Omul acela

rewardGeneza 30:25-43

Geneza 30: 43: ,,Omul acela s-a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.”

Iacov a fost un bun slujitor pentru Laban timp de patrusprezece ani, dar a vrut să plece acasă la familia lui. A stat de vorbă cu Laban, socrul lui, şi i-a spus că vrea să plece la familia lui, împreună cu soţiile şi copiii pe care îi are. Iacov nu avea nici o avere, căci Laban nu l-a plătit. Laban l-a rugat să mai rămână la el pentru că îl va  plăti; au stabilit împreună plata pentru munca pe care o făcea Iacov. Laban l-a înşelat şi a schimbat de zece ori simbria (plata), căci vroia să câştige el. Dar Dumnezeu i-a arătat lui Iacov, printr-un vis, ce are de făcut şi acesta s-a îmbogăţit, căci Dumnezeu l-a binecuvântat. Cine te înşală pe tine chiar acum? Cine te dezavantajează? Cum Îl vezi pe Dumnezeu în situaţia ta?

Dumnezeu i-a dat o revelaţie lui Iacov, în vis, ca să ştie ce să facă. Domnul este credincios şi lucrează spre binele celor care se încred în El. Dumnezeu îi pregăteşte, îi învaţă şi îi disciplinează pe credincioşi prin evenimente şi persoane dificile. Cunoşti pe cineva care a suferit ani de zile din partea unor oameni răi şi în acest timp şi-a dezvoltat răbdarea, credincioşia, bunătatea, caracterul etc.? Ce persoană dificilă a pus Domnul în viaţa ta? Cine este dificil, înşelător, arogant, rău, plin de ură şi de judecată? Cu cine te porţi tu aşa? Ce te învaţă Domnul? Ce lucrează Domnul în viaţa ta prin oameni dificili? Să nu te bucuri dacă Domnul te foloseşte ca să îi disciplineze pe alţii. Să nu crezi că tu poţi să îi disciplinezi pe alţii!

Iacov a lucrat din greu pentru Laban. Cum trebuie să lucrăm noi?

Coloseni 3:22-25: ,,Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei care caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul. Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. Căci cine umblă cu strâmbătate, îşi va primi plata după strâmbătatea pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului.”

1 Petru 2:18-20: ,,Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor care sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare şi suferă pe nedrept. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.”

1 Petru 3:9: ,,Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea.”

1 Petru 5:6-7: ,,Smeriţi-vă, deci, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.”

Prin tot ceea ce faci, slujeşte Domnului!

Advertisements

Proverbe 30

30

*

Proverbe 30

*

Doamne, mulţumesc pentru cuvintele scrise în cartea Proverbe; cuvintele înţelepte rostite şi aşezate în scris pentru mulţi, foarte mulţi oameni, dar şi pentru mine.

Nu vreau să fiu prost, ci să am pricepere de om; să învăţ înţelepciunea şi să cunosc ştiinţa sfinţilor.

Eu ştiu cine S-a suit la ceruri şi cine S-a pogorât din ele; cine a adunat vântul în pumnii Lui şi cine a strâns apele în haina Lui; cine a hotărât toate marginile pământului, cum se numeşte El şi cum cheamă pe Fiul Său.

Cred că orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El. Nu adaug nimic la cuvintele Lui, ca să nu mă pedepsească şi să fiu găsit mincinos.

Doamne, îţi cer două lucruri, nu mi le opri, înainte de a muri: depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie; ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.

Nu clevetesc pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu mă blesteme şi să mă fac vinovat, căci este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mama sa; este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui; este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus; este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni.

Doamne, păzeşte-mă de lucruri nesăţioase şi nesănătoase şi ajută-mă să mă mulţumesc cu ceea ce primesc de la Tine.

Îmi preţuiesc părinţii şi îmi păzesc ochiul de rău, căci pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur.

Sunt trei lucruri mai presus de puterile mele şi chiar patru pe care nu le pot pricepe: urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării şi urma omului la o fată. Te rog păzeşte-mă de orice păcat sexual, căci calea femeii preacurve duce la moarte.

Sunt trei lucruri care fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri pe care omul nu le poate suferi: un rob, care a început să împărăţească; un nebun, care are pâine din belşug; o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care moşteneşte pe stăpână-sa.

Sunt patru vietăţi mai mici pe pământ şi totuşi din cele mai înţelepte: furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara; şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci; lăcustele n-au împărat şi totuşi pornesc toate în cete; păianjenul îl poţi prinde cu mâinile şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.

Sunt trei fiinţe care au o ţinută frumoasă şi patru au mers măreţ: leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui; calul închingat gata şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.

