Bucură-te ! (2)

1Redeemer*

Isaia 54

Isaia 54:1a „Bucură-te!”

Ce legătură este între mânie, îndurare, iertare, dragoste şi bucurie?

Mânia lui Dumnezeu este provocată prin păcatul omului; totuşi, El este plin de îndurare şi răscumpără pe poporul Lui. Fiecare naţiune şi fiecare individ merită mustrare din partea Domnului în fiecare zi, totuşi, El a fost străpuns pentru păcatele noastre (Isaia 53:5) şi iertarea şi dragostea Lui nu pot fi mutate de la noi.

Cu Dumnezeu întotdeauna mai avem o şansă. Fiecare zi este o nouă ocazie ca să descoperim îndurarea lui Dumnezeu faţă de noi. Ce mare bucurie!

Femeia fără copii va ajunge roditoare.

Femeia părăsită va fi restaurată în căsătoria ei.

Cetatea distrusă va fi reconstruită.

Mai este har? Pentru cine?

Pentru mine şi pentru tine. Nu contează ce s-a întâmplat în viaţa noastră, mai este har. Mai este binecuvântare cât trăim.

Doamne, Tu eşti înălţat şi sfânt, dar eşti şi aproape şi foarte personal.

Tu vrei ca eu să fiu roditoare.

Tu vrei să binecuvântezi căsătoria mea.

Tu vrei să restaurezi viaţa mea.

Vreau să nu mă tem, ci să mă bucur. Îmi întorc ochii spre Tine. Chiar dacă acum sunt în suferinţă ştiu că suferinţa nu este veşnică, dar dragostea Ta este veşnică. Tu poţi să aduci lucruri noi în viaţa mea. Tu poţi să faci o mare schimbare.

Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi ochii mei Îl vor vedea! Iov 19:25-27

 

Inima mea se bucură pentru că Tu eşti Răscumpărătorul meu!

Advertisement

Proverbe 27

27*

Proverbe 27

*

Tată ceresc, ajută-mă să nu mă fălesc cu ziua de mâine, căci nu ştiu ce poate aduce o zi.

Nu vreau să mă laud, ci las pe altul să mă vorbească de bine; nu gura mea, nu buzele mele, ci un străin.

Păzeşte-mă de supărare şi nebunie, căci piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.

Păzeşte-mă de gelozie, de furie şi de mânie, căci furia este fără milă şi mânia năvalnică; şi cine poate sta împotriva geloziei?!

Primesc mustrarea Ta şi a prietenilor mei, căci mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă; rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.

Caut să preţuiesc toate binecuvântările Tale, să fiu mulţumitoare şi nu vreau să fiu cu nebăgare de seamă când m-am săturat, căci sătulul nemulţumit calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci.

Binecuvântează pe toţi cei plecaţi de acasă, căci ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Pune în jurul meu prieteni care îmi dau sfaturi pline de dragoste, căci cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Nu părăsesc pe prietenul meu, nici pe prietenul tatălui meu, nu intru în casa fratelui meu în ziua necazului meu, ci îmi plec genunchiul în primul rând să-Ţi cer ajutor şi sfat. Mulţumesc pentru toţi vecinii mei, căci mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Tată ceresc, vreau să fiu înţeleaptă şi o bucurie pentru cei din jurul meu, când răspund celui ce mă batjocoreşte. Vreau să fiu omul chibzuit care vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.

Tu mă ajuţi să nu fac promisiuni care sunt o cursă pentru mine şi familia mea; să binecuvântez la vreamea potrivită pe cei din jurul meu; să mă feresc de blesteme şi gâlceavă; să nu mă amestec cu cei care nu se pot opri din certuri şi mânie, ca nu cumva să ajung ca şi ei.

Doamne, eu nu pot opri răul aşa cum nu pot opri vântul; nici mânia unui om, dar Te rog nu mă lăsa pe mâna omului care aţâţă mânia altui om.

Îngrijesc de lucrurile pe care Tu mi le-ai dat, ca să mă bucur de lucrarea mâinilor mele şi îmi păzesc sufletul, căci vreau să fiu preţuită de Tine.

Mulţumesc pentru oamenii binecuvântaţi din jurul meu, care răspundem inimii cu bunătate şi îndurare, căci cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.

Mă desfătez în Cuvântul Tău şi îmi păzesc privirea de vederea lucrurilor deşarte, căci după cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.

Doamne, dă-mi un nume bun, căci ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.

Alung nebunia din viaţa mea, căci pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el.

Îngrijesc de casa mea şi de familia mea. Îmi număr binecuvântările şi iau seama la bogăţie, căci nici o bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. Şi natura este în continuă schimbare: după ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă şi ierburile de pe munţi sunt strânse.

Mulţumesc pentru hrană şi îmbrăcăminte. Mulţumesc pentru toţi banii câştigaţi prin munca mea şi Te rog să binecuvântezi tot ceea ce am.

Mulţumesc pentru casa mea şi pentru puterea pe care mi-o dai cu privire la  lucrările mele şi întreţinerea casei mele.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţii care primesc mustrarea Ta

şi să fim vorbiţi de bine!

 

 

Proverbe 23

23*

Proverbe 23

*

Tată ceresc, ajută-mă să ştiu cum să mă port dacă stau la masă la unul din cei mari; să iau seama ce am înainte; să-mi pun un cuţit în gât, dacă sunt prea lacom; să nu poftesc mâncările lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.

Ajută-mă să nu mă chinui ca să mă îmbogăţesc, să nu-mi pun priceperea în aceasta, căci abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.

Nu mănânc pâinea celui ce are ochiul rău şi nu poftesc mâncările lui alese, căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. „Mănâncă şi bea” va zice el; dar inima lui nu este cu mine. Bucata pe care am mâncat-o, o voi vărsa şi cuvintele plăcute pe care le voi spune, sunt pierdute.

