30 Ianuarie

Geneza 3:1-6

Geneza 3:1:  ,,Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?”

De ce crezi că diavolul are o aşa mare influenţă în lume? Cum ne apărăm de el? Iată ce citim în următoarele versete:

Efeseni 6:11: ,,Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului.” Mulți oameni nu se împotrivesc uneltirilor diavolului şi nu sunt înarmaţi cu armura pregătită de Dumnezeu.

2 Corinteni 11:14:  ,,Şi nu este de mirare, căci chiar  Satana se preface într-un înger de lumină.” Mulți oameni nu ştiu care este diferenţa dintre adevăr şi aparenţă.

Luca 4:10-11: ,,Căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;” şi „Ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră”.” Mulți oameni nu cunosc Cuvântul şi nu ştiu cum să se apere de Satan.

Ştii că diavolul are limite?

Iată ce ni se spune în cartea Iov 1:6-12: ,,Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor. Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.” Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.” Şi Satana a răspuns Domnului:   „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?  Nu  l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele lui acopăr ţara. Dar ia întinde-Ţi mâna şi atinge-Te de tot ce are şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.” Domnul a zis Satanei: „Iată, îţi dau pe mână tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mâna.” Şi Satana a plecat dinaintea Domnului.” Domnul fixează limitele! Satan nu poate face decât ceea ce îi permite Dumnezeu.

Iată ce ne spune Luca 4:1-13: ,,Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine.” Isus i-a răspuns: „Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile pământului, şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată şi o dau oricui voiesc. Dacă, deci, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti.” Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;” căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;” şi: „Ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” Isus i-a răspuns: „S-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.” După ce  L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.” Diavolul cunoaşte Cuvântul, dar îl distorsionează. Diavolul nu a avut putere, nici biruinţă asupra Domnului Isus.

Hristos – Cuvântul,

să aducă biruinţă, putere şi protecţie în viaţa ta!

29 Ianuarie

Geneza 3:1-6

Geneza 3:1: ,,Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină”?”

De ce este lumea noastră aşa cum este? Care este originea răului? De ce se strică lucrurile? De ce se învechesc toate? Oare de ce fiecare om îmbătrâneşte? Oare de ce se întâmplă atâtea catastrofe în natură (furtuni, potop de ape, cutremure, inundaţii etc.)? De ce este aşa de multă corupţie în lume? De ce există ura, răul, minciuna, invidia, lăcomia, idolatria, neînţelegerea etc.? Cum am ajuns aici? Ce s-a întâmplat cu creaţia lui Dumnezeu?

Găsim răspunsul la aceste întrebări în capitolul 3 din Geneza: şarpele. Cine este şarpele care a adus, aduce şi va mai aduce dezastru pe pământ? Şarpele este diavolul! Cum îl descrie Biblia pe diavolul?

În Matei 13:19; 25; 39, citim: ,,Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie şi nu-l înţelege, vine cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. Vrăjmaşul, care a semănat-o, este diavolul; secerişul, este sfârşitul veacului; secerătorii, sunt îngerii.” Diavolul este cel ce răpeşte ceea ce este bun. Este vrăjmaşul omului. El fură inima omului.

În Ioan 8:44, scrie: ,,Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.” Diavolul este un mincinos, este tatăl minciunii.

Iată mai jos alte versete care întăresc cele spuse mai sus:

Ioan 12:31: ,,Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.” Diavolul este stăpânitorul aceste lumi decăzute.

Ioan 14:30: ,,Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine.”

Ioan 16:11: ,,În ce priveşte judecata: fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat.” Diavolul este stăpânitorul acestei lumi decăzute. A fost judecat de Dumnezeu şi pedepsit.

2 Corinteni 4:4: ,,…a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.” Diavolul este cel care orbeşte oamenii pentru ca ei să nu vadă binele.

Efeseni 2:2: ,,…în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.” Diavolul trasează un drum care duce la dezastru pentru cei ce nu ascultă de Dumnezeu.

Doamne, Îţi mulţumesc că Tu mă ajuţi să mă feresc de rău, de minciună, de necredinţă, de orbire spirituală şi de orice drum care duce la dezastru. 

Doamne, Îți mulţumesc pentru că Tu mă păzeşti de cel rău!

