16 Decembrie

Geneza 47

Geneza 47:5-6: ,,Faraon i-a zis lui Iosif: „Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine. Ţara Egiptului este deschisă înaintea ta; aşează pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în ţinutul Gosen; şi dacă găseşti printre ei oameni destoinici, pune-i în fruntea turmelor mele.”

Ţinutul  Gosen a fost o binecuvântare pentru Iosif şi familia lui, pentru că era cel mai fertil pământ; ei se aflau departe de egipteni şi de cultura lor păgână şi li s-a permis să practice religia lor.

Iosif l-a binecuvântat pe Faraon atunci când a interpretat visele lui şi când a plănuit să salveze ţara lui de la foamete. La rândul lui, Faraon a binecuvântat familia lui Iosif. Iacov, și el, l-a binecuvântat pe Faraon, deoarece  a adus cu el binecuvântările lui Dumnezeu. Ce faci tu? Cum Îl mărturiseşti pe Domnul celor care nu-L cunosc? Ce minunat este să ne binecuvântăm unii pe alţii, chiar şi dacă nu sunt creştini cu toţii!

Iosif a adus o mare binecuvântare asupra Egiptului, prin planul lui în sectorul economic: a vândut grâu pe bani, a vândut grâu în schimbul animalelor, a vândut grâu în schimbul pământurilor şi al serviciilor stabilite, apoi, a dat sămânţă şi din ceea ce a produs sămânţa, a ridicat taxe (20%).

Egiptenii s-au bucurat pentru că Iosif le-a salvat vieţile. Planul lui Dumnezeu este să-i binecuvântăm pe alţii. Planul lui Dumnezeu este să fim o binecuvântare pentru alţii. Dumnezeu ne-a binecuvântat ca să fim o binecuvântare!

Iosif a cunoscut ţinutul Egiptului şi obiceiurile ţării, de aceea, i-a instruit  pe fraţii lui cum  să îi vorbească lui Faraon. În poziţia pe care a avut-o, a ştiut că trebuie să fie înţelept. A ştiut să nu-şi supună familia la critică din partea egiptenilor, aşa că nu a procedat după propunerea lui Faraon (nu a dat poziţii de conducere celor din familia lui). Iosif a anticipat întrebările  şi decizia lui Faraon. De fapt, Dumnezeu era în control şi El le-a dăruit ţinutul Gosen pentru o vreme. Acolo, Dumnezeu a protejat familia lui Iacov.

Iacov a stat de vorbă cu Faraon. Cu multă umilinţă, a spus că este străin şi călător pe pământ (Evrei 11:13). Acest gând a fost întotdeauna preţios tuturor celor care aşteaptă o patrie cerească. Cetăţenia noastră este în ceruri. În Filipeni 3:20-21, ni se spune: ,,Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul stării noastre smerite, şi-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile.”

Iacov a mai trăit şaptesprezece ani în Egipt. A avut deplină încredere în Dumnezeu, a crezut că într-o zi poporul lui va ieşi din Egipt şi va cuceri Canaanul, ţara promisă. De aceea, a dat instrucţiuni cu privire la moartea lui și anume ca oasele să-i fie duse în Canaan. Cât de mult te pregăteşti tu pentru ţara promisă? Ce plănuieşti să faci?

În 1 Ioan 3:2-3, citim: ,,Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El, se curăţeşte, după cum El este curat.”

1 Corinteni 3:13-15, ne spune: ,,Lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.”

Doamne, Te rog ai grijă şi de familia mea, ca să ne îndrepţi ochii spre Ţara promisă!

9 Decembrie

Geneza 42-45

Geneza 45: 7: ,,Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire.”

Este important pentru tine cum gândeşte Iosif? El îşi vede viaţa din perspectiva lui Dumnezeu. Recunoaşte că tot ce se întâmplă în viaţa lui este planul lui Dumnezeu. Chiar şi închisoarea? Chiar şi ispita din casa lui Potifar? Chiar şi groapa? Chiar şi ura fraţilor lui? Chiar toate lucrurile au un scop şi un rost? Chiar toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care Îl iubesc pe Domnul?