Nu vorbesc la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele înţelepte.

Nu mut hotarul văduvei şi nu intru în ogorul orfanilor, căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva mea.

Îmi deschid inima la învăţătură şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Primesc mustrare, căci am nevoie de disciplinare ca să nu mor în păcatele mele şi  ca să îmi scot sufletul din locuinţa morţilor. Dacă-mi va fi inima înţeleaptă, cei din jur se vor bucura şi se vor veseli, când buzele mele vor spune ce este bine.

Nu îmi pizmuieşte inima pe cei păcătoşi, ci am totdeauna frică de Domnul; căci este o răsplată şi nu mi se va tăia nădejdea.

Ascult, ca să fiu înţelept; îmi îndrept inima pe calea cea dreaptă.

Nu sunt printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne, căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Ascult pe tatăl meu şi nu nesocotesc pe mama mea, când a îmbătrânit.

Cumpăr adevărul şi nu-l vând. Caut înţelepciunea, învăţătura şi priceperea, căci tatăl celui neprihănit se veseleşte şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. Să se bucure tatăl meu şi mama ta, să se veselească cea care m-a născut.

Tată ceresc, Îţi dau inima mea şi să găsească plăcere ochii mei în căile Tale.

Păzeşte pe toţi fiii mei şi pe toţi fraţii mei de femei stricate, căci curva este o groapă adâncă şi străina o fântână strâmtă. Ea pândeşte ca un hoţ şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat; ale celor ce se uită la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar, când alunecă uşor,  dar pe urmă, muşcă întocmai ca un şarpe şi înţeapă ca o viperă; ale celor a căror ochi se vor uita după femeile altora şi a căror inimă va vorbi prostii; ale celor care sunt ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg; ale celor care spun: „M-a lovit dar nu mă doare! M-a bătut dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”.

Doamne, păzeşte pe toţi cei credincioşi de băuturi alcoolice şi pofte sexuale neîngăduite şi ajută-i să vadă consecinţele groaznice care îi aşteaptă pe cei neascultători de poruncile Tale.

*

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim oameni curaţi,  credincioşi şi ascultători de poruncile Tale!

*

Proverbe 5

5*

Proverbe 5

*

Tată ceresc, iau aminte la înţelepciunea Ta şi îmi plec urechea la învăţătura Ta, ca să fiu cu chibzuinţă şi buzele mele să aibă cunoştinţă.

Păzeşte-mă de buzele femeii străine care strecoară miere şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul; dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Păzeşte-mi picioarele şi paşii ca să nu merg spre locuinţa morţilor.

Vreau să găsesc calea vieţii, să nu mă rătăcesc în căile rele şi nu cumva să ajung să nu ştiu unde merg.

Tată ceresc, Te ascult şi nu mă abat de la cuvintele gurii Tale. Mă  depărtez de drumul care duce la rău şi nu mă apropia de uşa necurăţiei, ca nu cumva să-mi dau altora vlaga mea şi unui om fără milă anii mei; ca nu cumva nişte străini să se sature de averea mea şi eu să mă trudesc pentru casa altuia; ca nu cumva să gem, la urmă, când carnea şi trupul mi se vor istovi. Nu mă lăsa să ajung să zic: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?”

Păzeşte-mă de nenorocire şi ajută-mă să rămân în mijlocul poporului şi adunării, bucurându-mă de ceea ce Tu mi-ai dat.

Mă bucur de Apa Vieţii şi de izvoarele dătătoare de viaţă ale Cuvântului Tău. Nu caut alte fântâni şi alte izvoare otrăvitoare. Fie binecuvântarea Ta peste familia mea şi ajută-ne să ne bucurăm unii de alţii. Ajută-ne să vorbim cuvinte dulci unul faţă de altul şi binecuvântează căsnicia noastră, ca să ajungem să ne bucurăm de dragostea Ta între noi fără să căutăm dragoste în locuri greşite.

Doamne, Tu cunoşti căile pe care umblăm, căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Tăi şi Tu vezi toate cărările noastre.

Păzeşte-ne de răutate, de nelegiuire, de legăturile păcatului, de lipsă de înfrânare, de poticnire şi de nebunie.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ne păzeşti de căutarea dragostei în locuri greşite!

Ce vezi?

Ce vezi tu când te uiţi înapoi?

Ioan 21:19b  ,,Vino după Mine.“

Ioan 21:20-25

 

,,Petru s-a întors şi a văzut venind după el pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină se rezemase pe pieptul lui Isus şi zisese: ,,Doamne, cine este cel ce Te vinde?“ Petru s-a uitat la el, şi I-a zis lui Isus: ,,Doamne, dar cu acesta ce va fi?“ Isus i-a răspuns: ,,Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu, vino după Mine!“ Din pricina aceasta a ieşit zvonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: ,,Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?“ Ucenicul acesta este cel ce adevereşte aceste lucruri şi care le-a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată. Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea acesta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris.“

Ce vezi tu când te uiţi înapoi? Crezi că este bine să te uiţi înapoi?

Îţi este mai uşor să te uiţi înainte sau înapoi?

Îţi este mai uşor să te uiţi la tine sau la alţii?

Ce se întâmplă când atenţia ta este asupra altora?

Dacă te preocupi de alţii (curiozitatea – cine, ce face), crezi că mai ai timp de tine?

Domnul ne mustră şi ne spune că este de lucru în viaţa noastră. Noi nu trebuie să-i punem la punct pe alţii, ci să ne punem pe noi la punct.

Nu este treaba mea ce se va întâmpla cu altul. Datoria mea este ca eu să-L urmeaz pe Domnul!

Tu, du-te după Domnul!

Nu-L pierde pe Isus din privirea ta!