28 Ianuarie

Geneza 2:18-25

Geneza 2:22: ,,Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.”

Dumnezeu l-a creat pe Adam să poarte responsabilităţile şi să-şi exerseze autoritatea pe pământ. El a dat nume tuturor animalelor. De ce a adus Dumnezeu animalele înaintea lui Adam ca el să le dea nume? Ca Adam să se bucure? Să se implice şi să-şi asume responsabilităţi? Să înveţe să aibă grijă de ele? Să vadă diferenţa mare care există între animale şi om?

Nici un animal nu a răspuns la marea lui nevoie de tovărăşie. Dumnezeu intenţiona să-i dea tot ce-i doreşte inima. În acelaşi timp, Dumnezeu pregătea un loc pentru femeie, ca ea să primească dragoste şi îngrijire de la Adam. Adam şi Eva au avut nevoie unul de altul ca să împlinească scopul lui Dumnezeu de a stăpâni pământul. Ei au aparţinut aceluiaşi trup. Au aparţinut unul altuia. Femeia a fost luată din bărbat.

Dumnezeu le-a interzis să mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului. Ei au fost chemaţi să recunoască dependenţa lor de Dumnezeu şi să experimenteze viaţa, urmând instrucţiunile Creatorului.

Mai târziu, Moise spune poporului Israel în Deuteronom 30:19-20: ,,Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El: căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov”.

Cât Îl onorează relaţiile tale pe Domnul? Cât Îl reflectă relaţiile tale pe Domnul? Ce spun alegerile tale despre relaţia ta cu Domnul? Eşti însingurată, în nesiguranţă sau frustrată? Te îndoieşti de relaţia ta cu Dumnezeu? Ai pierdut ocazia de a recunoaşte că Dumnezeu te-a creat ca să ai o relaţie specială cu El? Te vei ruga să ţi Se descopere pe măsură ce citeşti cartea Geneza? Te vei încrede în El că o să-ţi poarte de grijă? Alege viaţa ca să trăieşti tu şi casa ta, iubindu-L pe Domnul!

Cât de mulţumită eşti cu ceea ce ţi-a dat Domnul? Cât de mulţumită eşti cu ceea ce faci acum? Este mult stres, presiune sau plictiseală în viaţa ta? Sau creşti din punct de vedere intelectual şi spiritual prin ceea ce faci, pentru că tu conştientizezi că eşti în prezenţa Creatorului tău tot timpul şi vrei să reflectezi imaginea Lui prin felul în care gândeşti, vorbeşti, acţionezi? Este diferită munca ta dacă ai această motivaţie?

Dacă eşti căsătorită, cum demonstrează căsătoria ta scopul pentru care Dumnezeu i-a creat pe Adam şi pe Eva? Care este lucrarea lui Dumnezeu în căsătoria ta? Cum te schimbă Dumnezeu pe tine prin partenerul de viaţă pe care ţi l-a dat? Cum birui dificultăţile vieţii? Te vei ruga în fiecare zi pentru căsătoria ta? Vei crede că El va pune încredere şi dragoste în casa ta? Faci lucrarea pe care ţi-a dat-o Domnul în familia ta (Efeseni 2:10)? Alegerea ta de a sta aproape de Dumnezeu, prin credinţă, te va ajuta să fii productivă şi plină de bucurie.

Fii mulţumită pentru că eşti femeie şi stai aproape de Domnul!

27 Ianuarie

Geneza 2:18-25

Geneza 2:22: ,,Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.”

În capitolul întâi din Geneza, Dumnezeu a zis că este bine şi foarte bine, tot ceea ce a creat El. În capitolul 2 din Geneza, Dumnezeu spune că nu este bine ca omul să fie singur. Adam nu avea un ajutor. Dumnezeu este aşa de bun, încât i-a dat lui Adam o soţie. Adam nu a ştiut că are nevoie de ea. Oare când a văzut că animalele au câte o pereche s-a gândit că el însuşi nu are o parteneră?

