Darul preţios

Ioan 12:1-11

„Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr care fusese mort şi pe care îl înviase din morţi. Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce şedeau la masă cu El. Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei; şi s-a umplut casa de mirosul mirului. Unul din ucenicii săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor? “ Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoţ şi ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea. Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.“ O mare mulţime de Iudei au aflat că Isus era în Betania şi au venit acolo nu numai pentru Isus ci ca să-l vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi. Preoţii cei mai de seamă au hotărât  să-l omoare şi pe Lazăr. Căci din pricina lui mulţi Iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.“

 

Întâlnirile în familii sunt frumoase. Relaţiile se întăresc şi părtăşia rămâne de neuitat. Atenţia noastră în orice întâlnire trebuie să fie îndreptată spre Domnul Isus. Chiar dacă nu avem studiu biblic sau rugăciune, prin vorbirea noastră şi prin lucrul nostru trebuie să creştem în trăirea după adevărurile biblice pe care le ştim. Să fim gata în orice vreme să auzim şoapta Duhului Sfânt ca să fim o binecuvântare unii pentru alţii. S-ar putea să fie lângă noi sau printre noi şi oameni ca Iuda Iscarioteanul. Roagă-te Domnului să te păzească de cel rău. Domnul l-a mustrat. Tu ce ai face?

Ai tu o familie de prieteni care vizitează casa ta? Cine este în centrul atenţiei? Voi sau Domnul? Sunteţi o binecuvântare unii pentru alţii? Cum? Care este darul tău preţios pentru prietenii tăi? Care este darul tău preţios pentru Domnul?

 

Inima ta este darul tău cel mai preţios pentru Domnul!

 

Legat si dezlegat

Ioan 11:38-45

„Isus S-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt. Mormântul era o peşteră la intrarea căreia era aşezată o piatră. „Daţi piatra la o parte,“ a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.“ Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că dacă vei crede vei vedea slava lui Dumnezeu?“ Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată Îţi  mulţumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.“ După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!“ Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.“ Mulţi din Iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.“

Moartea este un lucru care te înfioară. Chiar şi Domnul Isus S-a înfiorat. Nu este uşor să stai lângă un mort. Roagă-te pentru cei care au un mort în familie.

Domnul Isus S-a rugat ca oamenii să creadă.

Când tu faci o lucrare, te rogi pentru ca oamenii să creadă şi să crească în credinţă?

Lucrarea Domnului este să dezlege legăturile celui rău.

Ce legături trebuie să dezlege Domnul în viaţa ta? Dacă eşti legat nu poţi umbla.

Prin lucrarea pe care o facem noi trebuie să ajutăm oamenii să fie liberi de legăturile celui rău.

Cum vei ajuta pe cineva să fie dezlegat din legăturile celui rău?

1. Du-te la mormânt. Recunoaşte problema.

2. Dă piatra la o parte. Mărturiseşte-ţi păcatul.

3. Miroase greu. Păcatul este murdar.

4. Isus a ridicat ochii în sus. Roagă-te.

5. A zis cu glas tare. Proclamă puterea lui Isus şi eliberarea Lui.

6. Dezleagă şi umblă. Umblă prin credinţă.

Domnul să te dezlege de toate legăturile celui rău!

Iată cât de mult…

Iată cât îl iubea de mult!

Ioan 11:20-37

„Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte; iar Maria şedea în casă. Marta I-a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar şi acum ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu îţi va da.“ Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.“ „Ştiu,“ I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.“ Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?“ „Da Doamne,“ I-a zis ea, „cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.“ După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe soră-sa Maria şi i-a zis: „A venit Învăţătorul şi te cheamă.“ Maria cum a auzit s-a sculat iute şi s-a dus la El. Căci Isus nu intrase încă în sat ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta. Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt ca să plângă acolo.“ Maria când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.“ Isus când a văzut-o plângând, pe ea şi pe Iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat. Şi a zis: „Unde l-aţi pus?“ „Doamne“ I-au răspuns ei, „vino şi vezi.“ „ Isus plângea. Atunci Iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!“ Şi unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“

 

Ai spus vreodată „dacă…?“  Dacă ar fi fost altfel, dacă aş fi făcut altfel, dacă aş fi zis altfel etc.

Acest mod de-a gândi nu ne ajută să rezolvăm problema. Avem o lucrare de făcut: „să credem”. Dacă nu credem, pierim; dar noi credem, aşa că avem viaţa.

Cine crede iubeşte pe Domnul şi este iubit de Domnul.

Crezi tu că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu care trebuia să vină în lume?

Cum vei trăi prin credinţă săptămâna aceasta?

Ştii tu cât de mult te iubeşte Domnul?

 

Iată, cât de mult te iubeşte Domnul!