Mila

Matei 18:15-35

Matei 18:33: ,,Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?”

Cineva a avut milă faţă de tine recent. Cineva te-a iertat recent din toată inima. Cineva are nevoie de iertarea ta. Faţă de cineva ai avut milă recent. Pe cineva ai iertat recent din toată inima ta. Așa ar trebui să fie. Noi credem de multe ori că soţii noştri, copiii noştri sau cei din jur ne sunt datori cu anumite lucruri, vorbe sau atitudini. De multe ori, ne purtăm urât unii cu alţii şi păcătuim unul împotriva altuia. Nu vrem să ne facem datoria. Nu vrem să avem milă, ci judecată şi nemulţumire (păcat). Cum iertăm? Datoria noastră faţă de Dumnezeu este foarte mare şi nici nu putem plăti, dar a plătit Cineva pentru noi, cu sânge sfânt. Suntem iertaţi prin harul lui Dumnezeu, Cel care a avut milă de noi. În textul nostru, un om care avea o datorie foarte mare a fost iertat, dar la rândul lui nu a vrut să ierte o datorie foarte mică. Ne mirăm, dar de câte ori facem şi noi acelaşi lucru?! De multe ori spunem că nu putem ierta, nu putem uita, nu putem vedea pe cineva. Şi dacă am iertat o dată, de două ori, de trei ori, ne-am săturat să mai iertăm. Cât de recunoscători suntem faţă de harul Domnului care ne iartă în fiecare zi, de multe ori pe zi, an după an?

Copiii lui Dumnezeu trebuie să extindă tuturor harul abundent al lui Dumnezeu pentru că ei au primit harul extravagant al lui Dumnezeu. Noi putem ierta numai prin puterea Duhului Sfânt, fiindcă iertarea omului nu este întreagă. Până nu există o transformare interioară a omului pe care numai Duhul Sfânt o poate face, nu putem ierta tot și din toată inima. Poate este amărăciune în inima ta faţă de cineva și te chinuie resentimentele faţă de cel ce ţi-a greşit. Nu poţi să ierţi? Cere Domnului să-ţi vindece inima, ca să poţi extinde harul Lui către cei vinovaţi. Ce faci când un creştin te nedreptăţeşte sau păcătuieşte împotriva ta? Spui altora despre păcatul săvârşit sau te duci să vorbeşti cu persoana vinovată? Biblia este clară. Poţi să alegi să acoperi păcatul cu dragoste, sau să te duci la persoana respectivă cu intenţia de a restaura relaţia lui cu Domnul şi cu tine. Dumnezeu poate restaura orice relaţie din biserică dacă depindem de puterea Lui şi cerem harul Lui spre reconciliere. Ce faci când o persoană îţi cere iertare? Poate eşti superficială şi spui că nu-i nimic. Sau poate alegi să ierţi din toată inima. Pe cine nu ai reuşit să ierţi? Când Crucea lui Hristos nu înseamnă nimic pentru noi, suntem indiferenţi faţă de păcatele noastre şi ale altora care lovesc în Dumnezeu şi în poporul Lui. Când suntem egoişti, vedem păcatele altora mult mai grave decât ale noastre.

