Binecuvântare în încercare

Ioan 11

*

Ioan 11:40

„Isus a zis:

Nu ţi-am spus că

dacă

vei crede

vei vedea

slava lui Dumnezeu?“

*

Credinţa este descrisă adesea în Scripturi ca o viziune a caracterului lui Dumnezeu şi ca o încredere completă în dragostea Lui aşa încât în orice lucru, bun sau rău, se vede o oportunitate a binecuvântării Domnului. Această credinţă nu va fi dată de ruşine.

Dacă vedem o criză financiară, o boală, o moarte, o nenorocire etc., venind de la Domnul ca o binecuvântare, El o să lucreze. Fără încercări nu sunt binecuvântări. Când nu ne uităm după o binecuvântare în încercare, (mergem fără credinţă) suferinţa este în zadar, fără nici o roadă.

Domnul nu S-a grăbit să rezolve problema, ci a aşteptat „timpul Tatălui.“  Numai când suntem în voia Tatălui vine binecuvântarea. Este important, când ne grăbim, să nu ignorăm voia Tatălui şi să mergem înainte de timp, ca să arătăm latura noastră umană sau să cedăm la presiunea umană. Domnul Isus nu a cedat niciodată la presiunea celor din jur, nu S-a grăbit, nu S-a îngrijorat, ci în fiecare zi, în fiecare împrejurare a făcut lucrarea pe care I-a dat-o Tatăl.

Să ne rugăm şi noi ca Domnul să ne călăuzească paşii, la noi reacţii şi atitudini, să nu urmăm deciziile şi acţiunile noastre. Graba strică treaba!

Eşti câteodată prea grăbită şi vrei să rezolvi o situaţie (în natura umană căzută) fără rugăciune? Roagă-te chiar şi pentru o decizie minoră!

 

Uită-te după o binecuvântare în orice încercare!

 

Cristos este viu în inima mea!

Ioan 6:4 „Paştele,

praznicul Iudeilor…“

Doamne, vreau să sărbătoresc „Paştele Domnului“ cu bucurie în acest an. Vreau să mă gândesc la toate evenimentele prin care ai trecut Tu înainte de înviere şi să Îţi mulţumesc că ai suferit pentru mine.
Mulţumesc că deşi ai ştiut că va fi greu nu ai fugit nici nu Te-ai ascuns de suferinţă. Ai vrut să faci voia Tatălui.
Te rog să mă ajuţi şi pe mine să fac voia Tatălui în orice situaţie.
Doamne, Tu nu ai făcut nici un rău. Te-ai supus planului Tatălui, ca Fiul să moară, pentru că Tatăl este în controlul tuturor lucrurilor.
Vreau să recunosc şi eu tot timpul suveranitatea Tatălui.
Doamne, Tu puteai să te dai jos de pe cruce, dar ai ştiut că Tatăl Te vrea acolo şi L-ai ascultat.
Îmi doresc şi eu să ascult de Tatăl şi să nu mă bazez pe puterea mea.
Doamne, păcatele mele Te-au durut. Păcatele soldaţilor Te-au durut. Păcatul întregii lumi Te-a durut, dar ai ales să mori pentru noi căci ne-ai iubit şi vrei să ne duci cu Tine în Împărăţia Ta.
Vreau şi eu să-Ţi răspund cu credinţă şi dragoste pentru ce ai făcut la cruce.
Prietenii Tăi au avut grijă de trupul Tău mort şi L-au aşezat în mormânt.
Vreau şi eu să am grijă de Trupul Tău cel viu, de fraţii mei şi surorile mele în Cristos, şi să mă bucur împreună cu ei de învierea Ta glorioasă şi de promisiunea Ta că vom trăi veşnic cu Tine în Împărăţia Ta.

Mă bucur că Tu, Isuse Cristoase eşti viu şi trăieşti în inima mea!

În Gheţimani

Ioan 6:4  ,,Paştele, praznicul iudeilor, erau aproape.”

Învaţă pe copilul tău sau al altora ce sărbătorim la ,,Paşte”, prin citirea din Scriptură.