Doamne, îmi cercetez gândurile mele şi vorbele mele. Nu las mândria în inima mea, căci mândria împinge la fapte de nebunie şi gândurile rele duc la răutate, la mânie şi la ceruri.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să avem gânduri şi vorbe înţelepte!

 

 

Proverbe 23

23*

Proverbe 23

*

Tată ceresc, ajută-mă să ştiu cum să mă port dacă stau la masă la unul din cei mari; să iau seama ce am înainte; să-mi pun un cuţit în gât, dacă sunt prea lacom; să nu poftesc mâncările lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.

Ajută-mă să nu mă chinui ca să mă îmbogăţesc, să nu-mi pun priceperea în aceasta, căci abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.

Nu mănânc pâinea celui ce are ochiul rău şi nu poftesc mâncările lui alese, căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. „Mănâncă şi bea” va zice el; dar inima lui nu este cu mine. Bucata pe care am mâncat-o, o voi vărsa şi cuvintele plăcute pe care le voi spune, sunt pierdute.

Nu vorbesc la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele înţelepte.

Nu mut hotarul văduvei şi nu intru în ogorul orfanilor, căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva mea.

Îmi deschid inima la învăţătură şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Primesc mustrare, căci am nevoie de disciplinare ca să nu mor în păcatele mele şi  ca să îmi scot sufletul din locuinţa morţilor. Dacă-mi va fi inima înţeleaptă, cei din jur se vor bucura şi se vor veseli, când buzele mele vor spune ce este bine.

Nu îmi pizmuieşte inima pe cei păcătoşi, ci am totdeauna frică de Domnul; căci este o răsplată şi nu mi se va tăia nădejdea.

Ascult, ca să fiu înţelept; îmi îndrept inima pe calea cea dreaptă.

Nu sunt printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne, căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Ascult pe tatăl meu şi nu nesocotesc pe mama mea, când a îmbătrânit.

Cumpăr adevărul şi nu-l vând. Caut înţelepciunea, învăţătura şi priceperea, căci tatăl celui neprihănit se veseleşte şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. Să se bucure tatăl meu şi mama ta, să se veselească cea care m-a născut.

Tată ceresc, Îţi dau inima mea şi să găsească plăcere ochii mei în căile Tale.

Păzeşte pe toţi fiii mei şi pe toţi fraţii mei de femei stricate, căci curva este o groapă adâncă şi străina o fântână strâmtă. Ea pândeşte ca un hoţ şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat; ale celor ce se uită la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar, când alunecă uşor,  dar pe urmă, muşcă întocmai ca un şarpe şi înţeapă ca o viperă; ale celor a căror ochi se vor uita după femeile altora şi a căror inimă va vorbi prostii; ale celor care sunt ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg; ale celor care spun: „M-a lovit dar nu mă doare! M-a bătut dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”.

Doamne, păzeşte pe toţi cei credincioşi de băuturi alcoolice şi pofte sexuale neîngăduite şi ajută-i să vadă consecinţele groaznice care îi aşteaptă pe cei neascultători de poruncile Tale.

*

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim oameni curaţi,  credincioşi şi ascultători de poruncile Tale!

*

Proverbe 3

proverbs 3_13*

Proverbe 3

 *

Tată ceresc, eu sunt copilul Tău. Nu uit învăţăturile Tale şi păstrez în inima mea sfaturile Tale! Căci ele îmi vor lungi zilele şi anii vieţii mele, şi-mi vor aduce multă pace.

Să nu mă părăsească bunătatea şi credincioşia! Eu mi le leg la gât, le scriu pe tăbliţa inimii mele, ca astfel să capăt trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Mă încred în Domnul din toată inima mea şi nu mă bizui pe înţelepciunea mea!

Îl Recunosc în toate căile mele şi El îmi va netezi cărările.

Nu mă socotesc singur înţelept; mă tem de Domnul şi mă abat de la rău, căci aceasta va aduce sănătate trupului meu şi răcorire oaselor mele.

Tată ceresc, ajută-mă să Te cinstesc cu averile mele şi cu cele dintâi roade din tot venitul meu, căci atunci grânarele îmi vor fi pline de belşug şi teascurile vor geme de must.

Nu dispreţuiesc mustrarea Domnului şi nu mă mâhnesc de pedepsele Lui, căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

Mă rog şi caut să fiu omul fericit care găseşte înţelepciune şi capătă pricepere, căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul; ea este mai de preţ decât mărgăritarele şi toate comorile mele nu se pot asemui cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.  Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice. Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sunt fericiţi.

