Lecții de viață

Toți am învățat câte ceva din lecțiile prețioase ale vieții.

Unii au învățat că pierderile sunt o realitate a vieții pe care o experimentăm cu toții. Să ne așteptăm să pierdem, ca nu cumva viața să ne frângă de tot.

Unii au învățat să facă juruințe și să se țină de ele. Să facem hotărâri drepte și planuri bune, să fim dedicate Domnului și să ne împlinim promisiunilor făcute.

Unii au învățat să prețuiască binecuvântările. Să fim atente că poate binecuvântările vin pe ușa din spate. Să veghem.

Unii au învățat că într-adevăr credincioșia este o mare mărturie, este o virtute. Să rămâne credincioase Celui ce ne-a chemat la Împărăție, până la sfârșit, în ciuda dificultăților zilnice.

Unii au învățat că dragostea adevărată este o forță puternică. Să dăruim din dragoste, să slujim din dragoste, să iertăm din dragoste, să vorbim cu dragoste, să iubim necondiționat. Noi dăruim ceea ce avem și ceea ce suntem.

Curăția, puritatea, în cele din urmă va fi respectată. Să ne păstrăm inima curată, viața curată, trupul curat, mintea curată, relațiile curate. Să ne cercetăm intențiile, metodele, motivațiile, reacțiile. Să ne mărturisim păcatele și să rămânem în curăție.

Să căutăm pacea și sfințirea fără de care nimeni nu va vedea pe Dumnezeu!!!

Advertisements

Bucurie sau durere ?

new heavens*

Isaia 65:1-16

Isaia 65:14 ,,Iată că robii Mei vor cânta de veselă ce le va fi inima,

dar voi veţi striga de durerea pe care o veţi avea în suflet

şi vă veţi boci de mânios ce vă va fi duhul.”

*

Ţi s-a întâmplat să iei o carte în mână şi să o citeşti pe sărite sau să citeşti sfârşitul să vezi dacă este bun sau rău? Cu toţii ne dorim un sfârşit fericit. Aceste lucru se vede chiar şi când citim o carte. Nu ne plac evenimentele tragice.

Cu toţii ne dorim să ştim ce se va întâmpla la vremea sfârşitului. Cum va fi? Ce va fi? Vrem să ştim despre necazul cel mare şi evenimentele descrise în Biblie.

Destinaţia mea finală este determinată de felul cum am răspuns lui Dumnezeu.

Mesajul sfârşitului este un mesaj important. Împlinirea vremurilor ne este descoperită în Scripturi. Noi avem un Dumnezeu sfânt, incomparabil, care se revelează celor ce-L caută. El m-a căutat înainte de a-L căuta eu. Cum i S-a revelat Dumnezeu lui Isaia? Cum ni Se revelează Dumnezeu nouă, chiar dacă nu-L căutăm? El face primul pas, nu aşteaptă ca eu să-L caut. El doreşte ca fiecare persoană să vină la El. Noi suntem liberi să alegem, dar prin alegerile noastre determinăm destinaţia vieţii noastre. Cei răzvrătiţi sunt disciplinaţi de Domnul. El păstrează aducerea aminte a faptelor ca să judece cu dreptate. El a promis judecată pentru cei rebeli. Nu ne lasă în disperare, ci ne dă speranţă. Nu ne pierde şi nu ne părăseşte. Dumnezeu întotdeauna va avea o rămăşiţă din poporul Lui şi întotdeauna va pedepsi pe cel rebel.

Cei ce-şi pun credinţa în Dumnezeu au un viitor glorios, dar cei ce-L uită, vor fi ucişi de sabie.

Am toată convingerea că Dumnezeu nu trimite pe nimeni în iad. Oamenii aleg să meargă acolo.

Alegerea noastră determină destinul nostru. Respingerea lui Dumnezeu este o alegere dezastruoasă care are consecinte veşnice.

A-L respinge pe Dumnezeu este cea mai mare crimă.

Dacă sunt copilul lui Dumnezeu pot spune: Aleluia! Sunt salvat! Atenţie, totuşi, deoarece fiecare păcat este o respingere a lui Dumnezeu. Când aleg să păcătuiesc, aleg să-L resping pe Dumnezeu, Cel ce-mi dă aer să respir, mă hrăneşte şi mă ocroteşte fără să-I plătesc.

În ce domeniu al vieţii tale Îl respingi pe Domnul? Cât de serios consideri păcatul în viaţa ta? Cum respingi tu mâinile Lui care te ţin şi te apără?

Inima mea alege ascultarea de Dumnezeu!

 

Întunericul şi lumina

17*

Isaia 60

Isaia 60:1b „Slava Domnului răsare peste tine.”

