*
Isaia 49:14-18
„Sionul zicea: „M-a părăsit Domnul, şi m-a uitat Domnul!” Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip: Iată că te-am săpat pe mâinile Mele, şi zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei! Fiii tăi aleargă; dar cei ce te dărîmaseră şi te pustiiseră vor ieşi din mijlocul tău. Ridică-ţi ochii de jur împrejur, şi priveşte: toţi aceştia se strâng, vin la tine.” „Pe viaţa Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toţi aceştia ca şi cu o podoabă, şi te vei încinge cu ei ca o mireasă.”
*
Oare de ce a crezut Israel că Dumnezeu l-a uitat? Din cauza robiei? Oare pentru că ţara era distrusă? Oare nu au crezut promisiunile Lui? Au obosit să aştepte ajutorul Lui?
Poate o persoană în mijlocul sărbătorii să fie descurajată? Oare de ce cred oamenii că Dumnezeu i-a uitat? Din cauza problemelor? Oare nu credem promisiunile Lui?
Unde ai nevoie de mângâiere şi speranţă în viaţa ta?
În toate domeniile! În toate lucrurile!
Ce mângâiere îţi aduce faptul că ştii că eşti în mâna Domnului?
Ce mângâiere îţi aduce faptul că tu eşti întotdeauna înaintea ochilor Domnului?
Dumnezeu întotdeauna este credincios, El nu este uituc.
Eşti tu uitucă sau credincioasă? Ţi-ai numărat astăzi binecuvântările sau le-ai uitat?
Vei căuta tu astăzi ca atenţia ta să fie la Cel credincios?
Vei alege tu să-ţi ridici ochii şi să priveşti la ceea ce face Domnul în viaţa ta?
Vei alege tu să te încrezi în Domnul, să citeşti Cuvântul, să te rogi?
Doamne, mulţumesc pentru toate promisiunile Tale. Cred că Tu nu mă uiţi niciodată. Tu nu mă părăseşti niciodată. Ochiul Tău mă vede tot timpul. Tu mă iubeşti mai mult decât poate o mamă să-şi iubească copilul ei. Îmi voi ridica ochii şi voi privi la Tine, mă voi încrede în Tine şi voi aştepta în tăcere ajutorul Tău. Când mă simt abandonată, mă uit la Tine, căci Tu eşti ajutorul şi mângâietorul meu.
Inima mea se bucură că Tu nu mă uiţi niciodată!
ANA TATAR ANDRAS 