Când iertarea pare imposibilă, să ne amintim de harul lui Dumnezeu faţă de noi, pentru că acest lucru aduce umilinţa în viaţa noastră, apoi mila faţă de cei din jur. Pe când Petru asculta vorbirea Domnului Isus cu privire la rezolvarea conflictelor între credincioşi, conflicte pricinuite de păcat, o întrebare i-a ieşit din gură: „Doamne de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Oare a crezut Petru că el este plin de har pentru că se gândeşte la numărul şapte? Alţii nu iartă decât odată, de două ori sau poate de trei ori (învăţătorii Legii). Numai Crucea lui Hristos îi va descoperi lui Petru cât de mult l-a iertat Domnul şi cât de greu a fost păcatul lui pentru Domnul Isus. Încă nu pricepea că numai Fiul lui Dumnezeu poate plăti pentru păcatul lui. Încă nu vedea cât de mare este datoria lui pe care numai Hristos o poate plăti. Mai târziu, când înţelege cât de mult Domnul a suferit pentru păcatul lui, se lasă transformat ca să primească atitudini corecte faţă de cei vinovaţi pe care trebuie să-i ierte. A fost oare Petru şocat când L-a auzit pe Domnul că spune: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.”? Un lucru făcut de şaptezeci de ori câte şapte este un obicei şi o atitudine.  Vrei să ierţi? Cum îţi dezvolţi acest obicei şi această atitudine? Iată ce scrie Petru în cartea lui: 1 Petru 4:8: ,,Mai pe sus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate.” Cu siguranţă acest adevăr a ajuns o practică importantă pentru Petru. Se cade să avem și noi milă de alții și să iertăm tot și toate.

Doamne, ajută-mă să iert din toată inima!

Advertisement

Vestea Cea Bună (7)

11 gospel

*

Isaia 52:7

„Ce frumoase sunt pe munţi, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte pacea, picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea! Picioarele celui ce zice Sionului:

„Dumnezeul tău împărăţeşte!”

*

Cum te gândeşti şi cum te pregăteşti ca să prezinţi Evanghelia? Vrei să o scrii?

Poţi să scrii o prezentare a Evangheliei ca să te ajute să te familiarizezi cu paşii pe care trebuie să îi urmezi, dar să nu memorezi o prezentare. Dacă eşti întreruptă nu mai ştii unde ai rămas. Fii gata să continui dacă este o întrerupere.

Ţine legătura cu cei pierduţi şi roagă-te pentru ei. Trebuie ca ei să vadă că ţie îţi pasă mai întâi de ei, ca apoi să te asculte ce zici.

Inima lui Dumnezeu bate pentru cei pierduţi. Roagă-te să ai inima lui Dumnezeu. Roagă-te pentru discernământ, încrede-te în călăuzirea Duhului Sfânt şi  nu fi descurajată dacă eşti respinsă. Şi Domnul Isus a fost respins.

Planifică-ţi o prezentare biblică!

Practică prezentarea ta!

Roagă-te pentru oportunităţi!

Spune-i lui Dumnezeu şi păstorului tău ce ai pe inimă!

Întotdeauna încheie prezenţarea Evangheliei cu o întrebare: În lumina celor prezentate (cele patru adevăruri) care este răspunsul tău? Te vei gândi la un răspuns?

Memorează acest verset din Romani 1:16 „Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos, fiindcă că ea este puterea lui Dumnzeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului, deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credinţă, şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă”.”

*

Să nu-ţi fie ruşine de prezentarea Evangheliei! Evanghelia este puterea lui Dumnezeu!

Inima mea este plină de bucurie pentru

 Evanghelia care este puterea lui Dumnezeu!

Cât de mare este Dumnezeul tău? (14)

9 bigIsaia 40:12-31

Isaia 40:31

,,Dar cei ce se încred în Domnul

îşi înnoiesc puterea.”

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Cum se vede că Te încrezi în El? Prin vorbele tale? Prin acţiunile tale? Ai putere cu Dumnezeu în rugăciune şi cu oamenii în slujire? Ce văd cei din casa ta în viaţa ta? Ce înţeleg ei despre Dumnezeul tău când se uită la felul în care tu îi tratezi?

Ce ştie copilul tău despre măreţia şi puterea lui Dumnezeu?

Învaţă pe copilul tău sau al altora să se încreadă în puterea Domnului şi să mulţumească Domnului pentru că are grijă de noi. Citeşte psalmi de mulţumire la sfârşitul zilei.

Citeşte şi memorează Psalmul 100 ,,Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului! Slujiţi Domnului cu bucurie, veniţi cu veselie înaintea Lui. Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem. Noi suntem poporul Lui şi turma păşunii Lui. Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele. Căci Domnul este bun, bunătatea Lui ţine în veci şi credincioşia Lui din neam în neam.”

