29 Iunie

Geneza 21:1-21  

Geneza 21:1-2: ,,Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.”

Cum se aseamănă naşterea lui Isaac cu naşterea din nou? Este naşterea din nou, naşterea spirituală, o minune? Naşterea lui Isaac a fost o minune. Naşterea din nou este o minune pe care numai Dumnezeu o poate face. În Ioan 3:3-6, ni se spune:  ,,Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?”. Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne, este carne şi ce este născut din Duh, este duh.”

Cuvântul lui Dumnezeu este Duh şi viaţă. În Iacov 1:18, ni se spune: ,,El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui.”

În 1 Petru 1:23-25, se afirmă: ,,Fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă, care poate putrezi, ci, dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac. Căci orice făptură este ca iarba şi toată slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usucă şi floarea cade jos, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul, care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.”

Avraam şi Sara sunt exemple prin care Dumnezeu ne arată că El îl restaurează pe păcătosul care se pocăieşte. Dumnezeu a adus o nouă viaţă, pe Isaac, în familia lui Avraam şi Sara. Dumnezeu aduce viaţă nouă în cei credincioşi, prin Cuvântul Lui. Duhul Sfânt lucrează în chip miraculos prin această viaţă nouă – în toţi cei care cred Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. Când Dumnezeu ne dă o viaţă nouă, o natură nouă, avem o bucurie care ne face să-L slăvim pe Dumnezeu cu toată fiinţa noastră.

Doamne, Tu mi-ai dat o viaţă nouă. Aleg să cred Scripturile şi să ascult de Tine. Aleg astăzi să trăiesc o viaţă nouă prin puterea Duhului Sfânt. Aleg să iubesc şi să iert. Aleg să evit conflictele prin răbdare şi bunătate. Îţi mulţumesc că mă chemi să renunţ la planurile mele, care se nasc din natura umană veche şi mă îndemni să accept planul Tău, natura nouă pe care Tu mi-o dai. Ascult de poruncile Tale şi mă bucur pentru că mă ajuţi să am relaţii bune cu alţii. 

Doamne, Îţi mulţumesc că m-ai făcut o făptură nouă!

28 Iunie

Geneza 21:1-21  

Geneza 21:1-2: ,,Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.”

Domnul Şi-a amintit de Sara. Domnul Îşi aminteşte şi de noi şi ne face binele pe care ni l-a promis. Sara a născut un fiu şi i-a pus numele Isaac. Dumnezeu i-a dat putere să nască. Avraam, tare în credinţă, L-a lăudat pe Domnul pentru naşterea lui Isaac. În Romani 4:18-23, ni se spune: ,,Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut şi astfel a ajuns tatăl multor neamuri, după cum i se spusese: „Aşa va fi sămânţa ta.” Şi, fiindcă n-a fost slab în credinţă, el nu s-a uitat la trupul său, care era îmbătrânit, avea aproape o sută de ani, nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. El nu s-a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu, deplin încredinţat că El ce făgăduieşte, poate să şi împlinească. De aceea, credinţa aceasta „i-a fost socotită ca neprihănire”.”

Nu numai pentru Avraam este scris adevărul acesta: „credinţa i-a fost socotită ca neprihănire”, ci este scris şi pentru noi, cei care credem în Cel care a înviat din morţi, Domnul Isus Hristos, Domnul nostru, care a fost dat la moarte din pricina fărădelegilor noastre şi a înviat pentru ca astfel să fim socotiţi neprihăniţi.

Te rogi ca să fii atentă la minunile Domnului şi să Îi aduci slavă? I-ai răspuns prin credinţă lui Dumnezeu atunci când ai citit Cuvântul Lui? Ai experimentat recent o trezire spirituală? Când a fost ultima dată când ai experimentat un miracol de la Domnul?

