faptele

by

Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile

1Isaia 66:1-16

Isaia 66:2b „Iată spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de Cuvântul Meu.”

Ultimul capitol începe cu o declaraţie că Domnul este suveran peste întreg pământul. Toată creaţia este sub stăpânirea Lui. El nu are nevoie de o casă zidită de mâini omeneşti pentru că El a făcut toate lucrurile. El ne spune cum să ne închinăm Lui şi cum să lucrăm pentru El. În trecut, poporul Israel se închina la Templu, astăzi noi ducem vestea cea bună şi plantăm biserici. Ca să nu fim preocupaţi de proiectele noastre, Domnul ne dă regulile Lui ca să ne înveţe cum să lucrăm, în aşa fel încât El să primească închinarea noastră. Pocăinţa şi ascultarea de Cuvânt sunt poruncile Domnului.

Domnul vede activităţile religioase. Eşti tu mulţumită cu prezenţa ta la biserică?

Este o anumită indiferenţă faţă de Dumnezeu în închinarea ta?

Cei ce sunt reverenţi faţă de Cuvântul Domnului vor fi salvaţi. Cei ce se bazează numai pe credinţă, pe ceea ce a făcut Domnul Isus Hristos, sunt mântuiţi. Cei ce cred, vor prinde putere, vor creşte ca iarba (66:14).

Mângâierea şi pacea ne sunt oferite şi astăzi prin prezenţa Duhului Sfânt în viaţa noastră. Nu trebuie să trăim în anxietate, în îngrijorare, ci să credem în puterea şi harul Lui exprimat în Cuvântul Lui.

Eşti tu încrezătoare în promisiunea lui Dumnezeu că are grijă de tine şi nevoile tale?

Te-ai bucurat că ai oportunitatea ca în mijlocul binecuvântărilor să-L lauzi pe Domnul?

A fost Domnul un loc de odihnă pentru tine când ai trecut prin valea durerii?

În care situaţie din viaţa ta ai nevoie de pacea Lui (ca un râu)?

Doamne, vreau să mă sfinţesc şi să mă curăţesc aşa cum ceri Tu ca să nu pier, ca să nu mă pedepseşti pentru faptele şi gândurile mele. Vreau să văd slava Ta. Tată, vreau să merg unde Tu mă trimiţi cu vestea cea bună, ca şi alţii să Te cunoască şi să fie mântuiţi.

 Doamne, inima îmi spune din partea Ta:

„Du vestea cea bună” şi vestea cea bună o duc!

Advertisement
by

Cât de mare este Dumnezeul tău? (14)

9 bigIsaia 40:12-31

Isaia 40:31

,,Dar cei ce se încred în Domnul

îşi înnoiesc puterea.”

Cât de mare este Dumnezeul tău?

Cum se vede că Te încrezi în El? Prin vorbele tale? Prin acţiunile tale? Ai putere cu Dumnezeu în rugăciune şi cu oamenii în slujire? Ce văd cei din casa ta în viaţa ta? Ce înţeleg ei despre Dumnezeul tău când se uită la felul în care tu îi tratezi?

Ce ştie copilul tău despre măreţia şi puterea lui Dumnezeu?

Învaţă pe copilul tău sau al altora să se încreadă în puterea Domnului şi să mulţumească Domnului pentru că are grijă de noi. Citeşte psalmi de mulţumire la sfârşitul zilei.

Citeşte şi memorează Psalmul 100 ,,Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului! Slujiţi Domnului cu bucurie, veniţi cu veselie înaintea Lui. Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem. Noi suntem poporul Lui şi turma păşunii Lui. Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cântări în curţile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele. Căci Domnul este bun, bunătatea Lui ţine în veci şi credincioşia Lui din neam în neam.”

Încurajează pe copil să recunoască binecuvântările Domnului când tu citeşti din Biblie.

Cel mai puternic model este exemplul tău. Copilul te va imita pe tine şi va folosi cuvintele tale. În casă, la telefon, la cumpărături copilul va auzi vorbele tale şi le va repeta. Dacă te vei ruga înainte de masă, copilul va învăţa să fie recunoscător pentru mâncare.

