Mândria şi smerenia

18aIsaia 20-23

Isaia 23:9

„Domnul oştirilor

a luat această hotărâre,

ca să ruşineze mândria

a tot ce străluceşte

şi să smerească

pe toţi cei mari ai pământului.”

Dumnezeu foloseşte naţiunile pământului să-Şi împlinească planul şi să-Şi descope adevărurile Lui. Uneori Dumnezeu cere lucruri şocante ca să-Şi prezinte mesajul. Dumnezeu i-a cerut lui Isaia să umble gol şi desculţ trei ani de zile ca semn şi înştiinţare pentru Egipt şi Etiopia. Isaia a fost umilit. Egiptul şi Etiopia vor fi umilite când va veni Asiria şi le va distruge. Vor fi pedepsite pentru mândria lor.

Poporul Domnului trebuia să înţeleagă că Egiptul şi Etiopia nu pot fi aliaţi împotriva Asiriei, ci numai Domnul poate fi refugiul lor. Tot aşa, şi copiii Domnului când trec prin crize, trebuie să gândească altfel decât ceilalţi oameni necredincioşi.

Dumnezeu este refugiul nostru şi cu umilinţă să ne încredem în El.

Edomul este Iordania de azi. Este noapte şi va fi noapte în Edom. Aceasta înseamnă că Edomul va înceta ca naţiune. Nu este speranţă pentru Edom.

Confuzia întunericului în orice domeniu sau experienţă a vieţii este alungată numai de Lumina adevărată.

Cuvântul Domnului trebuie auzit şi trăit. Pentru anumiţi oameni este noapte şi va fi noapte pentru totdeauna. Ei nu vor să vină la Lumină.

Ierusalimul este prezentat alături de popoarele care Îl resping pe Domnul. De obicei, Ierusalimul este descris ca fiind deasupra altor popoare. Isaia vede oraşul cu oameni plini de învăţătură care ar fi trebuit să ducă la pocăinţă. În loc să se întoarcă la Dumnezeu ei vor să petreacă. În aroganţa lor au refuzat să ceară ajutor de la Dumnezeu, să se supună voiei Lui şi să se încreadă în protecţia Lui. Dumnezeu va pedepsi păcatul lor.

Ai tu multă învăţătură despre Domnul? Ce faci cu ea? Te duce la pocăinţă sau la mândrie? Când ţi-e greu, începi să te revolţi sau te umileşti sub pedeapsa Domnului?

Doamne, îmi doresc să am o învăţătură care duce la smerenie şi pocăinţă, ca să nu mă revolt când este greu, ci, să cer ajutorul Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

Bucurie în prezent, bucurie în viitor

3 floriIsaia 12

Isaia 12:1a

„În ziua aceea

vei zice:

„Te laud, Doamne”.”

 *

Domnul Isus va reveni, va domni şi va stăpâni peste întreaga lume! Cât de des te gândeşti la acest adevăr? Ce diferenţă face acest adevăr în trăirea ta de azi? Pentru poporul Domnului „vinul cel mai bun este la urmă”.

Săracii şi nevoiaşii vor fi judecaţi cu dreptate şi conduşi cu nepărtinire. Dacă aici pe pământ ai simţit nedreptatea, poţi să te bucuri la gândul că va veni acea lume perfectă condusă de Cristos unde va domni dreptatea.

Va veni vremea când Israel şi Iuda se vor uni şi se vor bucura sub domnia lui Cristos, Mesia.

Care este atitudinea ta faţă de Israel, poporul de legământ al Domnului? (Genesa 12:2-3)

Este timpul să începem să ne bucurăm pentru lucrurile pe care le va face Domnul în viitor.

Mântuirea există deja. Credinţa aduce bucurie. Cântarea este o manifestare a bucuriei. Se aude cântarea ta pentru ceea ce a făcut El pentru tine? Cum Îl măreşti tu pe Sfântul lui Israel?

Răspunsul celor salvaţi de Domnul este recunoştinţa.

Cum îţi exprimi tu recunoştinţa faţă de ceea ce a făcut Domnul pentru tine: ,,ţi-a dat mântuirea!”? Cât de des se aude în închinare mulţumirea ta? Spui şi altora despre pacea şi bucuria mântuirii? Poţi să rămâi tăcută când ai primit aşa un mare dar?

Noi nu trebuie să purtăm o povară pentru că oamenii nu se schimbă. Schimbarea o face Domnul. Datoria noastră este ca să-i chemăm pe oameni la Domnul şi El va lucra.

Ce anume te-ar încuraja să-L lauzi pe Domnul şi să proclami Împărăţia Lui, mai mult?

