Caută apă

1 nextIsaia 41:17

„Cei nenorociţi şi cei lipsiţi

caută apă şi nu este;

li se usucă limba de sete.

Eu, Domnul, îi voi asculta;

Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.”

*

Cum cauţi apa cea vie? Recunoşti nenorocirea şi lipsa din sufletul tău? Recunoşti uscăciunea spirituală din viaţa ta şi din jurul tău? După ce tânjeşte sufletul tău?

Este nădejde! Dumnezeu ascultă! El nu părăseşte pe nimeni!

Psalmul 42 ne spune: „Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?

Mi-aduc aminte şi-mi vărs tot focul inimii în mine când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulţime şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare. Pentru ce te mâhneşti suflete şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu. Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule, de aceea, la Tine mă gândesc, din ţara Iordanului, din Hermon şi din Muntele Miţear.

Un val cheamă un alt val la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine. Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea cântam laudele Lui şi înălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele. De aceeea zic lui Dumnezeu, Stînca mea: „Pentru ce mă uiţi? Pentru ce trebuie să umblu prin de întristare sub apăsarea vrăjmaşului?” Parcă mi se sfărâmă oase cu sabia când mă batjocoresc vrăjmaşii mei şi-mi zic neîncetat: „Unde este Dumnezeul tău?” Pentru ce te mâhneşti suflete şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mânturea mea şi Dumnezeul meu.”

Este acest psalm rugăciunea ta?

Este Domnul nădejdea ta?

Doamne, Tu ai promis că asculţi rugăciunea şi nu părăseşti pe cei nevoiaşi. Mă încred în Tine pentru toate nevoile mele.

Inima mea spune: El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu!

Fiecare clipă

aaaIsaia 27:3

„Eu, Domnul,

sunt Păzitorul ei,

Eu o ud în fiecare clipă;

Eu o păzesc

zi şi noapte

ca să n-o vatăme

nimeni.”

 

Doamne, mulţumesc că Tu eşti Păzitorul meu! Tu ai grijă de mine. Tu mă păzeşti zi şi noapte ca nimic şi nimeni să nu mă vatăme.

Tu eşti adăpostul şi sprijinul meu, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu mă tem chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor, chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării şi s-ar ridica până acolo de să se cutremure munţii.

Cred că este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu, Sfîntul Locaş al locuinţelor Celui Preaînalt.  Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatină; Dumnezeu o ajută în revărsatul zorilor. Neamurile se frământă, împărăţiile se clatină, dar glasul Lui răsună şi pământul se topeşte de groază.

Domnul oştirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi.

Doamne, privesc lucrările Tale, pustiirile pe care le-ai făcut pe pământ. Tu pui capăt războaielor până la marginile pământului.

Mă opresc să proclam stăpânirea Ta peste neamuri, peste tot pământul.

Tu eşti Domnul oştirilor! Tu eşti Dumnezeul lui Iacov!

Tu eşti turnul meu de scăpare! (Psalmul 46:1-11)

Mă bucur de ocrotirea puternică pe care mi-o dai Tu, Doamne! Tu m-ai binecuvântat! Mă încred în Tine şi bunătatea Ta mă ajută să nu mă clatin.

Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea şi Izbăvitorul meu (Psalm 19:14).

Ce a făcut Domnul ca să ne înveţe să alergăm la El după protecţie şi creştere spirituală?

Ce poţi să mărturiseşti despre protecţia şi paza Domnului în viaţa ta? Dar în familia ta?

 

Doamne, mulţumesc că îmi păzeşti inima mea!