Naşterea lui Isaac a fost un miracol. Naşterea din nou este un miracol (Ioan 3:3-6). Ce este naşterea din nou? Cine o dă? Cine o are? Dumnezeu ne dă lucruri noi şi o viaţă nouă. Cei care aleg să creadă Scripturile şi să asculte de Dumnezeu sunt creaţii noi. Te-ai întors la Hristos cu credinţă? Ai ales să trăieşti o viaţă nouă, prin puterea Duhului Sfânt? Alegi astăzi să iubeşti şi să ierţi? Alegi să-l iubeşti pe soţul tău, chiar dacă întârzie la cina pe care tu ai pregătit-o cu atâta drag pentru el? Alegi să-l ierţi când nu te înţelege? Alegi să fii răbdătoare când trebuie să aştepţi? Alegi să răspunzi cu bunătate atunci când copilul tău te întreabă acelaşi lucru de zece ori sau mai mult? Alegem în fiecare moment. Natura veche se luptă cu natura nouă. Cine va birui? Cea de care ne vom ocupa mai mult. Ce alegeri ai făcut săptămâna aceasta? Cum poţi să alegi ca familia ta sau locul tău de muncă să fie un loc plăcut? Cum poţi evita conflictele?

Dumnezeu ne cheamă să renunţăm la planurile noastre, care se nasc din natura umană veche şi ne îndeamnă să acceptăm planul Lui, natura nouă pe care El ne-o dă. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu ne ajută să avem relaţii bune cu alţii.

Doamne, aleg să trăiesc o viaţă nouă în fiecare zi!

27 Iunie

Geneza 21:1-21  

Geneza 21:1-2: ,,Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. Sara a rămas însărcinată şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.”

Dumnezeu aduce pe lume o nouă viaţă. Prin puterea Duhului Sfânt, o nouă viaţă este posibilă. Avraam şi Sara au fost plini de bucurie şi de fericire pentru că Dumnezeu le-a dat un fiu, pe Isaac, dar nu peste mult timp, a apărut şi conflictul. Ismael, născut prin eforturi umane, râde de Isaac, fiul născut prin făgăduinţă (puterea lui Dumnezeu). Dumnezeu îi dă direcţii clare lui Avraam, chiar dacă are de luat o decizie grea: îi spune să o trimită pe Agar şi pe fiul ei, Ismael, departe de familia lui Avraam şi a Sarei. Dumnezeu a avut grijă de Ismael în pustie. Ismael este tatăl arabilor. Aici se ascund adevăruri adânci şi mari aplicaţii practice.

Ismael reprezintă natura umană veche, imaginea de sine veche.

Isaac reprezintă natura umană nouă, imaginea de sine nouă.

Noi suntem născuţi cu o natură veche, infestată de păcat. Nu este nici unul care să facă binele, ci toţi suntem păcătoşi. Când credem ceea ce ne spun Scripturile, primim o natură nouă. Pocăinţa şi cunoaşterea lui Dumnezeu aduc noi emoţii, noi priorităţi, noi dorinţe, noi interese, abilitatea de a lua decizii bune şi elibererea de sub robia păcatului. Dacă experimentăm aceste lucruri, suntem o făptură nouă.

În 2 Corinteni 5:17, ni se spune: ,,Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (sau zidire) nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”

Isaac reprezintă vestea cea bună, pe când Ismael reprezintă vestea cea rea. Vechiul Ismael nu a dispărut, ci este încă în jurul nostru. Vedem o luptă constantă între firea veche şi firea nouă. Care este mai tare? Cea pe care o hrănesc.

Care este remediul pentru a birui? Să părăsim păcatul. Cum rezolvăm conflictul dintre firea pământească şi firea duhovnicească? În primul rând, trebuie să recunoaştem că se dă o luptă în noi. Să nu ascundem, să nu acoperim realitatea. Să o înfruntăm deschis prin rugăciune, cerând putere Domnului ca să trăim o viaţă nouă. Viaţa nouă se trăieşte prin puterea Duhului Sfânt. Este uşor? Se întâmplă acest lucru instantaneu? Poate natura veche să fie supusă?

Noi alegem în fiecare zi, de multe ori pe zi, toată viaţa, să trăim prin puterea Duhului Sfânt sau prin natura umană veche. Exersăm! Învăţăm! Cădem şi ne ridicăm! Păcatul este biruit ori de câte ori credinciosul alege să renunţe la natura veche şi îmbracă natura nouă, prin puterea Duhului Sfânt.