Încurajează pe copil să recunoască binecuvântările Domnului când tu citeşti din Biblie.

Cel mai puternic model este exemplul tău. Copilul te va imita pe tine şi va folosi cuvintele tale. În casă, la telefon, la cumpărături copilul va auzi vorbele tale şi le va repeta. Dacă te vei ruga înainte de masă, copilul va învăţa să fie recunoscător pentru mâncare.

Practica este mama învăţăturii. Ajută-l să repete cuvântul ,,mulţumesc” ori de câte ori e posibil, până va deveni un răspuns natural. Să nu fii frustrată dacă copilul uită. Nu fă scene de isterie. Ai răbdare. Laudă-l şi spune-i că acest cuvânt este aşa de frumos. Învaţă copilul să mulţumească altora pentru darurile primite de la ei. Mulţumind celor din jur pentru daruri, va dezvolta mulţumirea în el şi pentru darurile Domnului.

Roagă-te Domnului să dezvolte în copilul tău o inimă generoasă şi mulţumitoare. Încrederea în Dumnezeu ne dă o inimă mulţumită. Când ne încredem în El, primim putere.

Dacă învaţă să fie mulţumitor îşi va concentra atenţia asupra Domnului şi asupra altora în loc să fie egoist. Va ajunge să fie o mărturie pentru mulţi şi o bucurie pentru inima ta.

Oamenii mulţumitori sunt foarte plăcuţi şi aduc bucurie în jurul lor.

Spune ,,mulţumesc” de multe ori pe zi!

 

Doamne, inima mea este plină de încredere şi mulţumire!

 

Mândrie sau umilinţă?

humbleIsaia 26:5-6

„El

a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălţimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ şi a aruncat-o în ţărână. Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub paşii celor obijduiţi.”

 *

Este o cetate îngâmfată a cărei cădere este hotărâtă. Domnul o va doborî la pământ şi o va arunca în ţărână. Mândria, îngâmfarea, trufia, fudulia sunt păcate. Dumnezeu va distruge pe toţi cei care nu renunţă la aceste păcate.

Este mândria cel mai grav, greu, mare, păcat?

Problemele noastre: frica de alţii (cum ne văd) şi resentimentul faţă de critică izvorăsc din mândrie. Ne îngrijorăm despre ce vor zice alţii despre noi şi despre ceea ce o să se întâmple cu noi. Dacă în centrul vieţii noastre este Domnul (nu noi), trăim fără îngrijorări. Acceptăm tot ce ne dă El. Nu avem nimic de ascuns, nu pretindem că suntem alţii, suntem transparenţi.

Mândria este o închinare la sine. Uneori ne consumăm timpul pentru mândria lumii (carieră, bani, frumuseţe fizică etc.). Opusul mândriei este umilinţa. Căutarea umilinţei este cel mai bun lucru (leac), este sănătate fizică şi spirituală. Duhul Sfânt ne ajută să învingem mândria.

Se vorbeşte mult de  cele şapte păcate: pofta rea, nestăpânirea, lăcomia, uciderea, mânia, invidia şi mândria. Se spune că mândria le generează pe toate. Tu ce crezi?

Opusul lor este păstrarea curăţiei morale, stăpânirea de sine, mulţumirea, diligenţa, răbdarea, bunătatea şi umilinţa.

Mândria creează conflicte, umilinţa vindecă rănile.

Mândria este vrăjmăşie cu Dumnezeu şi cu oamenii. Este competiţie, rebeliune, egoism, bârfă, nemulţumire, invidie, poftă rea, neiertare. Este mândrie când privim pe alţii de sus în jos, este mândrie când privim pe alţii de jos în sus prin bârfă.

Practică umilinţa ca să învingi mândria. Este o alegere pe care trebuie să o facem.  Alege să ierţi, să iubeşti, să dai, să te pocăieşti, să cauţi pacea şi armonia etc.