Doamne, Tu prin înţelepciune ai întemeiat pământul şi prin pricepere ai întărit  cerurile; prin ştiinţa Ta s-au deschis Adâncurile şi strecoară norii roua.

Nu depărtez învăţăturile acestea de ochii mei: păstrez înţelepciunea şi chibzuinţa, căci ele vor fi viaţa sufletului meu şi podoaba gâtului meu.

Doamne, ajută-mă să merg cu încredere pe drumul Tău şi piciorul nu mi se va poticni; când mă voi culca, să fiu fără teamă şi când voi dormi, somnul să-mi fie dulce; să nu mă tem nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi. Tu eşti nădejdea mea şi Tu îmi vei păzi piciorul de cădere.

Tată ceresc, ajută-mă să nu opresc o binefacere celui ce are nevoie de ea, când pot s-o fac; să nu zic aproapelui meu: „Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!” când am de unde să dau.

Ajută-mă să nu gândesc rău împotriva aproapelui meu, când locuieşte liniştit lângă mine; să nu mă cert fără pricină cu cineva, când nu mi-a făcut nici un rău; să nu pizmui pe omul asupritor şi să nu aleg nici una din căile lui.

Doamne, Tu urăşti pe oamenii stricaţi, dar eşti prieten cu cei fără prihană. Păzeşte-mă de stricăciune şi blestem, de casa celui rău şi de cei batjocoritori, de nebunie şi ruşine.

Binecuvintează, dar, locuinţa mea şi a celor neprihăniţi!

Ajută-ne să rămânem smeriţi, căci celor smeriţi Tu le dai har.

Ajută-ne să fim înţelepţi, căci înţelepţii vor moşteni slava.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

Să câştigăm înţelepciunea cu orice preţ!

 

Numai Domnul

Isaia 2:6-22

*

Isaia 2:11b

*

„Numai Domnul

va fi înălţat.”

*

 

Care sunt cele şase motive pentru care Dumnezeu i-a abandonat? (dacă nu se pocăiesc)

-S-au obişnuiţi cu obiceiurile popoarelor păgâne.

-Au adoptat superstiţiile şi practicile ocultiste (vrăjitoria).

-Au făcut alianţe cu cei ce se închină la idoli.

-Şi-au umplut casele cu aur, argint şi comori.

-Au umplut ţara cu cai şi care de luptă.

-Au umplut ţara de idoli (Tot ce este mai presus decât Dumnezeu este un idol).

În loc să se bazeze pe Domnul au făcut compromisuri. S-au bazat pe alianţe străine, pe puterea militară, bogăţie, dumnezei străini.

Care dintre aceste compromisuri crezi că sunt adevărate pentru creştinii de azi?

Ce fel de preocupări sunt în mintea ta şi îţi consumă energia?

Mândria şi aroganţa sunt judecate de Domnul şi pedepsite. Privirea semeaţă şi îngâmfarea vor fi smerite, numai Domnul va fi înălţat. Realizările întelectuale fără cunoştinţa lui Dumnezeu nu au nici un folos.

Ce ai învăţat despre atitudinea lui Dumnezeu împotriva mândriei?

Care crezi că este scopul lui Dumnezeu când zice că toţi vor fi smeriţi numai Domnul înălţat?

Toată gloria este a Tatălui. El ne-a făcut pentru gloria Lui. Noi suntem împliniţi şi fericiţi când Îi dăm Lui toată gloria. Este spre binele nostru să-L glorificăm pe Dumnezeu (nu numai plăcerea lui Dumnezeu, ci şi a noastră).

Noi ne bucurăm în prezenţa Lui. Cei necredincioşi nu pot sta în prezenţa Domnului.

Doamne, dă-mi o inimă smerită în care numai Tu să fii înălţat!

Ascultaţi Cuvântul!

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

*

 

La Domnul este salvarea!

Prosperitatea are şi ea un sfârşit. Poporul Israel continua să se închine, dar nu şi cu inima. Când inima lipseşte în închinare, începe decăderea morală. Istoria a dovedit că un individ sau o naţiune ajunge la momente tragice. Societatea vorbeşte (acum ca şi atunci) despre prosperitate, bogăţie şi arată multă superficialitate în lucrurile spirituale.

Profeţii nu au fost de acord cu „alianţele poporului cu unii dintre vecinii mai puternici”, pentru că ei credeau că puterea este a lui Dumnezeu şi El hotărăşte destinul unei naţiuni.

Când accepţi ca aliat un străin, trebuie să accepţi şi dumnezeii lui. Supunerea este un alt lucru pe care aliaţii pot să-l ceară, şi asta poate implica alte lupte cu care tu nu ai fi de acord.

 

Cât timp dai pentru căutarea prosperităţii?