În Efeseni 4:22-24, ni se spune: ,,Cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi, care se strică după poftele înşelătoare; şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre, şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.” Acesta este un proces continuu.

Doamne, Îţi mulţumesc pentru Duhul Sfânt, care mă ajută să trăiesc o viaţă nouă!

24 Iunie

Geneza 20:1-18

Geneza 20: 9: ,,Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i-a zis: „Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute”.”

Noi învăţăm lucruri despre Dumnezeu şi despre Avraam. Avraam a dovedit că este prietenul lui Dumnezeu. Am eu o relaţie bună cu Dumnezeu, în aşa fel încât să se  poată spune despre mine, aşa cum s-a spus despre Avraam, că sunt prietenul Lui?

Ca şi Avraam, şi noi cădem de multe ori şi ne bazăm pe puterea şi pe înţelepciunea noastră, în loc să ne încredem în Domnul. Avraam i-a cerut din nou Sarei să mintă că este sora lui. Împăratul a poftit-o la palatul lui, dar Dumnezeu i-a vorbit împăratului în timpul nopţii şi i-a spus să nu se atingă de Sara. De data aceasta, împăratul Abimelec nu îi cere lui Avraam să părăsească ţinutul.

Avraam a încercat să se protejeze printr-o minciună. În care circumstanţe încearcă astăzi oamenii să facă acelaşi lucru pe care l-a făcut Avraam? De ce mint oamenii la locul de muncă? De ce este acest spirit de întrecere între oameni? De ce mint oamenii în relaţiile cele mai apropiate? De ce fac oamenii planuri pentru viitor fără să se consulte cu Dumnezeu? De ce vor oamenii să acopere o greşeală cu o minciună? De ce se feresc oamenii de confruntări şi nu vor să prezinte adevărul? De ce ne temem mai mult de oameni decât de Dumnezeu?

Cum a suferit Avraam din cauza păcatului său cu privire la Sara? A pierdut în relaţia lui cu Dumnezeu? A fost umilit înaintea împăratului Abimelec şi înaintea slujitorilor lui? Păcatul lui Avraam a lovit şi în slujitorii lui şi în slujitorii împăratului Abimelec. Avraam şi-a pierdut mărturia înaintea altora. Cum devenim noi uneori un blestem pentru alţii în loc să fim o binecuvântare? Când nu ne încredem în Dumnezeu, creăm disensiuni între noi şi alţii, nemulţumire, discordie, certuri etc. De multe ori, lipseşte armonia şi cei de lângă noi sunt afectaţi de dorinţele şi de controlul nostru, din cauza acţiunilor noastre egoiste. Binecuvântările lui Dumnezeu sunt blocate şi cei din jur nu pot vedea cum lucrează Domnul. Prin minciună, ne pierdem credibilitatea înaintea altora şi devenim pietre de poticnire. Prin minciună sau prin alte păcate, pierdem minunile lui Dumnezeu.

A fost Dumnezeu plin de îndurare faţă de Avraam? Este Dumnezeu plin de îndurare faţă de tine? Iată ce scrie în Psalmul 103:1-11 : ,,Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel Sfânt! Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita nici una din binefacerile Lui! El îţi iartă toate fărădelegile tale, El îţi vindecă toate bolile tale; El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare; El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul. Domnul face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi. El Şi-a arătat căile Sale lui Moise şi lucrările Sale copiilor lui Israel. Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate. El nu Se ceartă fără încetare şi nu ţine mânia pe vecie. Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre. Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât este de mare bunătatea Lui pentru cei care se tem de El.” Cum Şi-a arătat Dumnezeu îndurarea faţă de tine în săptămâna aceasta?

Doamne, Îţi mulţumesc pentru iertarea Ta!

23 Iunie

Geneza 20:1-18

Geneza 20: 9: ,,Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i-a zis: „Ce ne-ai făcut? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare? Ai făcut faţă de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute”.”

