea ta după pedeapsă?

Noi putem fi încurajate când înţelegem chemarea Domnului de a fi părinţi. Privilegiul chemării este extraordinar. Ajutăm la formarea unei persoane unice. Când înţelegem că Dumnezeu ne-a dat această misiune, fiecare zi o vedem în lumina lui Cristos. Ajungem să pricepem că slujim Domnului prin responsabilităţile şi oportunităţile zilei. Prin puterea Duhului Sfânt minţile noastre sunt reînnoite şi putem vedea totul, de la deciziile majore până la cele mai mici detalii ca parte a planului lui Dumnezeu pentru noi, pentru întreaga perioadă de creştere a copiilor. Poate simţi de multe ori că anii trec fără anumite plăceri. Poate ajungi descurajată. Poate vrei să faci altceva. Dacă te gândeşti că Dumnezeu ţi-a dat copii ca să aducă bucurie în casa ta, face această gândire o diferenţă în tine? Îţi schimbă perspectiva?

Dacă ne plângem sau ajungem la resemnare, ne-am pierdut libertatea, şi aceşti ani sunt pierduţi.

 

Doamne, vreau ca inima mea să se bucure

în orice lucru pe care-l am de făcut!

Advertisements

Cum călătoreşti în 2014 ???

2013dGeneza 24:1-27

Geneza 24:26-27 ,,Atunci omul a plecat capul şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, zicând: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor stăpânului meu”.”

Când a fost ultima dată când te-ai aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului?

Cum ai mulţumit Domnului pentru îndurarea şi credincioşia Lui faţă de tine în anul care a trecut? Cum ţi-a îndreptat Domnul paşii spre casa (adunarea) fraţilor?

Ce îţi doreşti pentru anul acesta?

Viaţa este o călătorie. Cum vrei să fie călătoria ta în acest an? Pentru ce anume te rogi şi aştepţi cu mirare ca să experimentezi în anul acesta? Vrei să te arunci cu faţa la pământ înaintea Domnului  ca să-L binecuvântezi? Te gândeşti şi te rogi ca să ajungi să vesteşti îndurarea şi credincioşia Lui?

Vrei să fii un rob de încredere? Vrei să umbli prin credinţă în 2013?

Crezi că poţi să mergi înainte cu capul înapoi?

Crezi că poţi să călătoreşti spre o ţintă demnă şi clară, privind în trecut? Unde se uită ochii tăi? Care este misiunea ta? Ce lucrare ţi-a fost încredinţată?

Avraam era bătrân, înaintat în vârstă, binecuvântat în orice lucru, şi avea bogăţie, robi şi roabe. A ales pe cel mai bătrân rob din casa lui, pe Eliezer, şi i-a încredinţat o misiune specială: să aducă o nevastă pentru fiul lui din ţara de unde a venit el. Eliezer a primit instrucţiuni clare de la Avraam şi a plecat având la el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. Oare a fost uşoară călătoria lui? A ajuns la o fântână şi acolo s-a rugat. Fiind om înţelept a făcut planuri şi a aşteptat să vadă dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria. Rugăciunea lui îl ajută să experimenteze puterea şi promisiunile lui Dumnezeu. Eliezer (Eli-Ezer) înseamnă Dumnezeu ajută. Numele Eliezer apare o singură dată în cartea Geneza 15:2, nu apare în textul nostru, ci, numai numele de ,,rob” (de cinci ori) şi ,,omul” (de două ori). Oare de ce? Este misiunea (viaţa) mai importantă decât numele (faima)?

Cum şi-a onorat Eliezer stăpânul care i-a încredinţat o slujbă?

Cum ne onorăm noi Stăpânul care ne-a încredinţat o slujbă?

Ce înseamnă să fim oamenii cărora Stăpânul le încredinţează valori?

Dacă vrem o călătorie binecuvântată, avem nevoie de Dumnezeu, de puterea Lui, de călăuzirea Lui. Umblăm în puterea noastră? Ne bazăm pe numele nostru? Ne bazăm pe ajutorul Lui? Spun oamenii despre noi că suntem cei pe care Dumnezeu îi ajută? Spun oamenii despre noi că suntem robii Domnului?

