Mândrie sau umilinţă?

humbleIsaia 26:5-6

„El

a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ şi a aruncat-o în ţărână. Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub paşii celor obijduiţi.”

 *

Este o cetate îngâmfată a cărei cădere este hotărâtă. Domnul o va doborî la pământ şi o va arunca în ţărână. Mândria, îngâmfarea, trufia, fudulia sunt păcate. Dumnezeu va distruge pe toţi cei care nu renunţă la aceste păcate.

Este mândria cel mai grav, greu, mare, păcat?

Problemele noastre: frica de alţii (cum ne văd) şi resentimentul faţă de critică izvorăsc din mândrie. Ne îngrijorăm despre ce vor zice alţii despre noi şi despre ceea ce o să se întâmple cu noi. Dacă în centrul vieţii noastre este Domnul (nu noi), trăim fără îngrijorări. Acceptăm tot ce ne dă El. Nu avem nimic de ascuns, nu pretindem că suntem alţii, suntem transparenţi.

Mândria este o închinare la sine. Uneori ne consumăm timpul pentru mândria lumii (carieră, bani, frumuseţe fizică etc.). Opusul mândriei este umilinţa. Căutarea umilinţei este cel mai bun lucru (leac), este sănătate fizică şi spirituală. Duhul Sfânt ne ajută să învingem mândria.

Se vorbeşte mult de  cele şapte păcate: pofta rea, nestăpânirea, lăcomia, uciderea, mânia, invidia şi mândria. Se spune că mândria le generează pe toate. Tu ce crezi?

Opusul lor este păstrarea curăţiei morale, stăpânirea de sine, mulţumirea, diligenţa, răbdarea, bunătatea şi umilinţa.

Mândria creează conflicte, umilinţa vindecă rănile.

Mândria este vrăjmăşie cu Dumnezeu şi cu oamenii. Este competiţie, rebeliune, egoism, bârfă, nemulţumire, invidie, poftă rea, neiertare. Este mândrie când privim pe alţii de sus în jos, este mândrie când privim pe alţii de jos în sus prin bârfă.

Practică umilinţa ca să învingi mândria. Este o alegere pe care trebuie să o facem.  Alege să ierţi, să iubeşti, să dai, să te pocăieşti, să cauţi pacea şi armonia etc.

Temperamentul te duce la conflicte. Mândria te ţine acolo.

Mândria este cauza tuturor problemelor în viaţă. Mândria ne face artificiali, umilinţa ne face reali.

Umilinţa aduce pace interioară. Ce cauţi: mândria sau umilinţa?

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

Advertisement

Dragostea este Apă Vie

Ioan 4:1-14 

Domnul Isus şi Samariteanca

Ioan 4:14

„Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete. Ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un

izvor de apă,

care va ţâşni în viaţa veşnică.”

*

Domnul a iubit-o pe samariteanca de la fântână aşa cum era, păcătoasă.

Spune copilului tău că îl iubeşti.

Dragostea este cea mai mare nevoie a omului. Casa în care dragostea este condiţionată sau este puţină, sau lipseşte complet, nu este fericită, nici sănătoasă. Copilul învaţă dragostea prin observaţie şi experienţă. Nu-i de ajuns să ştie, ci vrea să audă şi să vadă. Femeia de la fântână nu a fost iubită în cetatea ei (s-a dus singură după apă). Viaţa ei s-a schimbat când L-a întâlnit pe Isus. Domnul a ştiut păcătele ei, dar a iubit-o aşa cum era.

Numai când iubeşti pe cineva aşa cum este, poţi să-l ajuţi.

Domnul Isus ne iubeşte aşa cum suntem. Un copil trebuie să ştie că îl iubeşti chiar dacă este neascultător şi rău. Trebuie să-i spui că nu-i bine ce a făcut rău, dar niciodată să nu-i spui că nu îl iubeşti.

Nu orice părinte are o dragoste mare faţă de copilul lui şi lucrul acesta se vede şi se simte. Nu poate fi ascuns pentru multă vreme. Mulţi copii spun că părinţii nu i-au iubit cu adevărat, nu i-au acceptat şi nu au fost mândri de ei.

Eşti tu dezamăgită pentru că ai vrea copilul tău să fie altfel? Să arate altfel? Seamănă cu cineva din familie care nu-ţi place? Ai vrut să fie fetiţă sau băiat? Crezi că nu-i îndeajuns de deştept? Te deranjează temperamentul lui? Ai resentimente pentru că îţi ia timpul şi energia? S-a născut acest copil înainte de căsătorie? S-a născut cu un handicap? Eşti supărată că din cauza lui nu ai terminat şcoala? Este problema financiară o povoară pentru tine? Eşti supărată pe copil pentru că iubeşte mai mult socrii decât pe părinţii tăi? Iubeşti tu copilul numai când te ascultă şi îţi primeşte sfaturile?

Încearcă să fii onestă. Du-te la Domnul în rugăciune şi cere ajutor. Cere Domnului să pună dragoste în inima ta pentru copilul tău. Începe să iubeşti necondiţionat pe copilul tău şi arată aceasta prin vorbe, acţiuni şi atitudini. Schimbarea poate aduce o nouă atmosferă în casa ta aşa cum a adus şi în oraşul femeii samaritence.

Domnul te iubeşte fără nici o condiţie, odihneşte-te în braţele Lui!