Avraam cel credincios, cel neprihănit, a repetat păcatul pe care l-a făcut în Egipt: a minţit că Sara este sora lui, ca să-şi apere viaţa, căci credea că este în pericol din pricina frumuseţii soţiei lui. Dumnezeu are un plan cu viaţa fiecărei persoane şi planul Lui nu poate fi anulat de nimeni  şi de nimic. Dumnezeu a continuat să-Şi ducă la îndeplinire planul Lui cu privire la Avraam şi familia lui.

Avraam s-a mutat. Oare a vrut să uite amintirea dureroasă legată de nepotul lui, Lot? A vrut să uite ceea ce s-a întâmplat în Sodoma? Oare s-a temut că nu era în siguranţă în noul loc unde s-a aşezat să locuiască? Când trăim prin credinţă, frica nu ne chinuie. Când trăim  în frică, credinţa ne părăseşte.

Abimelec l-a confruntat pe Avraam şi l-a întrebat de ce a minţit. Cel necredincios (Abimelec) a dovedit un caracter mai bun decât cel credincios (Avraam). Şi astăzi vedem oameni necredincioşi care trăiesc şi acţionează mai corect decât unii credincioşi. Ei recunosc păcatul şi imoralitatea, de aceea, îi şi consideră pe unii credincioşi făţarnici, ipocriţi. Când nu facem ceea ce spunem, oamenii ne consideră ipocriţi. Faci tu ceea ce spui cu gura ta?

Avraam a crezut că alţii nu au frică de Domnul. A interpretat greşit realitatea, căci oamenii din acel ţinut s-au temut de Domnul. Avraam a lăsat teama în inima lui, în mintea lui şi nu a lăsat ca gândurile lui să îi fie în ascultare de Domnul. Ce gânduri sau impresii negative ai în mintea ta? Ce anume laşi să se dezvolte în gândirea ta? Asupra cui emiţi judecăţi nedrepte? Noi putem judeca greşit multe situaţii şi multe persoane.  Dar Dumnezeu are milă şi îndurare faţă de noi şi aşteaptă să ne îndreptăm. Dumnezeu l-a folosit pe Avraam, căci s-a rugat pentru Abimelec. Dumnezeu nu ne tratează precum merităm, ci ne foloseşte ca să-i binecuvânteze pe alţii. Ce trebuie să facem? Să ne pocăim de păcatul nostru. Păcatul de care nu ne pocăim, îl repetăm. S-a pocăit Avraam de minciuna lui (că Sara este sora lui) când era în Egipt? Şi-a cerut el iertare de la Sara că a pus-o în pericol şi într-o stare dezonorată ? Nu ştim. Ceea ce ştim este că a repetat acest păcat. De ce păcat îţi cere Domnul să te pocăieşti? Ţi-ai cerut iertare de la Domnul şi de la cel căruia i-ai greşit? Laşi uşa deschisă pentru păcat, ca să vină înapoi? Care păcat îl repeţi? Unde cazi mereu? De care păcat nu te poţi lăsa? Mânia, supărarea, minciuna, amărăciunea, lăcomia, lenea, frica, îngrijorarea, judecata, prejudecata, resentimentul, nesiguranţa, necurăţia, etc. – toate trebuie măruturisite şi părăsite. Când te vei pocăi? Când vei aduce aceste păcate înaintea lui Dumnezeu şi vei cere iertare şi eliberare?

Doamne, ajută-mă să mă pocăiesc de păcatele mele şi să nu le mai repet!

22 Iunie

Geneza 19

Geneza 19:29 : ,,Când a nimicit Dumnezeu cetăţile câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.”

Dumnezeu a distrus Sodoma complet. Clasicii antici din mai multe culturi au afirmat că dezastrul a depăşit imaginaţiile. Acest lucru este o avertizare pentru noi. Pe când ei mâncau, beau, cumpărau, vindeau, construiau etc., a venit dezastrul. Aşa va fi şi la a doua venire a Domnului Isus. În Luca 17:28-35, se afirmă: ,,Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau; dar, în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a pierdut pe toţi. Tot aşa va fi şi în ziua când Se va arăta Fiul omului. În ziua aceea, cine va fi pe acoperişul casei şi îşi va avea vasele în casă, să nu se pogoare să le ia; şi cine va fi pe câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă. Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot. Oricine va căuta să-şi scape viaţa, o va pierde; şi oricine o va pierde, o va găsi. Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat şi altul va fi lăsat; două femei vor măcina împreună: una va fi luată şi alta va fi lăsată.” Dar Dumnezeu îi va salva pe cei care sunt ai Lui.