Ce înseamnă pentru tine să te închini şi cu inima şi cu mintea şi cu trupul?

Te duci cu cei mulţi sau eşti preocupată de lucrurile spirituale?

Cine sunt aliaţii pe care te bazezi? De unde ai putere?

Ai ajuns în bătălii pe care nu le poţi duce?

 

Doamne, ajută-mă să văd când paşii mei o iau în direcţie greşită. Dezlipeşte-mi inima de bogăţie şi lăcomie. Schimbă-mi inima după inima Ta. Pune în mine valorile Tale. Caut supunerea faţă de Tine ca să nu mă lupt degeaba în viaţă.

 

Doamne, schimbă-mi inima după voia Ta!

 

Vrei să mori sătul de bogăţie?

1 Cronici 29:28a

,,David a murit la

o

bătrâneţe fericită,

sătul de zile,

de bogăţie

     şi de slavă.”

Ce a spus Dumnezeu despre moartea lui David?

Ce vrei să spună Dumnezeu despre moartea ta?

David a murit sătul de bogăţie.

A avut aur şi argint. A vrut să construiască Templul pentru Dumnezeu. Dumnezeu i-a zis să nu construiască un Templu pentru El, ci, să fie templu pentru El. Noi nu avem nevoie de clădiri mari ci de trupuri mai bune care să fie temple pentru Duhul Sfânt. Deşi David a avut aur şi argint, bogăţia lui a fost alta: credinţa, familia, libertatea, roada şi favoarea lui Dumnezeu.

  1. Credinţa este cel mai preţios lucru. David a avut credinţă. Vedem din ceea ce a rămas scris pe paginile Scripturii. Şi eu sunt bogată căci am credinţă.
  2. Familia este un lucru preţios. David a iubit familia lui. A suferit pentru familia lui, dar atenţia lui nu a fost la relele ce au fost făcute, ci, la ceea ce a făcut Dumnezeu. Şi eu sunt bogată căci am o familie. Pot spune că nu dau familia mea pentru un oraş întreg. Nu mi-e ruşine de familia mea chiar dacă avem probleme. Fiecare familie are probleme mai mici sau mai mari. Să nu ne ruşinăm, ci, să ne mărturisim păcatele şi să ne îndreptăm. Mărturisirea păcatului lui David a rămas scrisă pentru toţi cei ce citesc Biblia (Psalmul 51). Căderea lui David este o mare binecuvântare pentru noi pentru că ne învaţă ce să facem când cădem. Ce mare binecuvântare să lucrez cu familia mea. Stau în familia mea, nu fug când diavolul mă îndeamnă să părăsesc familia. Sunt bogată pentru că am nepoţi şi nepoate. Poate spui că nu ai familie, dar ai o biserică. Ea poate să fie familia ta. Sunt bogată că am biserică. Stau în biserica mea nu fug când diavolul mă îndeamnă să părăsesc biserica. Dacă Domnul ţi-a dat o familie, ţi-a dat o biserică, ţi-a dat Duhul Sfânt ca mângâietor, ţi-a dat prieteni în biserică, sănătate etc., cum mulţumeşti pentru bogăţia pe care o ai? Cum mulţumeşti pentru prietenia cu Cristos? Ce minunat prieten şi frate avem în Cristos!
  3. Libertatea este o bogăţie. Dumnezeu ne-a făcut liberi prin credinţa în Cristos. Adevărul ne face liberi. Sunt bogată că am primit libertatea lui Cristos.
  4. Roada pe care o aducem este o bogăţie. David a adus roadă prin scrierile lui. Ce minunată roadă avem în Psalmul 23. Noi vrem să vedem pe alţii mântuiţi. Ne bucurăm să ajutăm, să încurajăm, să binecuvântăm. Este mult de lucru. Ne rugăm ca nici unul din familia noastră, dintre vecini, colegi, oameni din jur să nu rămână nemântuiţi. Doamne, fă-mă bogată în fapte bune şi în rugăciune.
  5. Favoarea lui Dumnezeu este o bogăţie. David a avut favoarea lui Dumnezeu. A cerut iertare de păcat şi a primit-o. Noi trăim în favoarea lui Dumnezeu. El este bun şi vrea să ne facă bine. Orice părinte îşi favorizează copiii. Tatăl cel ceresc ne binecuvântează cu favoarea Lui. Mă bucur să fiu aşa de binecuvântată. Dumnezeu m-a binecuvântat în multe feluri. Sunt aşa de bogată. El mi-a dat mai mult decât am visat şi am crezut. Mi-a dat lucruri pe care nici nu le merit.

 

Fie inima ta plină de adevărata bogăţie!