Marcu 14:32-50  Arestarea Domnului

Domnul Isus a ştiut ce se va întâmpla dar nu a fugit nici nu s-a ascuns.
Domnul Isus a vrut să facă voia Tatălui.

Marcu 14:32-41a

,,S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Gheţimani. Şi Isus le-a zis ucenicilor Săi: ,,Şedeţi aici până Mă voi ruga.” L-a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimânteze şi să Se mâhnească foarte tare. El le-a zis: ,,Sufletul meu este cuprins de o întristare de moarte, rămâneţi aici şi vegheaţi.” Apoi a mers puţin mai înainte, S-a aruncat la pământ şi Se ruga ca, dacă este cu putinţă, să treacă de la El ceasul acela. El zicea ,,Ava”, adică ,,Tată”, ,,Ţie toate lucrurile Îţi sunt cu putinţă. Depărtează de la Mine paharul acesta. Totuşi, facă-Se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.” Şi a venit la ucenici pe care i-a găsit dormind. Şi i-a zis lui Petru: ,,Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost înstare să veghezi? Veghiaţi şi rugaţi-vă ca să nu cădeţi în ispită. Duhul este plin de râvnă, dar trupul este neputincios.” S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte. Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă. În sfârşit a venit a treia oară şi le-a zis: ,,dormiţi de acum şi odihniţi-vă!

Domnul Isus a avut trei prieteni foarte apropiaţi faţă de care şi-a deschis inima.
Ai tu cel puţin o persoană la care poţi fugi după ajutor?
Ce înseamnă să veghezi?
Recunoşti că rugăciunea şi vegherea ne ajută să nu cădem în ispită?
Domnul Isus a zis Tatălui: ,,Tată, facă-se voia Ta”.
Cauţi tu voia Tatălui sau voia ta este mai importantă?

Pregăteşte sărbătoarea cu rugăciune! Veghează şi te roagă ca să nu cazi în ispită!

Meditează la moartea şi învierea Domnului!

Te aștepți să ai eşec?

„Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

Ar trebui să ştii că orice creştin pe care Domnul îl cheamă spre calea lăuntrică, este inevitabil un creştin plin de confuzii şi îndoieli, şi unul, care a avut eşec (şi care va avea eşec), în privinţa acestui fel de rugăciune mai profund. De fapt, ajungi să ai impresia că Domnul nu te mai ajută în rugăciune aşa cum a făcut-o. Simţi că pierzi timpul şi că nu înaintezi deloc.

Urmează confuzia şi nedumerirea. Cu toate acestea, nu te opri, şi nu lăsa pe nimeni, nici chiar pe cineva care este mai vechi în credinţă decât tine, să te oprească din a căuta o relaţie mai profundă cu Domnul tău.

Ce se întâmplă de fapt în viaţa ta? Ai întradevăr eşec? Deloc. Domnul te cheamă să umbli prin credinţa în prezenţa Sa divină. Aruncă-te în adâncul tandru al Domnului tău, având o viziune simplă a Lui şi o dragoste mare pentru El – cum are un copilaş pentru mama sa.  Spiritul ar trebui să devină umil în prezenţa lui Dumnezeu ca un copilaş, şi ca un cerşetor. Este uşor de avut o asemenea relaţie cu Domnul tău – mai ales în perioade care se consideră a fi pline de eşec. De asemenea, este cea mai sigură relaţie pe care o poţi avea cu El.

Nivelul de rugăciune pe care îl cauţi este lipsit de imaginaţia care hoinăreşte şi de analiza mintală. Aceste două activităţi îţi distrag atenţia atât de mult, şi te pot conduce la speculaţii şi introspecţie… mai ales în perioade de eşec! Ţi-aş aminti ca să-i dea cele zece porunci, Domnul l-a chemat pe Moise pe un munte. Acolo, timp de câteva zile, Domnul i-a arătat gloria Sa măreaţă. Aş face o paralelă. De obicei, la începutul umblării creştine, Dumnezeu te va duce la şcoala iubirii cunoştinţei şi la şcoala legilor lăuntrice. Apoi va face să vină peste tine întunericul şi seceta spirituală. Dar de ce aduce seceta spirituală? Din acelaşi motiv pentru care ne-a făcut să cunoaştem dragostea,  ca să ne apropiem de El.