Toate lucrurile dezvoltă caracterul omului. Testele lui Iosif pentru fraţii lui au dat rezultate foarte bune. Rugăciunea lui Iacov (tatăl lui Iosif) ne descoperă inima lui, căci a recunoscut atotputernicia lui Dumnezeu şi a fost gata să accepte tot ceea ce El a trimis. În Geneza 43:14, se afirmă: ,,Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere înaintea omului aceluia şi să-l lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”

Când a fost ultima dată când ai capitulat înaintea Domnului şi ai zis: ,,Dacă trebuie să fiu lipsită, lipsită să fiu!”? Cât de greu îţi este să recunoşti suveranitatea şi atotputernicia lui Dumnezeu? Cât de grea este renunţarea la voia ta şi acceptarea voii lui Dumnezeu? Cât timp îţi acorzi ţie ca să te examinezi unde eşti în relaţia ta cu Domnul? Cât timp îţi acorzi ţie ca să îţi cercetezi caracterul, motivaţiile şi atitudinile, să vezi  dacă ele sunt cele dorite de Domnul? Cât de mult asculţi de Domnul în ceea ce privește schimbările pe care trebuie să le faci?

Oare de ce Iosif i-a acuzat pe fraţii lui de spionaj? Să le vadă caracterul? Să vadă dacă se vor întoarce unul împotriva altuia? Oare de ce i-a pus Iosif pe fraţii lui în închisoare timp de trei zile? Să le vadă atitudinile şi reacţiile? Să le testeze perseverenţa şi voinţa? Să vadă ce fac în singurătate? Să le încerce loialitatea?

A avut Iosif un plan când l-a cerut pe Beniamin? A vrut să vadă dacă ei se vor ţine de cuvânt? A vrut să vadă dacă se poate baza pe ei? De ce le-a pus Iosif aur în saci? A testat el onestitatea lor? Sau unitatea lor? De ce i-a dat Iosif mai mult, de cinci ori mai mult, fratelui său Beniamin? A testat el gelozia lor? De ce a pus Iosif paharul lui în sacul lui Beniamin? A vrut să vadă cum se apără unul pe altul? A testat bunătatea lor? A vrut să vadă cine pe cine abandonează?

Prin cine te testează Domnul? Prin testele vieţii, Domnul pregăteşte o mare izbăvire pentru copiii Lui.

Domnul pregăteşte o mare izbăvire în viaţa ta – prin încercările zilnice!

7 Decembrie

Geneza 42-45

Geneza 45: 7: ,,Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire.”

Oare de câte ori s-a gândit Iosif la familia lui? Cine poate să cunoască durerea din inima lui, dorul de casă şi de cei dragi, pe care nu i-a văzut şi nu i-a auzit de mai bine de douăzeci de ani (treisprezece ani de suferinţă, şapte ani de belşug  şi câţiva ani de foamete)? Oare cine poate înţelege ce înseamnă să fii străin, departe de familia ta, într-o ţară care vorbeşte o limbă pe care nu o cunoşti? Cine poate cunoaşte dorul de casa părintească, dacă nu a stat departe timp de treisprezece ani? Dar au mai trecut şapte ani de belşug  şi apoi câţiva ani de foamete, până când Iosif s-a întâlnit cu familia lui din ţara Canaan. Oare s-a gândit Iosif că vor veni fraţii lui să cumpere mâncare din Egipt? Oare a plănuit răspunsuri şi reacţii? Oare a avut o idee cum Dumnezeu va restaura relaţia lui cu familia lui din Canaan?

Dumnezeu era în control. El știe timpul potrivit pentru orice lucru. A venit vremea ca fraţii lui Iosif să îl întâlnească. Putea Iosif să le dea ceea ce meritau? S-a supus Iosif planului lui Dumnezeu în ceea ce priveşte restaurarea familiei lui? Era nevoie de o recunoaştere a păcatului, de pocăinţă şi de refacerea relaţiei cu Domnul şi unii cu alţii. Toate aceste lucruri se fac prin teste. Testele trezesc conştiinţa. La primul test, pe care Iosif îl foloseşte la întâlnirea cu fraţii lui (pe care el i-a recunoscut imediat, deşi ei nu l-au recunoscut pentru că vorbea printr-un traducător), Iosif îi acuză că ar fi spioni.