Sfârşitul lui Lot reprezintă consecinţa alegerilor lui. În Galateni 6:7, ni se spune: ,,Nu vă înşelaţi: Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va şi secera.” Lot a fost salvat, dar viaţa lui a fost aşa de nesemnificativă, încât nici nu este menţionată moartea lui pe paginile Scripturilor.

Eşti sigură că eşti îmbrăcată în dreptatea lui Dumnezeu, care te poate proteja de judecata viitoare? Sau crezi că Dumnezeu te acceptă datorită moralităţii sau a sincerităţii tale? Nici Avraam, nici Lot, nu au fost declaraţi drepţi pe baza meritelor pe care le-au avut. Numai Domnul Isus poate salva. Credinţa în El ne mântuieşte.

Crezi că Dumnezeu poate face imposibilul în viaţa ta? Ţi-a dat Domnul o situaţie imposibilă, o persoană imposibilă, o misiune imposibilă? Crezi că vrea ca toată gloria să fie a Lui atunci când îţi va răspunde la rugăciuni? Te vei ruga ca El să lucreze în situaţia ta, în aşa fel încât să fie foarte clar că ceea ce a făcut este lucrarea Lui minunată? Îi vei cere să te ajute să fii conştientă tot timpul de faptul că auzi promisiunile Lui, pe care le citeşti în Biblie?

Te porţi ca şi cum ai ţine secrete faţă de Dumnezeu? Cât de mare grijă ai să nu suprimi anumite emoţii: supărare, amărăciune, ură, necredinţă, resentimente, depresie, mânie, pofte etc., ci să le aduci înaintea Domnului în mod deschis, pentru ca El să te vindece? El ştie tot şi poate să te ajute. Te rogi să accepţi voia Lui în circumstanţe grele? El poate să te umple cu dragoste, credinţă, bucurie, curăţie etc.

Cât de des te rogi pentru cei care, într-un mod deschis, Îl resping pe Dumnezeu? Cât de des te plângi de cei care au o altă religie, alte interese, alt mod de viaţă, alte activităţi etc., fără să te gândeşti la statutul lor veşnic? Ai astăzi nevoie de harul lui Dumnezeu? Îi vei cere Domnului putere să vezi expresia harului Său în toate situaţiile prin care treci? Cum Îi vei mulţumi că este un Dumnezeu plin de har şi de credincioşie?

Doamne, Îţi mulţumesc pentru harul şi pentru credincioşia Ta faţă de mine!

21 Iunie

Geneza 19

Geneza 19:29 : ,,Când a nimicit Dumnezeu cetăţile câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.”

Cei doi îngeri au plecat de la Avraam şi au ajuns la Lot, care locuia în Sodoma. Ce mare diferenţă între Avraam şi Lot! Avraam locuia în linişte şi în pace, iar Lot locuia în mijlocul răutăţilor. Lot putea să aleagă să plece, dar nu a plecat, ci a ales să se bucure de bogăţiile Sodomei cu orice preţ. Cum ne alegem noi locul unde ne stabilim? Care lucruri sunt o prioritate pentru noi şi pentru cei dragi ai noştri? Lot a preferat să aleagă o viaţă prosperă, într-un mediu violent şi infect. Dorinţa lui Dumnezeu nu este să locuim într-un ,,club creştin”, ci să influenţăm cultura în care trăim în bine. Sodoma l-a influenţat pe Lot, pe soţia lui şi pe fetele lui. Pentru o scurtă vreme, totul părea că este bine. Lot a primit o poziţie importantă în oraş, dar vedem că autoritatea lui a fost călcată în picioare, când bărbaţii aceia au venit la casa lui. Te şochează faptul că Lot a continuat să ignore chemarea lui Dumnezeu, care îi spunea să părăsească oraşul? Mulţi oameni scapă din accidente grave, din boli grele şi, totuşi, nu se întorc la Dumnezeu şi nu recunosc harul Tatălui ceresc.

