O Imagine

christtransformsGeneza 24:62-67

Geneza 24:67: ,,Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui şi el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.”

Isaac demonstrează credinţa lui prin faptul că primeşte voia lui Dumnezeu şi se supune ei. Ar fi putut să fie rebel, să-şi aleagă el o soţie, sau poate chiar mai multe soţii. Dar el a ales să aştepte timpul lui Dumnezeu în ceea ce priveşte căsătoria lui. Oare ce făcea singur pe câmp? Medita? Se ruga? Isaac locuia în Gherar, dar a călătorit la fântâna unde Dumnezeu a văzut-o pe Agar şi a împlinit nevoia ei. La aceeaşi fântână, Domnul împlineşte şi nevoia lui Isaac. Cel care vede, Cel care poartă de grijă, Cel care cunoaşte inima omului, a avut grijă de Isaac şi de Rebeca. Rebeca a devenit o mângâiere pentru Isaac, căci mama lui a murit. Crezi că Domnul te vede, îţi poartă de grijă şi te cunoaşte? Recunoşti că ţi-a trimis mângâierea Lui în ceasul greu? În 2 Corinteni 1:4, citim: ,,Dumnezeu ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei care se află în vreun necaz!”  Iar în 2 Corinteni 7:6, ni se spune: ,,Dar Dumnezeu, care mângâie pe cei smeriţi, ne-a mângâiat prin venirea lui Tit.” Dumnezeu trimite în viaţa noastră oameni care sunt o mângâiere pentru noi.

Avraam este o imagine a lui Dumnezeu, care caută o soţie (o nouă umanitate) pentru Fiul Său, Domnul nostru Isus Hristos. În Apocalipsa 19:7-8, ni se spune: ,,Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit, şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor).” Domnul Isus vorbeşte despre credincioşi: ei sunt darul Tatălui pentru El. În Ioan 17:6, 7, 9, 11, 12, se afirmă: ,,Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tăi erau şi Tu Mi i-ai dat; şi ei au păzit Cuvântul Tău. Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat Tu, vine de la Tine. Pentru ei Mă rog.  Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru că sunt ai Tăi: Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi I-ai dat, pentru ca ei să fie una, cum suntem şi noi. Când eram cu ei în lume, îi păzeam Eu în Numele Tău. Eu am păzit pe aceia pe care Mi I-ai dat; şi nici unul din ei n-a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.”

Slujitorul lui Avraam este o imagine a Duhului Sfânt. El nu vorbeşte despre Sine Însuşi, deşi El (Duhul Sfânt) atrage oameni la Hristos (Ioan 16:13-14). Duhul Sfânt ne convinge că am păcătuit (Ioan 16:8-9), ne descoperă neprihănirea lui Hristos (Ioan 14:26), ne pecetluieşte pentru Dumnezeu (2 Corinteni 1:22), ne face cunoscută chemarea lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Duhul Sfânt ne păzeşte în călătoria noastră spre cer (Slujitorul lui Avraam a păzit-o pe Rebeca pe drumul ei spre Isaac). Duhul Sfânt ne sfinţeşte (ne curăţeşte), şi, ca să ne câştige dragostea, ne prezintă comorile Domnului Isus: iertarea de păcate şi viaţa veşnică, dragostea Tatălui, părtăşia frăţească, bucuria, împlinirea, pacea. Toate acestea creează în noi o dorinţă de a aparţine lui Hristos şi de a ne dărui Lui.

Rebeca este o imagine a credinciosului, a bisericii, ea este asemenea miresei lui Hristos, care se păstrează curată, care alege să răspundă mesajului Stăpânului, care vede dovezile dragostei în Cuvântul lui Dumnezeu şi înţelege lucrarea Duhului Sfânt. Rebeca este o imagine a credinciosului care întotdeauna se simte în siguranţă în mâna plină de dragoste a Tatălui.