Dumnezeu nu a creat-o pe Eva din capul bărbatului, căci ea nu trebuia să îi fie superioară lui Adam. Dumnezeu nu a creat-o pe Eva din picioarele lui Adam, căci ea nu îi este inferioară şi nu trebuie călcată în picioare. Dumnezeu, cu mâna Lui, a creat-o pe Eva cu multă dragoste, cu sensibilitate şi cu bunătate. A luat-o din coasta lui Adam, care este aproape de inima lui, căci ea are nevoie de dragostea, de grija şi de protecţia lui. Bărbatul şi nevasta trebuie să fie loiali unul altuia mai mult decât oricui (după Dumnezeu).

Imaginează-ţi prima căsătorie: o femeie şi un bărbat. Eva a fost darul lui Dumnezeu pentru Adam. Omul trăieşte în relaţii şi prin ele Îl glorifică pe Dumnezeu. Oare relaţiile dificile Îl glorifică pe Dumnezeu? Cum? Există în orice relaţie un dar de la Dumnezeu pentru om? Cu toţii ne dorim relaţii plăcute, calde, blânde şi căutăm oameni generoşi; o, dar cum ne schimbă Domnul în relaţiile dificile? Oare ,,eu” trebuie să mă schimb în relaţiile dificile?

De câte ori te-ai rugat ca Domnul să-i schimbe pe cei din jurul tău?

De câte ori te-ai rugat ca Domnul să-l schimbe pe soţul tău?

De câte ori te-ai rugat ca Domnul să te schimbe pe tine?

De câte ori te-ai rugat să înţelegi de ce a pus Domnul o persoană dificilă în viaţa ta? Pe cine crezi că foloseşte Domnul în viaţa ta, că să-I cunoşti bunătatea şi harul? Ce persoană a fost pusă de Dumnezeu în viaţa ta pentru a te ruga pentru ea? Când a fost ultima dată când Dumnezeu Şi-a arătat bunătatea prin tine faţă de cineva, faţă de o persoană dificilă?

Relaţiile sunt hotărâte de Dumnezeu pentru un scop: ca să-L glorifice pe El! Recunoşti scopul Lui în relaţiile tale? Cum vei trăi săptămâna aceasta în relaţiile dificile din viaţa ta? Vei lăsa puterea Duhului Sfânt să ducă la bun sfârşit lucrarea la care ai fost chemată?

Dumnezeu doreşte să aibă o relaţie personală cu fiecare om. Dumnezeu a avut grijă de Adam şi i-a dat o nevastă. Cum ştii că El are grijă de tine? Ce ţi-a dat ţie Domnul în săptămâna aceasta? Bunătate? Bucurie? Iertare? Cum te bucuri azi de relația ta cu Domnul?

Păstrează o relaţie personală cu Dumnezeu!

26 Ianuarie

Geneza 2:4-17

Geneza 2:7: ,,Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.”

Dumnezeu este Dătătorul vieţii! Într-un fel unic, Dumnezeu a pus ceva din El în om. De la început, omul a fost foarte aproape de Dumnezeu. În grădina Eden, omul a avut tot ce avea nevoie, căci Dumnezeu a pregătit totul pentru el. Grădina Eden se afla între cele două râuri:  Tigru şi Eufrat, dar a fost distrusă de potop pe vremea lui Noe. Descrierea râurilor are şi un înţeles spiritual, căci Scriptura foloseşte simbolul apei ca pe o imagine a traiului bun, a abundenţei şi a vieţii veşnice. Domnul Isus i-a promis femeii de la fântâna din Samaria un izvor de apă înlăuntrul ei, un izvor care va ţâşni în viaţa veşnică. De asemenea, Scriptura vorbeşte despre Duhul Sfânt care este apa vie. În Ioan 7:38, citim: „Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.”  Spunea  cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El.”

Iată ce ne spune Ioan în cartea Apocalipsa 22:1-2: ,,Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca şi cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului.  În mijlocul străzii ei şi pe cele două maluri ale râului, era pomul vieţii, rodind douăsprezece feluri de rod şi dând rod în fiecare lună; şi frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor.” Cartea se încheie cu o chemare pentru cei care sunt însetaţi; ei sunt invitaţi să vină şi să bea din apa vieţii. Grădina Eden este o imagine a prospeţimii, a abundenţei care este numai în Dumnezeu şi numai de la Dumnezeu. Izvoarele Lui dau viaţă pământului.