Este sentimentul de vinovăţie sănătos? Când recunoaştem că suntem vinovaţi, avem oportunitatea de a ne pocăi. Fraţii lui Iosif au recunoscut că sunt vinovaţi. Ce anume te face să-ţi recunoşti vinovăţia? Ce faci când te vezi vinovată? Fără pocăinţă, sentimentul de vinovăţie nu este rezolvat. Pocăinţa duce la împăcarea cu Dumnezeu şi cu oamenii.

Iuda s-a schimbat dintr-un om dur (care a vrut să o omoare pe Tamar pentru un păcat pe care şi el l-a făcut), într-un om plin de compasiune, care este gata să sufere  în locul fratelui mai mic. Fraţii lui Iosif au fost vindecaţi de invidie, căci nu mai reacţionau atunci când vedeau că tatăl lor îl iubea cel mai mult pe Beniamin. Nu au mai încercat să creeze suferinţă altora. Testele pe care le-a folosit Iosif în relaţie cu fraţii lui au dovedit că ei s-au schimbat şi, astfel, a fost timpul ca ei să se împace.

Câtă  iertare se vede în vorbirea lui Iosif! ,,Nu voi, ci Dumnezeu m-a adus aici.” Izbăvirea pentru familia lui Iacov a venit prin Iosif. S-a întâmplat tocmai aşa cum a visat el în copilărie. Iosif a ştiut că suferinţa face parte din planul lui Dumnezeu pentru fiecare om, de aceea, i-a iertat pe fraţii lui.

Iată ce spune părintele Zosima, un personaj al lui Dostoievski: „Şi se întâmplă uneori să stai în cumpănă, nedumerit, în faţa păcatului omenesc, întrebându-te: „Cum să-l iau, cu anasâna sau cu smerită dragoste?” Alege întotdeauna dragostea cea smerită. Şi dacă te-ai hotărât aşa, o dată pentru totdeauna, nu-ţi va fi greu să cucereşti întreaga lume.”4

O înţelegere corectă a planului lui Dumnezeu îi permite omului să ierte şi să se împace cu alţii. Dumnezeu pune lângă noi oameni prin care ne dă o mare izbăvire.

Bunul Dumnezeu îţi va da o mare izbăvire!

5 Decembrie

Geneza 41:1-57

Geneza 41: 16: ,,Iosif a răspuns lui Faraon: „Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!”

Iosif a fost dus la palat, înaintea împăratului. Oare cum s-a îmbrăcat? Oare cum s-a simţit când a purtat o haină frumoasă, ca să apară înaintea lui Faraon? Nu putea merge înaintea împăratului cu hainele din închisoare. Şi nici cu barba pe care o avea; de aceea, s-a bărbierit.

Cum ne permitem noi să mergem înaintea Împăratului ceresc? Cât de mult ne interesează cum arătăm? Câtă modestie se vede în îmbrăcămintea noastră şi cât respect faţă de Împăratul? Ştim noi înaintea Cui ne prezentăm? Ce spun hainele noastre despre respectul pe care-L avem faţă de Împăratul nostru?

Stând înaintea lui Faraon, pe Iosif nu l-a interesat gloria lumii. În vorbirea lui, a arătat un singur interes: să-L facă de cunoscut pe Împăratul! ,,Nu eu, ci Dumnezeu!”, a răspuns Iosif. Dumnezeu dă răspuns lui Faraon. Cât de adesea ne credem experţi într-un domeniu sau în altul, în care am câştigat o anumită experienţă?! Îi dai glorie şi credit  lui Dumnezeu pentru talentele, pentru abilităţile  sau pentru succesul tău?

Visele lui Faraon însemnau acelaşi lucru: şapte ani de belşug şi şapte ani de foamete. Şapte vaci (ani) slabe au înghiţit şapte vaci (ani) grase şi au rămas tot slabe. Şapte spice goale au înghiţit şapte spice mari şi pline, dar au rămas tot goale şi slabe.