*

Isaia ne spune că există un viitor plin de bucurie pentru cei credincioşi. Isaia a ştiut că poporul trăia în întuneric, dar a ştiut şi că Dumnezeu este Lumina lumii. Poporul Domnului dorea să scape de întunericul pe care-l dă frica, cearta, plânsul, problemele, durerea şi păcatul. În timp ce poporul aştepta veşti bune, Isaia le dă o veste bună în ce priveşte viitorul lor. Vestea cea bună este că într-o zi, întunericul va dispare şi Lumina (Isus Hristos) va străluci.

Când Domnul Isus vine în viaţa unui om, transformă întunericul în lumină.

Este uşor să fim veseli şi mulţumitori când toate lucrurile merg bine în lumea noastră mică. Dar să fii bucuros şi mulţumitor în vremuri grele, nu e uşor. Este o alegere deliberată a credinţei de a se încrede în caracterul lui Dumnezeu. Speranţa noastră este în Dumnezeu, şi bucuria noastră este pentru ceea ce este El pentru noi. Speranţa şi bucuria se bazează pe încrederea că Dumnezeu lucrează în mijlocul problemelor, în mijlocul întunericului. De multe ori nu ştim tot întregul, toate detaliile, dar alegem să ne încredem în Dumnezeu, Cel care cunoaşte totul.

Cum îl înveţi pe copilul tău să găsească bucurie în Domnul? Cum îi schimbi direcţia de la lucruri şi circumstanţe către Domnul? Cum îl înveţi despre caracterul lui Dumnezeu?

Cunoştinţa câştigată îi va aduce copilului tău pace, securitate şi bucurie.

Cunoaşterea lui Dumnezeu şi puterea de a ne baza pe caracterul Lui ne dau bucurie.

Toată creaţia este un motiv de bucurie. Psalmul 19:1, ne spune: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.” Bucură-te împreună cu copilul tău de frumuseţea naturii. Cum Îl vezi pe Domnul în natură? Ce înseamnă pentru tine că Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor văzute şi nevăzute? Cum explici copilului tău ce este ploaia şi zăpada? Cum explici ordinea din natură? Cum te bucuri de culorile florilor? Cum te bucuri de animalele create de Domnul? Vezi tu că Dumnezeu a creat toate lucrurile bune?

Te încrezi tu în El că poate să facă lucruri bune şi pentru tine?

 

Doamne, mulţumesc că ai transformat întunericul din inima mea prin Lumina Ta!

 

Cum îţi disciplinezi copilul?

2 fatherIsaia 10:20-34

*

Isaia 10:20b

„Se vor sprijini

cu încredere

pe Domnul,

Sfântul lui Israel.”

*

De multe ori Dumnezeu foloseşte consecinţele alegerilor noastre ca să ne disciplineze. Lui Dumnezeu nu-i place neascultarea noastră. Dumnezeu ne învaţă ce este bine pentru că ne iubeşte. Aşa şi părinţii îi învaţă pe copii ce este bine, din dragoste pentru ei. Copiii trebuie să ştie că anumite fapte au consecinţe grave. Lucrurile mici pot aduce învăţături pentru o viaţă. De exemplu dacă a stricat o jucărie, să se joace cu ea stricată câteva zile. Fii pozitivă chiar când se întâmplă lucruri rele. Învăţăm şi din ele. Când îşi împlineşte micile responsabilităţi, răsplăteşte copilul cu o vorbă bună, o îmbrăţişare, o bonboană, o jucărie surpriză etc., lucruri mici, dar inima mare. Un alt lucru pe care poţi să-l faci, este o listă cu responsabilităţi pentru cel mic, potrivită cu vârsta lui: de exemplu să spună mulţumesc, să ude o floare, să pună jocul la loc. Pune lista la vedere. Apoi apreciază prin cuvinte lucrul făcut de el. Când copilul învaţă să se supună părinţilor, el învaţă să se supună autorităţii, şi mai târziu va accepta mai uşor supunerea faţă de Domnul. Când copilul nu ascultă, este nevoie de corecţie, disciplinare. Biblia ne spune că este speranţă pentru un copil care este pedepsit să se corecteze.

Evrei 12:6 „Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”

Proverbe 19:18 „Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori.”

Încurajarea pentru o purtare bună aduce bucurie, dar pedeapsa pentru neascultare aduce corecţia dorită. Dumnezeu îşi pedepseşte copiii, şi părinţii trebuie să facă la fel. Pedeapsa pentru copil trebuie să fie pe măsura neascultării, şi cu dragoste. Nu îţi descărca nervii pe copil. Stăpâneşte-ţi nervii. Roagă-te Domnului pentru ajutor. El poate să-ţi dea înţelepciune. Părinţii înţelepţi vor învăţa ce este de făcut în fiecare situaţie. Pedeapsa trebuie să înveţe pe copil ce a greşit şi ce este bine. Dorinţa ta este ca, copilul tău să înveţe să asculte şi să se poarte cu responsabilitate, nu să sufere pedeapsa. Tu vrei ca el să recunoască, să înţeleagă, consecinţele care urmează faptele lui.