Practica este mama învăţăturii. Ajută-l să repete cuvântul ,,mulţumesc” ori de câte ori e posibil, până va deveni un răspuns natural. Să nu fii frustrată dacă copilul uită. Nu fă scene de isterie. Ai răbdare. Laudă-l şi spune-i că acest cuvânt este aşa de frumos. Învaţă copilul să mulţumească altora pentru darurile primite de la ei. Mulţumind celor din jur pentru daruri, va dezvolta mulţumirea în el şi pentru darurile Domnului.

Roagă-te Domnului să dezvolte în copilul tău o inimă generoasă şi mulţumitoare. Încrederea în Dumnezeu ne dă o inimă mulţumită. Când ne încredem în El, primim putere.

Dacă învaţă să fie mulţumitor îşi va concentra atenţia asupra Domnului şi asupra altora în loc să fie egoist. Va ajunge să fie o mărturie pentru mulţi şi o bucurie pentru inima ta.

Oamenii mulţumitori sunt foarte plăcuţi şi aduc bucurie în jurul lor.

Spune ,,mulţumesc” de multe ori pe zi!

 

Doamne, inima mea este plină de încredere şi mulţumire!

 

by

Lucrează după adevăr

Ioan 3:21

„Dar cine lucrează după adevăr,

vine la lumină,

ca să i se arate faptele,

fiindcă sunt făcute

în Dumnezeu.“

*

 

Care sunt faptele făcute în Dumnezeu?

Învaţă Psalmul 1, căci acest psalm ne prezintă câteva dintre faptele plăcute Domnului:

„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!

El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştezesc. Tot ce începe duce la bun sfârşit.

Nu tot aşa este cu cei răi, ci ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.

De aceea cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi.

Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi dar calea păcătoşilor duce la pieire.“

Cine este fericit? Ce trebuie să faci ca să fii fericit?

Iubeşti tu Legea Domnului? Cât de mult cugeţi la adevărul Domnului?

Duci tu la bun sfârşit ce ai început?

Domnul să te ajute să duci la bun sfârşit lucrul bun pe care l-ai început!

 

Alege să trăieşti după adevăr!

 

by

Dragostea lui Dumnezeu

1 Ioan 3:11-24

,,Căci vestirea pe care aţi auzit-o de la început este aceasta: să ne iubim unii pe altii, nu cum a fost Cain, care era de la cel rău, şi a ucis pe fratele său. Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau neprihănite. Nu vă miraţi fraţilor dacă vă urăşte lumea. Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă pentru că iubim pe fraţi. Cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte. Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi ştiţi că nici un ucigaş n-are viaţa veşnică rămânând în el. Noi am cunoscut dragostea Lui, prin aceea că El şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi deci, trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi. Dar cine are bogăţiile lumii acesteia şi vede pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu? Copilaşilor să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul. Prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr, şi ne vom linişti inimile înaintea Lui, ori în ce ne osândeşte inima noastră; căci Dumnezeu este mai mare decât inima noastră, şi cunoaşte toate lucrurile. Preaiubiţilor, dacă nu ne osândeşte inima noastră, avem îndrăzneală la Dumnezeu. Şi orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui, şi facem ce este plăcut înaintea Lui. Şi porunca Lui este să credem în Numele Fiului Său, Isus Cristos, şi să ne iubim unii pe alţii, cum ne-a poruncit El. Cine păzeşte poruncile Lui, rămâne în El, şi El în el. Şi cunoaştem că El rămâne în noi prin Duhul, pe care ni L-a dat.“

Să nu aştepţi să te iubească toată lumea. Noi vrem să fim iubiţi de lume, dar nu este posibil. Cel rău nu poate iubi pe cel neprihănit.

Nu fi preocupată cu alţii, pentru că nu te iubesc pentru faptele tale bune.

Fii preocupată de tine, ca să iubeşti necondiţionat.

Cât timp petreci cu Domnul ca să-ţi umple inima de dragostea Lui ca să poţi iubi necondiţionat?

Tu ai cunoscut dragostea lui Dumnezeu!