Adam a fost un om perfect. Cred că a fost foarte puternic din punct de vedere fizic, intelectual şi emoţional. Dumnezeu l-a educat şi l-a dezvoltat. Munca pe care Dumnezeu i-a încredinţat-o l-a provocat şi i-a stimulat toate abilităţile. A cultivat grădina, dar nu sub presiune şi stres.

În lumea noastră, munca are conotaţii negative. De la început, Dumnezeu l-a creat pe om ca să muncească, nu să se distreze. Domnul ne-a dat minte şi judecată ca să lucrăm pentru beneficiile noastre. Adam trebuia să păstreze grădina frumoasă şi în ordine. Omul Îl glorifică pe Dumnezeu atunci când are o atitudine corectă faţă de munca lui sau munca altora! În Efeseni 2:10, citim: ,,Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” Ce lucru îţi cere Domnul să faci? Care este atitudinea ta? Slujeşti cu toată inima ta? Coloseni 3:23, spune: ,,Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni.” Vei trăi conform celor spuse în acest verset? Trebuie să-ţi schimbi atitudinea în ceea ce priveşte lucrarea mâinilor tale?

Cred că Adam a ştiut mai multe lucruri decât cele ştiute de noi despre creaţia lui Dumnezeu (galaxii, ecosisteme, păduri, râuri etc.). Viaţa lui spirituală a fost la cea mai mare înălţime, căci stătea de vorbă cu Dumnezeu în fiecare dimineaţă, în răcoarea zilei. Adam L-a cunoscut pe Dumnezeu, a văzut că El este Creatorul atotputernic, dar a simţit că El este şi Cel ce poartă de grijă.

Contează enorm atitudinea ta faţă de muncă!

25 Ianuarie

Geneza 2:1-3: ,,Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor. În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.”

Dumnezeu a stabilit un tipar pentru noi, a ales o zi din şapte ca să fie specială pentru toţi cei ce vor să petreacă timp cu El. Lumea ne spune alte lucruri. Pentru lume, afacerile sunt mai importante decât Ziua Domnului, căci oamenii nu dau atenţie Domnului, nu apreciază Ziua Domnului şi nu vor ca activitatea lor să înceteze de dragul lui Dumnezeu.

Poporul Israel şi cei credincioşi din vremea Domnului Isus au sărbătorit ziua a şaptea (Sabatul). Biserica a început să sărbătorească prima zi din săptămână ca să onoreze învierea Domnului Isus. Ziua întâi a săptămânii a devenit Ziua de odihnă şi închinare pentru cei mai mulţi credincioşi. Totuşi, este bine să nu fim legalişti şi să nu intrăm în dispute cu cei ce cred diferit. Să ne amintim că Evanghelia este Evanghelia păcii!

Cât de importantă este Ziua de odihnă în casa ta? Care activităţi au cea mai mare prioritate în casa ta? Rugăciunea? Citirea Cuvântului? Închinarea? Odihna? Continui în această zi specială lucrurile neterminate în timpul săptămânii? Te duci la cumpărături? Te preocupă jocurile sportive? La care activităţi trebuie să renunţi ca să preţuieşti mai mult relaţia ta cu Domnul?

Dumnezeu a făcut ziua de odihnă ca noi să sărbătorim lucrarea Lui! Cum te pregăteşti pentru ziua Domnului? Ce activităţi ai putea să mai faci în această zi, pentru ca alţii să fie încurajaţi şi să fie recunoscători Domnului pentru lucrarea Lui? Cine are nevoie de ospitalitatea ta? Care frate bătrân s-ar bucura să te vadă şi să te audă cântând o cântare? În ce lucrări ale bisericii este nevoie de tine?