Cei care Îl ignoră pe Dumnezeu, experimentează nesiguranţă şi teamă. Cei înţelepţi, recunosc disciplina lui Dumnezeu şi se întorc la El cu pocăinţă. Domnul te cheamă să te trezeşti la realitate. Ce vei face?

În mintea lui Lot era o mare confuzie. Pe de o parte, i-a primit pe musafirii săi fără să ştie că sunt îngeri; pe de altă parte, a fost gata să-şi sacrifice fetele încercând să rezolve o problemă imorală cu o soluţie imorală. Această metodă nu este niciodată alegerea lui Dumnezeu. Răul era peste tot şi a afectat gândirea lui Lot. El a făcut o greşeală fatală atunci când şi-a format standardele după lumea din jur. A fost mulţumit că era mai bun decât vecinii lui? Eşti tu mulţumită să trăieşti pe baza standardelor celor din jurul tău?  Cauţi să faci ceea ce crezi tu că este  drept? Refuzi  să îţi faci timp ca să cunoşti standardele lui Dumnezeu? Iată ce spunea Domnul Isus celor din vremea Lui, în Matei 22:29: ,,Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.”

Violenţa oamenilor de la uşa lui Lot, dovedeşte depravarea oraşului, căci oamenii erau chinuiţi de pofte. Lot a pierdut tot ce a fost important în ochii lui. Fetele lui nu au avut ruşine şi au făcut lucrurile păcătoase, au ales păcatul chiar dacă au fost salvate de la dezastru. Lot reprezintă creştinul imatur care alege  în mod constant să facă lucruri rele, fără să aibă în minte perspectiva veşniciei. Rezultatul este paie, fân şi trestie – care ard în focul testului. În 1 Corinteni 3:15, ni se spune: ,,Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.” Ce spun deciziile pe care le-ai luat săptămâna acesta despre inima ta? Te-ai gândit la eternitate? Te-ai gândit să fii plăcută Domnului? Sau te-ai lăsat atrasă de plăcerile de moment?

Caută să fii plăcută Domnului în tot ceea ce faci!

20 Iunie

Geneza 19

Geneza 19:29 : ,,Când a nimicit Dumnezeu cetăţile câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.”

Oare de ce Lot nu a putut să îi influenţeze în bine pe cei din familia lui sau pe cei din oraşul lui? Ce fel de viaţă trebuie să trăim ca să îi influenţăm pe alţii în ceea ce priveşte viaţa spirituală şi relaţia cu Dumnezeu? Ce înseamnă să fim mărturii vii? Ce înseamnă să fim epistole citite de toţi oamenii?

Avraam l-a mai salvat o dată pe Lot, atunci când cei patru împăraţi au cucerit Sodoma, dar El nu a învăţat nimic din acest eveniment. Lot putea să trăiască în pace cu Avraam sau putea cel puţin să părăsească oraşul Sodoma, dar nu a vrut. Pentru că Lot a pierdut relaţia cu Dumnezeu, şi-a pierdut casa, familia, şansa de a trăi o viaţă normală, abilitatea de a se întoarece de la păcat, ajungând astfel la imoralitate. Dumnezeu a vrut să salveze toată familia lui Lot, dar ei nu au acceptat ajutorul Lui.

Dumnezeu ne salvează de multe pericole. Cum învăţăm noi lecţiile Lui? Ce învăţ eu din purtarea rea a lui Lot? Pe mine m-a surprins faptul că ginerii lui credeau că glumeşte. Acest lucru îmi spune că Lot nu era serios şi nu te puteai baza pe cuvântul lui. Doamne, Te rog, aminteşte-mi să vorbesc numai adevărul şi ajută-mă să nu creez confuzie în mintea nimănui prin ceea ce spun.