Noi nu suntem stăpânii lucrurilor văzute. Cea mai mare binecuvântare nu este a avea ci a primi de la Dumnezeu. Primim noi cu bucurie numele de rob al Domnului?

De ce a avut Avraam încredere în robul lui, Eliezer? Robul de încredere (Eliezer) primeşte mai mult decât cei aparţinători familiei lui Avraam pentru că ERA om de încredere.

Cum onorăm noi pe Domnul cu darurile noastre? Suntem noi oameni de încredere?

Are Dumnezeu încredere în noi ca să ne încredinţeze o lucrare? Vrem noi să-I facem de cunoscut Numele? Rămânem doar cu dorinţa de a fi robi sau ajungem să trăim ca robi ai Domnului?

Noi trăim prin făgăduinţă. De ce nu experimentăm făgăduinţele lui Dumnezeu? De ce nu ne lăsăm în mâna Domnului? De ce nu umblăm prin credinţă?

Nu-i aşa de important cât ne onorează omul ci cât Îl onorăm noi pe Domnul!

Spui tu ,,Doamne, schimbă-mă pe mine!”, sau spui ,,Doamne, schimbă circumstanţele mele!”?

Suntem gata să-L onorăm pe Dumnezeu? Suntem gata să urmăm chemarea, porunca Lui? Cel ce a făcut făgăduinţele nu se schimbă. Şi astăzi ne cheamă să-L urmăm ca robi de bunăvoie, cu bucurie şi mulţumire.

Eliezer era bătrân, avea experienţă,  dar a vrut să experimenteze ajutorul lui Dumnezeu. S-a rugat: ,,Doamne, dă-mi izbândă pentru stăpânul meu!”.

Ne rugăm noi ca să avem biruinţa care arată slava lui Dumnezeu?

Ne rugăm noi pentru binecuvântarea care onorează pe Stăpânul nostru?

Te-ai gândit ca rugăciunea ta să-L onoreze pe Dumnezeu?

Ce frumos să ne punem nădejdea în Dumnezeu în toate privinţele!

Când ne bazăm pe Dumnezeu putem spune: Dumnezeu m-a ajutat!

Noi suntem robii Domnului. Îţi place acest nume? Sau vrei stăpânirea?

Când trăim prin făgăduinţă, trăim pentru ţara promisă nu pentru pământ.

Dumnezeu să ne dea o călătorie în care noi să umblăm prin credinţă onorând pe Cel ce ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe.

Eliezer s-a rugat pentru un răspuns de la Dumnezeu. Este mare lucru să ştim să ne rugăm ca să avem răspunsul Lui în toate lucrurile mici şi mari.

Mare Dumnezeu avem! El este gata să ne dea daruri. Are cui le da? Are El robi de încredere? Sunt eu o persoană de încredere?

Ai făcut promisiuni pe care nu le-ai dus la îndeplinire?

La început de an, vrem noi să fim robii Domnului sau să formăm rezoluţii pe care le vom călca, le vom uita în scurt timp?

Cât de mult binecuvântează Dumnezeu pe cel ce se pune la dispoziţia Lui? Cum experimentează el făgăduinţele Domnului?

Cine se uită cu mirare cum lucrează Domnul?

Cine experimentează promisiunile Domnului?

Doamne, dă izbândă! Doamne, îndură-Te!

Doamne, fă să izbutesc în călătoria mea în anul 2013!

Doamne, eu sunt roaba Ta!

Te rog  ajută-mă să experimentez promisiunile Tale

şi binecuvântează călătoria mea din acest an,

ca să umblu prin credinţă

şi să onorez Numele Tău!

(meditaţie inspirată din mesajul prezentat de pastorul Nulu Urs)

 

În prezenţa TA

Isaia 6

Isaia 6:3b

*

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Doamne, vreau să stau în prezenţa sfinţeniei Tale ca să Te văd şi să recunosc păcatele mele pentru care să fiu iertată. În umilinţă vreau să recunosc că sunt pierdută fără de Tine. Mulţumesc că datorită Domnului Isus sunt iertată. El a murit pentru păcatele mele. Mulţumesc că îmi curăţeşti gura şi inima şi mă pregăteşti pentru lucrarea Ta.