Proverbe 13:24 „Cine cruţă nuiaua urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.”

Proverbe 23:13-14 „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.”

Lasă-ţi gândurile călăuzite de Scriptură.

Tu ai nevoie de răbdare, de rugăciune şi de puterea lui Dumnezeu.

Sprijineşte-te pe Dumnezeu, cu încredere că El te va ajuta să-ţi creşti copilul în învăţătura şi mustrarea Domnului.

Inima ta plină de credincioşie şi diligenţă

va ajuta copilul tău

să înveţe ascultarea de autoritate.

Scrisoare … By Debi Pearl

mamaScrisoare

de

la

mama

către

fete

Autoare Debi Pearl

*

Viaţa este plină de alegeri. Sunt unele alegeri pe care le veţi face încă de la o vârstă fragedă, care vă vor ajuta să vă modelaţi atât viaţa voastră, cât şi pe cea a copiilor voştri. Scopul nostru a fost de a vă pregăti să luaţi hotărâri înţelepte.

Dumnezeu a spus lui Avraam: ”Căci Eu Îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit” (Gen. 18:19). Predicatorii s-au întrebat adeseori de ce l-a ales Dumnezeu pe Avraam să fie părintele naţiunii iudaice. Dumnezeu a ştiut că Avraam are să poruncească fiilor lui (să-i înveţe să umble drept).

Când va sosi vremea să vă căsătoriţi, gândiţi-vă la acest lucru. I se poate încredinţa acestui tânăr moştenirea lui Dumnezeu? El nu va influenţa numai viaţa voastră, ci şi viaţa copiilor voştri. Avraam, prin exemplul şi învăţătura date de el, l-a făcut pe fiul său Isaac să aibă o asemenea încredere în tatăl său, încât să se supună sacrificării. De asemenea, Isaac a avut încredere în judecata tatălui său atunci când Avraam a trimis un servitor la rudele lui pentru a-i alege o soţie. Avraam ştia că, pentru perpetuarea neamului, era nevoie de un bărbat şi de o femeie aleşi.

Aduceţi-vă aminte să fiţi nişte “femei ascunse”. Staţi în umbra bărbaţilor voştri cu rugăciune, îmbărbătare şi încredere. Cinstiţi-l, binecuvântaţi-l şi serviţi-l ca pe Domnul. El va prospera în cunoaşterea lui Dumnezeu într-un asemenea mediu. Pe măsură ce el creşte, şi copiii voştri vor creşte şi paharul vostru va fi aşa de plin, că se va revărsa în viaţa altora.

Când sunteţi supărate pe el din cauza unei jigniri prosteşti, aduceţi-vă aminte că prin aceasta întrerupeţi linia de rugăciune. Nu lăsaţi ca sentimentele rănite să vă macine şi să vă îmblonăvească. Fiţi vesele, mulţumitoare şi gata să iertaţi. Copiii voştri vă vor imita. Dacă manifestaţi faţă de soţul vostru desconsiderare, dezaprobare, mânie, iritare sau necinste, aceasta va deschide pentru ei uşa ca să procedeze la fel –nu numai faţă de tatăl lor, ci într-o măsură mai mare, faţă de voi. În Proverbe ni se vorbeşte exact de acest lucru: ”Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei” (Prov. 14:1).

Nu lăsaţi ca grijile familiei, ale bisericii şi ale lumii să vă răpească timpul necesar pentru a menţine o căsnicie sfântă. Timpul petrecut între soţ şi soţie este rădăcina adâncă ce hrăneşte întreaga plantă. Să aveţi un sanctuar unde nu este permis accesul copiilor. Există o vreme când a fi o mamă bună înseamnă a-i învăţa pe copii că “acesta este timpul nostru şi aţi face bine dacă aţi găsi ceva cu care să vă umpleţi timpul”.

Familia creştină constă din tata, mama şi copii, cu toţii trăind, râzând, iubind, muncind, jucându-se, luptându-se şi realizând lucruri împreună spre gloria lui Dumnezeu. Trebuie să aveţi o viziune mai largă decât numai pentru prezentul imediat. Nu vă pregătiţi copilul pentru timp, ci pentru eternitate.Adam a avut un fiu după chipul şi asemănarea lui. Şi voi veţi avea fii şi fiice după chipul şi asemănarea voastră. Toate îndeletnicire trebuiesc făcute cu un ochi spre cer.

