*

“.. v’aţi îmbrăcat cu Hristos. “

Gal3;27

*

*

,,…sa ne imbracam cu armele luminii”

 Rom 13;12

*

*

O poveste bogata in simboluri, o metafora a acceptarii, venita din sud, ilustreaza splendid un aspect esential al Intruparii .

Povestea, este dilema unui pastor in turma caruia, intr-o noapte, doua oi au nascut miei. Oaia dintai a murit indata ce a nascut mielul, iar mielul celei de a doua a murit, indata ce a fost nascut. Un miel orfan si o mama fara miel!

Ca sa salveze viata orfanului, pastorul l-a adus in repetate randuri la oaia mama; ea il mirosa… si apoi refuza sa il hraneasca.

Intr-un tarziu pastorul a inteles “mesajul” oii;… a luat atunci blana mielului mort si “a imbracat” cu ea pe cel viu, apoi l-a adus la oaia mama. Ea l-a mirosat,… a simtit aroma propriului fiu, din blana care acum imbraca pe strain… si de indata a inceput sa-l hraneasca, adoptandu-l.

Singura mireasma care satisface standardele  lui Dumnezeu, este o aroma de aceeasi esenta cu a Sa, “mireasma lui Christos”  (2Cor 2:15).  Crestinismul nu este altceva decat “imbracarea cu Christos” in sens spiritual. Adica adoptarea  gandirii (logos), simtirii (pathos)  si caracterului (ethos) lui Isus din Nazaret. Un proces continuu, personal si voluntar; “ un proces  experimentat, gasit dificil, si de aceia lasat nepracticat ” (G.K.Chesterton).

Intruparea Logosului Etern, este  revelarea caracterului Absolut si a singurului drum catre El.