Mulţumesc că mi Te descoperi, mă ierţi şi mă foloseşti în lucrarea Ta.

Mă bucur că am o viziune. Mă bucur că am iertarea Ta şi mi-ai dat o misiune.

Dumnezeul Cel sfânt, ne cheamă la o viaţă separată de lume şi în unitate cu El. El fixează standardul pentru gândirea noastră, pentru purtarea noastră, care este foarte diferit de standardele societăţii în care trăim.

Cine îţi fixează ţie standardele: Domnul sau societatea?

Recunoşti tu că Domnul împărăţeşte (este pe scaunul de domnie)?

Crezi că S-a dat o Jertfă pentru tine?

Dacă nu crezi, de ce nu crezi? Nu pierzi nimic, doar câştigi dacă alegi să crezi.

Dacă tu crezi, cum Îi mulţumeşti?

Chemarea lui Dumnezeu nu este numai pentru cei angajaţi de biserică sau pentru cei ce au o slujbă în biserică. Fiecare are o chemare! O viaţă pusă de o parte pentru Domnul, pentru gloria Lui, este chemarea fiecărui credincios.

Ce anume în viaţa ta trebuie curăţit ca să auzi chemarea Lui?

Cum este închinarea ta? Cum este cântarea ta? Cânţi Domnului sau cânţi despre Domnul?

Doamne, în închinarea mea ajută-mă să văd (recunosc) sfinţenia Ta, ca să mă închin cu umilinţă şi respect, cu bucurie şi în adevăr.

Doamne, umple inima mea cu cântare despre sfinţenia Ta!

În mâna Olarului

Ieremia 18:2-6 

„Scoală-te şi pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!” Când m-am pogorât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. Vasul pe care-l făcea n-a izbutit, cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!”

O familie a plecat într-o excursie în Orient să cumpere ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la căsătorie. Amândorura le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: ,,Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos.”
În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: ,,Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva am fost doar un bulgăre de argila roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: ,,Nu face asta!”, ,,Nu-mi place!” ,,Lasă-mă în pace,” dar el a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe: ,,Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ,,Opreşte!” Ameţesc! O să-mi fie rău!” am strigat. Dar stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: ,,Încă nu.” M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit, şi m-a modelat până a obţinut forma care i-a convenit şi apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură. Am strigat, am bătut şi am izbit uşa . ,,Ajutor! Scoate-mă de aici!”. Puteam să-l văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele sale în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: ,,Încă nu.” Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft unde am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! Ei, aşa este mult mai bine m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot. Mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. ,,O, te rog, încetează, încetează”, am strigat. EL doar a dat din cap si a spus: ,,Încă nu!” Apoi, deodată, m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat, am insistat, am strigat, am plans, eram convinsă că nu voi scăpa. Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi EL m-a scos afara şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat, şi am aşteptat întrebându-mă: ,,Oare ce are de gând să-mi mai facă?” O oră mai târziu mi-a dat o oglindă şi a spus: ,,Uită-te la tine.” Şi m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasă. Sunt frumoasă!!! El a vorbit blând: ,,Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald în cuptor şi neplăcut, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevarat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine.”

Morala este aceasta: Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta, sfânta SA voie. Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când ţi se pare că lumea se învârteşte necontrolat, când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşează-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu OLARUL. ,,Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin.”

Pr. Arsenie Boca

Tu eşti în mâna Olarului!

Cauţi pacea şi unitatea?

Ioan 17

Ioan 17:22 

,,Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una.“

 

Misiunea credinciosului pe pământ este să-L prezinte pe Dumnezeu lumii pierdute, care trebuie să cunoască adevărul. Biblia este sursa de cunoaştere a adevărului despre Dumnezeu.

Când cunoaştem adevărul, putem experimenta unitatea cu Cristos.

Când experimentăm unitatea cu Cristos, putem experimenta unitatea cu toţi cei ce sunt ai lui Cristos. Lumea îi cunoaşte pe cei ce sunt ai lui Cristos dacă trăiesc în unitate. Credincioşii trebuie să caute pacea şi unitatea.