Ceea ce este mai întâi este pământesc, carnal, temporar. Ceea ce este la urmă este ceresc, spiritual, etern. Aşa după cum copilul vostru poartă imaginea pământescului, trebuie să poarte şi imaginea cerescului. Născut după chipul vostru, el trebuie să se nască din nou după chipul lui Hristos. Aşteptarea şi speranţa voastră este de a fi făcuţi asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu. Este o ţintă colosală, dar avem la dispoziţia noastră toate resursele cerului.

Înţelepciunea se dă la cerere. Dragostea este singura poruncă, eul-marele nostru duşman, Biblia-singura noastră sursă de învăţătură, Duhul Sfânt –singurul nostru Mângâietor, sângele lui Isus Hristos –singura noastră speranţă. Să alergăm în alergarea care ne stă înainte, “căci osteneala noastră în Domnul nu va fi zadarnică” (1Cor. 15:58).

Cine tolerează păcatul?

Isaia 5:1-30

Isaia 5:25a

„De aceea

Se şi aprinde Domnul

de mânie.”

 

Noi alegem să fim credincioşi Domnului sau să nu Îl ascultăm.

Dacă alegem să-L ascultăm, nu vom trăi plini de frica mâniei lui Dumnezeu. Frica ne ţine robi. Romani 8:15 ne spune: „Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm „Ava” adică „Tată”.

Te urmăreşte frica uneori? Aminteşte-ţi acest verset.

Dumnezeu va judeca pe cei ce au luat decizii să nu asculte de El şi L-au ignorat pe Dumnezeu.

Mânia lui Dumnezeu trebuie satisfăcută. El este Conducătorul şi foloseşte duşmanii Lui şi ai noştri ca să ne pedepsească.

Respingerea (ignorarea) lui Dumnezeu atrage judecata asupra omului.

Dumnezeu este sfânt şi nu poate să tolereze păcatul. El judecă astăzi păcatul din viaţa mea. Mă disciplinează ca să nu fiu pedepsită odată cu cei necredincioşi.

Păcatele celor credincioşi au fost judecate la cruce, de aceea nu simţim întreaga mânie a lui Dumnezeu asupra noastră.

Avertizările lui Dumnezeu sunt har pentru mine astăzi. Mâine? Nu se ştie.

Ce ştii despre ziua judecăţii finale?

Unde vei fi tu în ziua judecăţii? Între cei credincioşi? Dacă nu, de ce nu?

Vrei să scapi de judecata din urmă?

Astăzi este ziua mântuirii. Primeşte-L pe Isus Cristos în inima ta. Crede astăzi tu şi toată casa ta. Apoi aşteaptă venirea Domnului umblând în lumina Lui.

Doamne, umple inima mea

de credincioşie şi ascultare de Tine!

La Domnul este Salvarea!!!

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

La Domnul este salvarea!

Puterea şi acurateţea Cuvântului lui Dumnezeu este ilustrată în istoria poporului. Ei au refuzat toate avertizările. Bogăţia şi prosperitatea sunt daruri de la Dumnezeu, dar oamenii nu recunosc cu umilinţă pe Dătătorul care dă cu mână largă din bogăţia Lui. Dacă nu suntem buni administratori ai bogăţiei, ea poate aduce multe necazuri. Sunt momente strategice în viaţă când un conducător sau o naţiune ia decizii care în viitor se dovedesc a fi un dezastru. Când Cuvântul lui Dumnezeu şi legile Lui sunt călcate în picioare şi moralitatea o ia pe drumul cel rău, atunci este timpul să ne aşteptăm la o trezire, sau la o revoluţie sub puterea răului, moarte şi disperare sub judecata lui Dumnezeu. Totuşi este o lumină în întuneric. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al harului şi în dragostea Lui are un plan de răscumpărare. El vrea să-şi formeze un popor al Lui.

Cine este Dumnezeu?

Ceea ce cred despre Dumnezeu determină ceea ce cred despre mine, despre lume şi despre scopul Lui cu noi toţi.

Dacă am o credinţă corectă despre Dumnezeu, toate lucrurile se aranjează la locul lor. Cum credem, aşa trăim. Câteodată gândurile noastre nu sunt după Biblie. Isaia 55:8-9 ne spune: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele”, zice Domnul. „Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.”

Noi avem multe alegeri de făcut. Îl voi crede pe Dumnezeu şi îmi voi schimba gândirea? Mă voi ruga Domnului să mi se descopere prin profetul Isaia?

Doamne, fie inima mea dornică după descoperirea Ta,

şi plină de recunoştinţă faţă de Tine!