Temperamentul te duce la conflicte. Mândria te ţine acolo.

Mândria este cauza tuturor problemelor în viaţă. Mândria ne face artificiali, umilinţa ne face reali.

Umilinţa aduce pace interioară. Ce cauţi: mândria sau umilinţa?

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

Cine aduce roadă?

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

*

 

Domnul ne-a spus cerinţele, aşteptările Lui. El ne-a dat tot ce avem nevoie ca să împlinim cerinţele Lui.

Cum împlineşti tu cerinţele Lui?

Cum foloseşti ceea ce ai primit?

Ce ai învăţat despre aşteptările lui Dumnezeu pentru viaţa ta şi cum vrei să începi să le pui în practică?

Doamne, dă-mi o minte atentă, o inimă liniştită şi dă la o parte orice distrage atenţia mea, pentru că vreau să fiu numai eu cu Tine. Vreau să iau decizii în prezenţa Ta.

Mulţumesc că mai ai har pentru mine şi îmi vorbeşti. Vreau să împlinesc cerinţele Tale. Ajută-mă să ştiu cum să fac dreptate, cum să iubesc mila şi cum să trăiesc smerită cu Dumnezeul meu.

Crezi că Dumnezeu are ceva avertizări pentru tine?

Cum poţi să arăţi tu respect pentru Legea Domnului?

Cum poţi arăta tu valoarea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa ta?

Cum dovedeşti că iei în serios avertizările Domnului?

Doamne, mulţumesc pentru avertizările Tale pentru mine.

„Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne nu mă lăsa de ruşine!” Psalmul 119:31

„Fă-mă să pricep calea poruncilor ( şi avertizărilor) Tale şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. Îmi plânge sufletul de durere. Ridică-mă după Cuvântul Tău.” Psalmul 119:27-28

Doamne,

dorinţa inimii mele

este ca să găseşti roadă în viaţa mea!

Cum te rogi pentru înţelepciune?

„Mare putere are

rugăciunea

fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

 

Doamne, îmi doresc să fiu o femeie înţeleaptă. Cer de la Tine înţelepciune, căci înţelepciunea care vine de sus este curată, paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică (Iacov 3:17).

Tată, ajută-mă să-mi amintesc ce este şi ce face înţelepciunea în cartea Proverbelor lui Solomon:

Proverbe 3:18 „Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sunt fericiţi”.

Proverbe 3:16 „În dreapta ei este viaţă lungă, în stânga ei bogăţie şi slavă”.

Proverbe 3:17 „Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice”.

Proverbe 3:24 „Când te vei culca vei fi fără teamă şi când vei dormi somnul îţi va fi dulce”.

Proverbe 3:26 „Căci Domnul va fi nădejdea ta şi El îţi va păzi piciorul de cădere”.

Proverbe 4:6 „N-o părăsi şi ea te va păzi, iubeşte-o şi te va ocroti!”

Proverbe 4:12 „Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit şi când vei alerga, nu te vei poticni”.

Proverbe 2:10-12 „Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău. Chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate”.

Proverbe 3:23 „Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău şi piciorul nu ţi se va poticni”.

Proverbe 4:8 „Înalţ-o şi ea te va înălţa, ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa”.

Proverbe 1:5 „Să asculte dar şi înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput şi va căpăta iscusinţă”.

Mulţumesc, Tată, că Tu mă ajuţi să-mi amintesc că:

Înţelepciunea cântăreşte toate opţiunile şi apoi ia decizii,

Înţelepciunea dă echilibru în toate domeniile vieţii (lucru, bani, timp, sănătate, familie, relaţii, vorbă, gândire, mâncare, cărţi etc.),

Înţelepciunea cunoaşte priorităţile şi le practică.

Mi-aş dori să-mi deschid gura numai dacă am ceva bun de spus

 şi să spun cu înţelepciune, blândeţe, smerenie şi dragoste.

 

Domnul să te-ajute să fii o persoană înţeleaptă!