Egiptul avea mulţi zei. Iosif a vorbit cu o mare îndrăzneală despre Dumnezeul cel viu, singurul care poate să dea interpretare acestor vise. Cu umilinţă şi respect, Iosif i-a spus lui Faraon că Dumnezeu, Creatorul universului, i-a dat aceste vise ca să-i arate ce se va întâmpla în viitor în Egipt. Cuvintele lui Iosif i-au dat lui Faraon posibilitatea să fie uimit de îndurarea şi de bunătatea lui Dumnezeu faţă de el. Cât de des eşti uimită de îndurarea şi bunătatea lui Dumnezeu faţă de tine? Îi ajuţi pe alţii să fie uimiţi de bunătatea şi îndurarea Domnului? Pentru cine te rogi chiar acum ca să înțeleagă caracterul lui Dumnezeu? Cât respect şi umilinţă văd alţii în vorbele tale?

În Plângerile lui Ieremia 3:22-32, citim:  ,,Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! „Domnul este partea mea de moştenire”, zice sufletul meu; de aceea, nădăjduiesc în El. Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută. Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului. Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz; să-şi umple gura cu ţărână şi să nu-şi piardă nădejdea; să dea obrazul celui care-l loveşte şi să se sature de ocări. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna. Ci, când mâhneşte pe cineva, Se îndură iarăşi de el, după îndurarea Lui cea mare.” 

Doamne, sunt uimită de bunătatea şi îndurarea Ta!

2 Decembrie

Geneza 41:1-57

Geneza 41: 16: ,,Iosif a răspuns lui Faraon: „Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!”

Cât de mult se aseamănă viaţa lui Iosif cu cea a Domnului Isus? Cât de mult se aseamănă viaţa mea şi a ta cu cea a Domnului Isus? Domnul Isus a ascultat de Tatăl şi a lucrat împreună cu Tatăl. Aşa a făcut şi Iosif. Domnul Isus S-a smerit. Iosif  a fost smerit. Cel care se smereşte, va fi înălţat.

În Filipeni 2:1-11, citim: ,,Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare, faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gând. Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora. Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus: El, cu toate că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte şi încă moarte de cruce. De aceea, şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.”

Pentru că Iosif s-a smerit, Dumnezeu l-a eliberat din închisoare şi l-a înălţat ca să fie cel de-al doilea conducător peste Egipt. Faraon a fost surprins de înţelepciunea lui şi a recunoscut că are în el Duhul lui Dumnezeu. Ce zic oamenii despre tine când îţi deschizi gura? Cine zice că eşti înţeleaptă? A zis cineva despre tine că ai în tine Duhul lui Dumnezeu?

Cum a reuşit Iosif să nu accepte gloria pentru el? Cum poţi tu să refuzi lauda altora şi să îndrepţi privirea lor către Dumnezeu?

Dumnezeu are un plan şi El va descoperi planul Lui la vremea Lui, apoi, va pune oamenii potriviţi la locul potrivit, ca planul Lui să se împlinească. Cât de mult îţi doreşti să fii în planul Domnului? Cum te pregăteşti ca să fii folosită de Domnul la momentul potrivit?

Prin vis, Dumnezeu i-a descoperit lui Faraon planul și lucrarea Lui: şapte ani de belşug şi şapte ani de foamete. Foametea va fi aşa de mare încât belşugul va fi uitat. În înţelepciunea lui, Iosif i-a spus lui Faraon ce are de făcut: să aleagă un om priceput şi înţelept şi să-l pună în fruntea ţării Egiptului, să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug, să se strângă toate bucatele din aceşti ani buni care vor veni; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăţi şi ele să fie păzite. Prin interpretare şi înţelepciune, planul lui Dumnezeu a fost dus la îndeplinire. Ştii să dai sfaturi înţelepte? La cine te duci când ai nevoie de un sfat înţelept?

Pregăteşte-te să fii în stare să dai un răspuns sau un sfat înţelept la nevoie!