Este pacea şi unitatea o valoare prioritară în casa ta?

Este pacea şi unitatea o valoare prioritară în biserica ta?

Este inima ta liniştită, odihnită, cu Cristos?

Experimentezi tu unitatea în relaţii cu alţi credincioşi?

Ai auzit vreodată pe cineva că spune: ,,L-am văzut pe Cristos în viaţa ta“?

Domnul Isus S-a rugat pentru ucenici să ajungă în împărăţia Tatălui, ca să vadă slava Fiului. Ce viitor minunt! Ce viitor minunat cu Tatăl şi cu Fiul!

Ce viitor îţi doreşti?

Ce ai vrea să ajungi? Unde ai vrea să ajungi?

,,Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu, fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.“ Ioan 17:24

 

Domnul să-ţi dea putere să cauţi pacea şi unitatea!

 

Cum Îl glorifică pe Tatăl rugăciunea ta?

Rugăciunea ta Îl glorifică pe Tatăl?

Ioan 17

 Ioan 17:4a 

,,Eu

Te-am proslăvit pe pământ.“

 

Rugăciunea Domnului Isus Îl glorifică pe Tatăl.

Cea mai mare dorinţă a Domnului Isus a fost să-L glorifice pe Tatăl. Aceasta a fost misiunea Lui pe pământ. Isus a revelat gloria Tatălui prin persoana Lui.

Domnul este glorificat prin oamenii care sunt transformaţi prin Duhul Domnului, în asemănare cu Cristos.

Credincioşii nu aparţin lumii, de aceea lumea îi urăşte. Lumea zace în cel rău; este condusă de cel rău.

Credincioşii sunt o minoritate în pericol, de aceea trebuie să biruiască pe cel rău.

Pe de altă parte, credincioşii au o responsabilitate faţă de lume: să-L facă ,,cunoscut“ pe Dumnezeu, prin viaţa lor.

Cea mai mare dovadă a dragostei Tatălui pentru noi este Domnul Isus Cristos. În El, fiecare credincios este preţios şi valoros.

Domnul Isus a venit să ne înveţe unitatea între noi aşa cum este unitate între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Dumnezeu ajută la păstrarea unităţii între credincioşi. Unitatea are ca scop glorificarea lui Dumnezeu.

Dumnezeu păzeşte pe credincioşi de cel rău.

Dumnezeu îi ajută pe credincioşi să ducă la bun sfârşit misiunea lor în lume.

 

Domnul să te păzească de cel rău!

Eşti o misionară?

 

Ioan 15:16

 ,,V-am rânduit

să mergeţi

şi

să aduceţi roadă.”

 

Putem să aducem roadă când spunem altora adevărul.

Învaţă pe copilul tău sau pe alţi copii că trebuie să spunem şi altora despre Domnul Isus. Duhul Sfânt îl ajută pe credincios să spună altora adevărul.

Dumnezeu îi cheamă pe unii credincioşi să fie misionari. Numărul misionarilor este în scădere, de aceea trebuie să ne rugăm pentru ei şi să învăţăm pe copii să se roage cu noi. Mulţi dintre misionari au auzit chemarea Domnului să fie misionari înainte de adolescenţă. Cei mai mulţi sunt interesaţi în misiune copiii între cinci şi doisprezece ani. Câtă vreme copiii sunt încă în familie, este important să fie învăţaţi adevărul.

Cât de des te rogi tu cu familia ta pentru nevoile unui misionar?

Cât de des citeşti copilului tău povestiri cu misionari?

Cât de des scrii scrisori unor misionari? Sau cât de des suni la telefon ca să încurajezi un misionar? Te rogi împreună cu un misionar (la telefon) în mod regulat?

Cât de des te întâlneşti cu misionari?

A fost vreodată casa ta deschisă pentru misionari?

Ajuţi financiar vreun misionar?

Te-ai rugat vreodată Domnului pentru copilul tău să audă vocea Domnului dacă este chemat la o misiune?

Când visezi pentru copilul tău un viitor, care ar fi acela? Visezi tu să folosească Dumnezeu talentele lui în misiune?

 

Tu eşti o misionară când vorbeşti altora despre Cristos!