Pe mine mă fascinează persoana Domnului Isus! El e singurul perfect şi va aduce o Împărăţie perfectă unde vreau să fiu şi eu. Numai El îmi dă pace şi bucurie! El este Salvatorul meu!

Ţi-ai făcut vreodată un plan cum să-L proclami pe Domnul? O schiţă? Un eseu? O rugăciune scrisă? Versete scrise şi puse la vedere?

Dacă ar fi să scrii astăzi ceva, ce ai scrie despre pace, unitate şi bucurie?

 

Inima mea este plină de bucurie si cântare!

Bucurie în închinare

8 floriIsaia 12

*

Isaia 12:1a

„În ziua aceea

vei zice:

„Te laud, Doamne”.”

Oamenii îşi exprimă bucuria în cântare. Cântarea noastră trebuie să-L laude pe Dumnezeu!

Îl laud pentru că El este Salvatorul meu!

Îl laud pentru că El este Izbăvitorul meu!

Îl laud pe Domnul pentru lucrările Lui minunate!

Cântarea şi închinarea sunt realităţi de fiecare zi nu numai de duminica.

Curge bucurie din tine spre alţii? Este închinarea ta cu bucurie? Ştii cum să-L lauzi pe Domnul? Ştii cum să-L prezinţi pe Domnul?

Cum îţi propui să proclami Numele Domnului?

Vrei să compui o cântare izvorâtă din relaţia ta cu El?

Se vede bucuria Domnului în viaţa ta? Pe faţa ta? Cum te bucuri tu? Zic alţii despre tine că eşti o persoană plină de bucurie sau zic că ai o mutră acră?

Isus va reveni. Lumea noastră va fi transformată. Dar eu mă voi bucura încă de acum. Nu voi aştepta acea zi ca să mă bucur. Astăzi este ziua bucuriei!

În ziua aceea va fi o închinare cum nu s-a mai văzut şi nu s-a mai auzit. Eşti tu bucuroasă să auzi acest lucru? Începe bucuria de astăzi! Nu aştepta până mâine.

Poporul Domnului Îl laudă pe El şi-L face cunoscut lumii.

Cu cine vei împărtăşi aceste adevăruri?

Doamne, bucuria cea mai mare pentru mine este că Domnul Isus va reveni şi vreau ca atenţia mea să fie la revenirea Lui, să aştept şi să grăbesc venirea Lui printr-o purtare sfântă şi evlavioasă.

 

Inima mea se închină cu bucurie şi

aşteaptă pe Domnul!

Suveranitatea lui Dumnezeu

12mIsaia 10:5-19

*

Isaia 10:12b

*

„Voi pedepsi,

zice

Domnul.”

*

 

Când te gândeşti la Dumnezeu, care este primul lucru care îţi vine în minte?

Cei mai mulţi se gândesc la dragostea, harul, bunătatea şi pacea Lui. Puţini se gândesc la mânia sau la dreptatea Lui.

Cum împăcăm suveranitatea lui Dumnezeu cu responsabilitatea omului? Nu se exclud una pe alta. Ele lucrează împreună.

Asiria n-a recunoscut suveranitatea lui Dumnezeu. A crezut că şi poporul Domnului este ca celelalte popoare.  A crezut că ea, Asiria, este în control. A crezut că ea, Asiria, este conducătoarea lumii care subjugă popoarele.

Credinţa, dacă nu e bazată pe adevăr, nu ajută.

De ce oare a folosit Dumnezeu o naţiune păgână să pedepsească pe poporul Lui?

Totuşi Dumnezeu i-a pus un hotar pentru că El vrea să restaureze, să reabiliteze, să aducă înapoi la El pe copiii Lui.

Cei care împlinesc judecata lui Dumnezeu, dacă nu sunt şi supuşi Lui, vor fi pedepsiţi. Domnul are autoritate asupra întregii Sale creaţii, şi are acelaşi standard de moralitate şi de credinţă pentru întreaga creaţie.

Faptul că suntem folosiţi de Dumnezeu, nu ne dă dreptul să uităm să ne umilim înaintea Lui.

El ne alege; suntem instrumente în mâna Lui, de aceea să fim smerite şi responsabile.

Ce atitudine ai tu când te foloseşte Dumnezeu într-o lucrare?

Te mândreşti cu talentele tale, cu capacitatea ta mintală sau cu bogăţia ta?

 

Doamne, pune în inima mea credinţa şi umilinţa!

Doamne, recunosc suveranitatea Ta

şi

îmi asum responsabilitatea pentru tot ce fac.