Da, seceta şi eşecul ne apropie de Christos aşa cum o face atingerea dragostei şi a tărâmurilor nevăzute. Domnul îţi aduce seceta pentru că ştie foarte bine: nu prin judecata sau efortul tău vei ajunge să fii aproape de El. Tu nu poţi să faci nimic care să te apropie de El, sau care să-L apropie pe El de tine. Nu! Nimic! Eforturile tale nu te vor ajuta să înţelegi căile Sale înalte şi preamărite.

Atunci cum vei învăţa? Prin abandonare umilă faţă de voia Sa. Aşa vei începe. Noe este un exemplu perfect al acestui lucru. A fost considerat nebun de către lume. Mai târziu, când întregul pământ a fost acoperit de ape, el se găsea fără pânze şi fără vâsle pe o mare înfuriată. În orele acelea întunecate a umblat numai prin credinţă. Să nu crezi că ştia ce vroia Dumnezeu. Nu ştia.

Atunci, pe cât se poate, fii răbdător. Să nu-ţi pese de secetă şi eşecuri. Nu renunţa la căutarea unei rugăciuni mai profunde. Indiferent de câtă secetă şi eşecuri vei avea parte. Umblă cu o credinţă fermă, murind faţă de sine şi faţă de toate celelalte eforturi naturale depuse pentru a-L cunoaşte. Ţine minte, El nu poate greşi, şi nici nu îţi vrea decât binele.

 Nu te-ai gândit vreodată că cineva trebuie să sufere atunci când moare? Cât de bine este folosit timpul atunci, când eşti în secetă, fără cuvinte, supus, totuşi stând şi aşteptându-L pe El! Iată ceva de care ar trebui să ţii cont: binecuvântarea divină nu se manifestă prin cele cinci simţuri ale tale.

Atunci cum se manifestă binecuvântarea divină? Din nou, răspunsul este adânc înlăuntrul tău. De aceea, vino la El, tăcut, crezând, suferind şi cu răbdare. Înaintează cu încredere. Odihneşte-te în El, şi lasă-te călăuzit de mâna Lui.  Acest lucru este mai bun decât toate bunurile din lume.

Priveşte la un bivol cum rumegă mâncarea. Se pare că nu face nimic şi nu se alege cu nimic, totuşi face ceva foarte important. Poţi spune că este un eşec? Nu este! Ţine minte, bivolul nu se alege cu nimic din porumbul pe care îl mănâncă, dar stăpânul primeşte un dar mare, şi stăpânul se bucură de creşterea bivolului. Dacă umblarea ta după Christos este curată, atunci aceasta îţi este o răsplată suficientă. O sămânţă este aruncată pe pământ. În aparenţă, sămânţa este pierdută. Dar mai târziu, când vine primăvara, sămânţa creşte şi se înmulţeşte. La fel face şi Dumnezeu cu tine. Domnul îţi ia confortul şi chiar înţelegerea. Vezi că nu mai ai progres spiritual. Într-un fel, aşa este! Totuşi, lasă să treacă timpul, şi vei vedea adăugându-se bogăţie pe care nici nu ai sperat-o.

Nu te ruşina dacă nu poţi ajunge la ceea ce ai dorit în privinţa acestei rugăciuni mai profunde. Păstrează-ţi pacea, şi stai înaintea Domnului. Perseverează. Încrede-te în harul Lui nemărginit, ca şi cum nu ai avea vedere. Fă-o fără să te gândeşti sau să judeci prea mult. Lasă-ţi viaţa în mâinile Lui bune, părinteşti, decizând să nu faci nimic decât ceea ce este voinţa şi plăcerea Sa divină.

(Ghidul Spiritual de Michael Molinos)