Dumnezeu nu a avut nevoie de odihnă. El S-a oprit şi a binecuvântat ziua de odihnă. Cât de des te opreşti din lucrul zilei ca să-L binecuvântezi pe Dumnezeu care îţi dă fiecare zi? Suntem prea ocupaţi? Ne lăsăm duşi de val? Omul începe să ÎL cunoască mai mult pe Dumnezeu atunci când încetează să fie prea ocupat cu lucrurile vieţii şi îşi fixează atenţia la Dumnezeu. Pentru lumea în care noi trăim, munca peste programul normal are o mare valoare. Unii oameni cred că trebuie să lucreze tot timpul. Cine nu se poate opri din lucru, nu-L înţelege pe Dumnezeu. Lumea nu vede o valoare în timpul petrecut cu Dumnezeu în închinare, în rugăciune şi în cercetarea Cuvântului. Ai timp să te gândeşti la Dumnezeu? Care sunt lucrurile care îţi umplu ziua Domnului? În funcţie de ce lucruri îţi programezi ziua Domnului? Cât de regulat petreci timp cu Domnul în meditaţie şi rugăciune? La care activităţi vei renunţa ca să petreci mai mult timp cu Creatorul tău? Vei învăţa să petreci timp cu El? Vei învăţa să-L păstrezi în atenţia ta? Nu-L pierde pe Isus din privirea ta!

Opreşte orice activitate

şi petrece timp cu Domnul în ziua de odihnă!

24 Ianuarie

Geneza 2:1-3: ,,Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor. În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.”

Când Dumnezeu S-a uitat la ceea ce a creat, a fost foarte mulţumit. Tot universul, de la firul de iarbă până la cea mai mare stea, era perfect. Totul era frumuseţe şi armonie. A urmat odihna. Dumnezeu S-a odihnit în ziua a şaptea. Ce înseamnă că Dumnezeu S-a odihnit? A încetat Dumnezeu orice activitate (Ioan 5:17)? Este odihna o încetare a activităţilor?

Când Dumnezeu a sfinţit ziua a şaptea, a pus-o deoparte ca să fie o zi specială pentru El. De la începutul lumii, El a ales o zi pentru El, ca să fie o sărbătoare în cinstea Lui. Lumea a fost făcută într-un echilibru perfect. Un timp regulat de meditaţie şi laudă la adresa Creatorului ne reînoieşte imaginea despre Dumnezeu. Sabatul a devenit mai târziu o lege în Israel şi Moise ne scrie în porunca a patra (din cele zece porunci), în Exod 20:8.11: ,,Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.”

Sabatul şi circumcizia separau poporul Israel de toate celelalte popoare. Ai tu un timp pus deoparte pentru Domnul? Ai o zi specială în săptămână în care te bucuri mai mult decât de obicei de relaţia ta cu Dumnezeu? Te ajută această zi să te încrezi mai mult în Domnul, Cel ce poate să împlinească toate nevoile tale? Încetezi lucrul o zi pe săptămână? Cum sfinţeşti Ziua Domnului? Este Dumnezeu centrul bucuriei tale şi centrul bucuriei comunităţii în care te închini în această zi de odihnă? Dumnezeu a binecuvântat toată creaţia şi toată creaţia s-a bucurat de prezenţa Domnului. Felul în care respecţi Ziua de odihnă te separă în vreun fel de cei din jurul tău? Este Ziua de odihnă o zi de bucurie pentru tine?

Bucură-te în ziua Domnului şi sfinţeşte-o!

23 Ianuarie

Geneza 1

Geneza 1:27: ,,Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.”

Dumnezeu l-a creat pe om! În ce priveşte trupul, noi nu am fost creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24). Totuşi, Dumnezeu a dat demnitate trupului omenesc. Domnul Isus a luat chip de om când a venit pe pământ ca să moară pentru păcatele lumii. Într-o zi, noi Îl vom vedea pe Domnul Isus şi vom fi transformaţi, vom fi ca El (Luca 24:39; Fapte 1:11; Apocalipsa 1:13-15; 1 Ioan 3:2).

Căderea primului om în păcat şi neascultare faţă de Dumnezeu – şi mai târziu a tuturor oamenilor – a acoperit, a ascuns, imaginea şi slava lui Dumnezeu. „Toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” ne spune Biblia în Romani 3:23. În fiecare persoană se dezvoltă caracterul lui Dumnezeu într-o măsură mai mare sau mai mică (Dumnezeu a pus în noi chiar şi gândul veşniciei, căci ne dorim să trăim veşnic şi să ne fie bine), în funcţie de relaţia lui cu Dumnezeu (Iacov 3:9-10). Numai prin răscumpărarea adusă de Domnul Isus va fi restaurată complet imaginea şi slava lui Dumnezeu.