Isaac este o imagine a Domnului Isus. El s-a supus tatălui său, Avraam, ca să fie sacrificat, asemenea Fiului, care S-a dat pe Sine Însuşi ca Jertfă pentru păcătoşi. Dumnezeu L-a trimis pe Duhul Sfânt ca să caute oameni pentru Domnul Isus Hristos, Fiul Lui. Ai intrat tu în această relaţie cu El? Cum acţionezi astăzi, ca răspuns la chemarea Lui?

Doamne, eu sunt în siguranţă în mâna Ta!

 

Advertisements

Mângâiaţi, mângâiaţi

comfort 1

Isaia 40:1a „Mângâiaţi, mângâiaţi.”

*

Imaginează-ţi cuvintele şoptite de o mamă care ţine în braţe pe pruncul ei nou născut. Imaginează-ţi tăcerea sau atingerea unui prieten la nevoie. Imaginează-ţi prezenţa unui medic la patul tău când eşti bolnavă. Gândeşte-te la experienţele din viaţa ta când ai trăit mângâierea altora. Poate îţi aminteşti de mângâierea pe care ai avut-o când pentru prima dată ai înţeles că Dumnezeu ţi-a iertat păcatele.

Care este prima imagine care vine înaintea ochilor tăi când auzi cuvântul „mângâiere”?

Cuvântul „mângâiere” înseamnă „cu tărie, cu putere”. Mângâierea lui Dumnezeu dă tărie, dă putere poporului Său.

Dumnezeu Şi-a împlinit profeţiile cu privire la Asiria în timpul lui Isaia. Noua putere care a început să se ridice era Babilonul. Totul era aşa cum Domnul a prevestit. Cartea lui Isaia a rămas ca o încurajare pentru popor când va ajunge din nou în robie (babiloniană). Cum se vor întoarce acasă? Ce vor găsi în robie? Domnul le spune mereu „Nu vă temeţi!”. Dumnezeu le spune că va fi cu ei şi vor primi iertarea când se vor întoarce la El. Poporul va găsi mângâiere în scrierea lui Isaia. Îl vor descoperi pe Dumnezeu ca Suveran, Sfântul lui Israel, Cel ce iartă, Cel ce poartă de grijă.

Când viaţa este grea, putem să găsim mângâiere în Cuvântul lui Dumnezeu, în cartea lui Isaia. Putem să descoperim că Dumnezeu este Suveran, este Sfânt, ne iartă, are grijă de noi, ne mângâie în suferinţele noastre.

Vei căuta tu mângâierea lui Dumnezeu pe paginile Scripturilor?

Vei avea tu timp să-L descoperi pe Dumnezeu ca Cel ce are grijă de tine, Cel care te mângâie, Cel care te iartă şi te ajută?

Cum vei mângâia tu pe alţii după ce ai primit mângâierea lui Dumnezeu?

 

Inima mea spune: Doamne, Tu eşti mângâierea mea!

Luaţi aminte!

28maiIsaia 34:1-7

Isaia 34:1a

„Apropiaţi-vă,

neamuri,

să auziţi!

Popoare,

luaţi aminte!”

 

Pieire sau paradis? Capitolul 34 descrie pieirea. Capitolul 35 prezintă paradisul.

Care sunt ameninţările din viaţa ta? Cine sau ce te ameninţă pe tine?

Unde te uiţi după ajutor?

Uneori ameninţările din viaţa noastră sunt judecata şi pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcat. El vrea să ne aducă pe calea credinţei.

Dumnezeu este singura noastră speranţă.

Dumnezeu va judeca răul. Cum va pedepsi răul? Crezi că e necesară judecata răului?

Isaia vorbeşte tuturor naţiunilor pământului, cerului şi pământului despre judecata care va avea loc. Va fi un cataclism cosmic. Va fi un colaps total.

Numai Cuvântul Domnului nu va cădea.

Pe ce se bazează viaţa ta? Pe Cuvântul lui Dumnezeu?

Sau ai refuzat mereu adevărul prezentat de El? Eşti de partea lui Dumnezeu sau împotriva Lui?