Un alt lucru pe care îl învăţ din viaţa lui Lot este acesta: să nu mă întorc la aceleaşi obiceiuri şi la locurile de unde am fost salvată odată. Viaţa merge înainte şi nu mă pot întoarce la obiceiurile vechi şi rele. Doamne, ajută-mă să alerg spre Ţintă, cu bucurie, pentru că am fost salvată de la a trăi în felul acela rău, pe care l-am moştenit.

Chiar şi atunci când Dumnezeu l-a salvat pe Lot, el nu a înţeles dragostea şi bunătatea lui Dumnezeu faţă de el, căci nu a plecat în locul ales de Dumnezeu şi a cerut un alt loc, ales de el. Uneori, Dumnezeu ne lasă să alegem noi, pentru că nu învăţăm să ascultăm de El, dar consecinţele urmează faptele noastre. Consecinţele alegerii lui Lot au adus un dezastru.

Un alt lucru pe care îl învăţ de la Lot este că există două căi. Pot să aleg să-L urmez pe Domnul şi să umblu pe calea Lui. Sau, pot să aleg să iubesc lumea, cu plăcerile ei, şi să merg pe calea ei. Pot să aleg cele ce sunt temporare în defavoarea celor ce sunt veşnice. Pot să aleg plăcerile de o clipă ale păcatului şi să pierd veşnicia, împreună cu Mântuitorul.

Doamne, ajută-mă să fiu oarbă faţă de valorile lumii şi dă-mi Tu o vedere clară despre lume şi despre viaţă. Abate-mi privirea de la vederea lucrurilor deşarte şi înviorează-mă pe calea Ta. Ochii mei să privească drept şi pleoapele mele să caute drept înaintea Ta ! (Proverbe 4:25).

Îţi mulţumesc că îmi dai har să mă pocăiesc. Tu îmi pregăteşti  o cale ca să mă întorc la Tine zilnic, ca să experimentez viaţa din belşug, viaţa trăită după direcţiile Tale!

Doamne, Îţi mulţumesc pentru toate învăţăturile Tale!

18 Iunie

Geneza 19

Geneza 19:29 : ,,Când a nimicit Dumnezeu cetăţile câmpiei, Şi-a adus aminte de Avraam; şi a scăpat pe Lot din mijlocul prăpădului, prin care a surpat din temelie cetăţile unde îşi aşezase Lot locuinţa.”

Lot, nepotul lui Avraam, a ales să locuiască în Sodoma. Se pare că Lot avea o poziţie importantă în oraş, dar imoralitatea din acest oraş se pare că i-a slăbit mărturia. Dumnezeu cere poporului Lui să locuiască în lume, dar nu ca lumea, ci având standardul Lui: o viaţă trăită în curăţie şi în ascultare faţă de El.

Biblia ne spune că Lot a fost neprihănit. Cum a fost el neprihănit? Cât de mult trăim noi după sistemul de valori al lumii? Trăiesc eu după standardele lui Dumnezeu? Cunosc eu standardele lui Dumnezeu?

Lot nu a avut nici o influenţă spirituală, nici măcar în familia lui. Este un caz trist, foarte trist. Cum îi influenţăm noi pe cei din jur în ceea ce priveşte viaţa de credinţă? Ce spun copiii noştri despre credinţa noastră? De ce se răzvrătesc tinerii împotriva felului în care noi ne trăim viaţa de credinţă? Ce mărturii suntem pentru tineri? Ce văd ei în viaţa noastră? Ce au văzut copiii lui Lot în tatăl lor? Lăcomie, mândrie, egoism, iubire de lume, neseriozitate, vorbire uşuratică (nu au crezut adevărul, li se părea că tatăl lor glumeşte). Cred copiii noştri că le spunem adevărul, sau nu cred vorbele noastre? Am creat noi o relaţie de încredere între noi şi copiii noştri?

Care este reputaţia noastră în familie? Care este reputaţia noastră în biserică? Care este reputaţia noastră la locul de muncă? Care este reputaţia noastră printre vecini şi în oraşul în care locuim? Cât i-am influenţat pe alţii prin caracterul nostru? Câţi oameni L-au văzut pe Hristos în noi? Sunt eu o femeie după inima lui Dumnezeu? Trăiesc eu în acord cu voia lui Dumnezeu?