Te întrebi adesea pentru ce ai fost creată? Cauţi să descoperi şi să înţelegi care este scopul vieţii tale? Te uiţi cum trec anii fără împliniri şi fără realizări? Ai descoperit scopul pentru care Dumnezeu te-a creat? Te bucuri pentru că eşti o creaţie specială, unică, a lui Dumnezeu şi pentru că poţi să Îl cunoşti, să Îl slăveşti şi să te bucuri de viaţa pe care ai primit-o? Dumnezeu nu ne-a creat pentru a ne comporta ca nişte roboţi. Noi trăim, gândim şi plănuim pentru a birui răul prin bine.

Cât de mult timp te gândeşti la felul în care arăţi? Cât de des te plângi că nu eşti altfel? Îţi doreşti să fii mai înaltă sau mai scundă? Îţi doreşti să ai o altă culoare la ochi sau să ai sânii mai mari etc.? Care sunt nemulţumirile tale în ceea ce priveşte trupul tău? Poţi să spui, asemenea Psalmistului, care scrie în Psalmul 139:14-18: ,,Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule şi cât de mare este numărul lor! Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.”? Nu lăsa ca industria cosmeticelor şi industria produselor şi procedeelor de înfrumuseţare exterioară să te facă să te simţi inferioară! Data viitoare, când vei fi tentată să te plângi, vrei să începi să-L lauzi pe Domnul pentru că El te-a creat aşa de minunat?

Tu eşti o făptură minunată! Tu eşti creaţia lui Dumnezeu!

22 Ianuarie

Geneza 1

Geneza 1:27: ,,Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.”

Dumnezeu l-a creat pe om! Este greu să descriem imaginea şi persoana lui Dumnezeu, dar ştim că El are raţiune, emoţii şi voinţă. Biblia ne spune că Dumnezeu este Inteligenţa Supremă. Dumnezeu gândeşte (Isaia 55:8), planifică şi creează.

O fiinţă umană are o raţiune şi o inteligenţă limitate, are abilitatea de a lua decizii, de a învăţa o limbă străină, de a înţelege comunicaţiile şi tehnologia etc. – toate acestea le-a primit de la Creatorul. Începem să înţelegem scopul vieţii noastre atunci când ne cunoaştem pe noi înşine şi pe Dumnezeu şi realizăm că intelectul ne este dat de El – este o parte pe care o are şi El. În Biblie, vedem cum Dumnezeu simte dragoste (Deuteronom 7:7-8; Isaia 63:9; 1 Ioan 4:16), bucurie (Ţefania 3:17), ură (Proverbe 6:16) sau pace (Filipeni 4:7).

Abilitatea noastră de a simţi şi de a împărtăşi emoţiile este un dar de la Dumnezeu. Suntem plini de emoţii atunci când ne exprimăm dragostea noastră faţă de Dumnezeu (Efeseni 3:17-19). Dumnezeu ne-a creat ca să ne bucurăm în familie, în relaţiile cu prietenii, în artă, muzică şi literatură. El doreşte ca noi să ne bucurăm de Persoana şi lucrările Lui. Oamenii trebuie să urască răul şi să experimenteze pacea care vine din încrederea în dragostea şi grija Domnului. Cum Îi răspunzi Domnului din punct de vedere emoţional? Dacă te simţi secătuită de putere şi săracă în exprimarea ta, te vei ruga Domnului ca să-ţi sfinţească emoţiile ca să ajungi mai mult în asemănare cu El? Cum vei cere putere şi ajutor de la El?

Personalitatea include raţiunea, emoţiile şi voinţa. De la Domnul vine şi voinţa şi înfăptuirea. Dumnezeu a dat omului voinţă. Omul are o voinţă liberă: alege să asculte sau nu de Dumnezeu, alege să creadă sau să respingă credinţa. Din cauza naturii umane decăzute, noi întoarcem spatele lui Dumnezeu până când Duhul Sfânt ne convinge de adevărul Scripturilor şi ne atrage la Tatăl. Cum se dezvoltă voinţa ta? Eşti atrasă de dorinţele tale fireşti sau laşi Cuvântul Domnului să te influenţeze într-un mod regulat? Cuvântul lui Dumnezeu poate fi viu şi lucrător în viaţa ta, poate da bucurie şi pace, vindecare şi înviorare.

Bucură-te de tot ceea ce ţi-a dat Dumnezeu!