 

Domnul este mânios din pricina păcatului; va nimici cu desăvârşire şi va măcelări totul. Va fi sânge peste tot, căci sabia Domnului va pedepsi păcatul şi păcătoşii. Scena descrisă este înspăimântătoare, îngrozitoare. Oare de ce această imagine? Pentru că păcatul este urât. Aşa vede Domnul păcatul: trupuri moarte, miros greu, urgie, măcel, sânge, foc, stele care vor cădea cum cad toamna frunzele din copaci, animale sălbatice, smoală, pucioasă, spini, mărăcini, sălbăticiune.

Oare de ce Dumnezeu urăşte păcatul aşa de mult?

Păcatul opreşte binecuvântarea Lui. Păcatul distruge creaţia Lui.

Cum vedem noi păcatul? Doar o greşeală?

Doamne, mă apropiu de Tine ca să Te aud. Vreau să iau aminte la ceea ce spui Tu ca să nu ajung sub judecata şi sub pedeapsa Ta. Mă depărtez de păcat ca să nu pier. Iubesc Cuvântul Tău căci este veşnic şi adevărat. Mă bazez pe promisiunile Tale, mă rog şi caut curăţia inimii mele.

 

Doamne, inima mea urăşte păcatul!

 

Dumnezeu este cu noi!

28 fIsaia 8:10b

*

„Căci

Dumnezeu

este

cu

noi

(Emanuel).”

*

Vei alege tu să crezi Cuvântul? Sau te vei împiedeca în necredinţă?

Pentru cine este Domnul Isus o piatră de poticnire? Pentru cei necredincioşi? Când te poticneşti? Vrei tu să faci ce spune Domnul?

Pentru cine este Domnul un locaş sfânt? Este Domnul un locaş sfânt pentru tine? Eşti tu pusă de o parte pentru Domnul? Trăieşti tu înţelept? Cum este închinarea ta? Este El refugiul şi scăparea ta?

Pentru cine este Domnul o stâncă de păcătuire? Este Domnul o stâncă de păcătuire pentru tine? Stânca, care ar trebui să fie protecţie şi ajutor poate să devină o cursă, sau un laţ, sau un prilej de cădere?

Cine este Domnul pentru tine? Toate cele de mai sus? Care imagine reprezintă viaţa ta?

Cum ai putea ajuta pe alţii să-L vadă pe Cristos?

Ai un exemplu prin care poţi arăta cum oamenii se îndepărtează de Cristos? Ce-i de făcut? Cum renunţăm la exemplul rău? Unele circumstanţe sunt grele şi nu putem să arătăm spre Cristos pentru că suntem fireşti. Alteori cunoştinţa multă ne întunecă mintea şi nu mai suntem în stare să arătăm spre Domnul. De multe ori suntem mai spirituali în biserică decât acasă sau în viaţă.

Ce ţi-a spus Domnul despre viaţa ta?

În care domeniu al vieţii tale nu-L crezi pe Dumnezeu?

Ce schimbare îţi spune Domnul să faci în gândirea sau viaţa ta?

Cum te rogi ca să aplici aceste adevăruri la viaţa ta?

Eşti deschisă pentru lucrarea Duhului Sfânt în inima ta?

Umbli tu cu Domnul sau o iei înaintea Lui?

Te temi de Domnul sau de problemele vieţii?

Ce influienţă poţi avea tu în societate? Dacă vrei să fii crezută trebuie să crezi cuvintele Domnului, să fii atentă, să stai liniştită, să nu te temi, să nu-ţi pierzi inima şi să te încrezi în puterea şi planurile lui Dumnezeu care conduce istoria.

Stai drept în toate timpurile (criză sau linişte).

Toată puterea şi înţelepciunea oamnenilor se va pleca înaintea puterii şi înţelepciunii lui Dumnezeu. Ce mare bucurie să ştim că Dumnezeu este cu noi.

Doamne, linişteşte-mi inima în prezenţa Ta!