Dumnezeu este plin de îndurare. Chiar dacă Lot a zăbovit, Dumnezeu l-a apucat de mână şi l-a salvat. Cum salvează Domnul astăzi? Deşi merităm moartea pentru păcatele noastre, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca să ne salveze. Dumnezeu este plin de har şi de milă şi încă mai salvează. Ai primit salvarea Domnului? Eşti mântuită? Pentru cine te rogi ca să fie mântuit?

Doamne, ajută-mă să fiu o mărturie acasă, în biserică şi în toate relaţiile mele!

Doamne, Îți mulţumesc pentru că m-ai salvat din mijlocul prăpădului!

17 Iunie

Geneza 18:16-33

Geneza 18:27: ,,Avraam a luat din nou cuvântul şi a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului, eu care nu sunt decât praf şi cenuşă”.”

Pentru că Avraam a îndrăznit să vorbească cu Dumnezeu,  El i-a descoperit lucruri noi în ceea ce priveşte judecata Lui cu privire la Sodoma. Dumnezeu judecă păcatul care a intrat în lume prin Adam şi Eva (Geneza 3:17-18; Romani 8:22).

Dumnezeu testează credinţa şi necredinţa. El vede şi cunoaşte totul. Este un judecător perfect. Se apropie de locul şi de părţile implicate ca să vadă dovezi,  să stabilească verdictul şi să pronunţe sentinţa (S-a dus la Avraam şi i-a vorbit despre Sodoma). De asemenea, îngerii care au vizitat Sodoma, au oferit poporului din această cetate oportunitatea de a-şi vedea păcatul, dar oamenii din Sodoma au fost aşa de orbiţi spiritual, încât nici măcar pedeapsa cu orbire fizică nu i-a convins să se pocăiască. Judecata finală a devenit inevitabilă.

Bunătăţile şi îndurările Domnului nu se sfârşesc niciodată. Dumnezeu nu a distrus cu uşurinţă omenirea pe care El a creat-o şi a iubit-o. El a făcut o judecată dreaptă. Când îngerii s-au întors către Sodoma, Domnul a stat de vorbă cu Avraam şi i-a dat lui Avraam oportunitatea să mijlocească pentru Sodoma. Avraam a fost foarte conştient de bunătatea şi de îndurarea Domnului. Cu siguranţă că s-a îngrijorat de nepotul lui, Lot, dar în mijlocirea lui, el nici măcar nu îl menţionează, ci se roagă pentru tot oraşul. Nu cred că şi-a imaginat cât de mare este păcatul în acel oraş. Nici un om din acel oraş nu vroia să fie salvat de Dumnezeu. Pare imposibil faptul că Lot nu a fost deloc influenţat de atmosfera din Sodoma, dar, adevărul este că, nici măcar zece credincioşi nu s-au putut găsi în cetate. Este foarte trist faptul că nici măcar cei din familia lui Lot nu au fost credincioşi Domnului. Dacă ar fi fost zece oameni credincioşi, Domnul ar fi salvat cetatea Sodoma.

Avraam şi-a bazat rugăciunea pe dreptatea lui Dumnezeu, căci El este Judecătorul cel drept. Caracterul perfect al lui Dumnezeu este baza în toate rugăciunile noastre. Dumnezeu nu poate răspunde unor rugăciuni care nu sunt în conformitate cu ceea ce reprezintă caracterului Lui. Rugăciunea noastră trebuie să fie biblică. Unii oameni cred că Sodoma ar fi putut fi salvată dacă Avraam ar fi mijlocit mai mult. L-a călăuzit Dumnezeu pe Avraam în rugăciune? A fost Avraam în acord cu Dumnezeu când s-a oprit din mijlocire? Când citeşti Cuvântul şi poruncile Domnului, te gândeşti la caracterul lui Dumnezeu, la promisiunile Lui şi la acţiunile Lui? Cum te ajută Cuvântul Domnului să te rogi după voia Lui? Cum îţi creşte încrederea în Dumnezeu şi cum ştii că rugăciunile tale împlinesc scopul lui Dumnezeu?

Doamne, ajută-mă să mă rog biblic!