Judecata finală

Judecata finală

Apocalipsa 20:11-15

Apocalipsa 20:12: ,,Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.”

            Sunt așa de multe lucruri care ne fascinează și ne prind atenția: galaxiile strălucitoare, adâncimile neexplorate ale oceanelor, progresul tehnologiei, nașterea unui copil etc. Viața în lumea noastră este un lucru minunat, dar vedem semne clare că s-a întâmplat ceva rău. Războaiele și răutatea ne distrug. Dezastrele naturale și bolile aduc moartea. Relațiile umane ne schimbă, se rup și se strică. Cele mai bune intenții duc adesea la rău. Lucrul care ar trebui să ne împlinească devine o povară sau idolatrie. Toate lucrurile se strică și aceasta nu numai din cauza iresponsabilității omului, ci în toate domeniile și la toate nivelele. Ce este greșit? Poate lumea să se schimbe în bine?

Dumnezeu a creat lumea ca să fie o casă perfectă, dar păcatul a distrus perfecțiunea. În loc să avem o relație continuă cu Dumnezeu, rebeliunea și înstrăinarea au cuprins pământul. Moartea și putreziciunea au ruinat creația (Geneza 3:16-19; Romani 5:12; 6:23). Consecințele păcatului au dovedit că păcatul este împotriva lui Dumnezeu și a caracterului Lui. Ca Dumnezeu să restaureze creația Lui, trebuie să judece păcatul.

În lumina judecății perfecte a lui Dumnezeu, îndurarea Lui strălucește. Imediat ce a intrat păcatul în lume, Dumnezeu a făcut o promisiune: Răscumpărătorul va veni ca să distrugă păcatul și pe Satan (Geneza 3:15). Domnul Isus Hristos l-a biruit pe Satan la cruce și a biruit moartea prin înviere (Coloseni 2:15). Când Domnul Isus va reveni pe pământ, îl va distruge pe Satan pentru totdeauna.

Ioan a văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Nu Îl descrie pe Cel ce ședea pe tron, dar descrie ce se întâmplă în prezența Lui: pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. Pământul și cerul au fugit de Creatorul lor. Acesta este răspunsul omenirii căzute în fața sfințeniei lui Dumnezeu. Lumea așa cum o cunoaștem noi azi, nu va mai fi, căci Ioan ne spune că nu s-a mai găsit loc pentru ceea ce a fost. Pentru că nu mai este loc, creația poate fugi. Dar, nici măcar o singură persoană nu se va putea ascunde de judecata lui Dumnezeu. Cu mințile noastre nu putem înțelege cum va fi o mulțime așa de vastă care va sta înaintea tronului lui Dumnezeu pentru judecată. Fiecare bărbat, fiecare femeie, fiecare copil va trebui să stea față în față cu Dumnezeul cel suveran și drept (Psalmi 62:12; Romani 2:6). Evrei 9:27: ,,Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata.” Dumnezeu nu va judeca pe nimeni în funcție de poziția, puterea sau faima pe care a avut-o. Nu va favoriza pe nimeni.

Doamne, Îți mulțumesc pentru îndurarea Ta față de mine!

Învingătorul

26aIsaia 24:16b-23

*

Isaia 24:21a

*

„În ziua aceea,

Domnul

va

pedepsi.”

*

Eşti sigură că Dumnezeu va fi Învigătorul şi va nimici moartea?

Ce ne spune Biblia despre acest lucru?

Matei 16:18 ne spune: „Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile locuinţei morţilor nu o vor birui”.

Apocalipsa 12:12 ne spune: „De aceea bucuraţi-vă ceruri şi voi, care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme”.

Isaia 25:8 ne spune: „Domnul nimiceşte moartea pe vecie; Domnul Dumnezeu şterge lacrimile de pe toate feţele şi îndepărtează de pe tot pământul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit”.

1 Corinteni 15:26 ne spune: „Vrăjmaşul cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea”.

1 Corinteni 15:54-57 ne spune: „Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă”. Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte? Boldul morţii este păcatul şi puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Cristos!”

Ioan 11:25 ne spune: „Isus a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi”.

Apocalipsa 21:1-4 ne spune că cerul şi pământul vor pieri şi va fi un cer nou şi un pământ nou, va fi un nou Ierusalim, coborât din cer de la Dumnezeu.

Ştiind că moartea va fi nimicită de Cristos, vei trăi tu fără frică astăzi şi vei înfrunta cu curaj realitatea că într-o zi s-ar putea să mori? Te-ai gândit că unul din cei dragi ai tăi ar putea să moară? Cum te pregăteşti ca să înfrunţi ziua cea grea?

Cum aştepţi judecata finală? Cu răbdare şi încredere în Dumnezeu?

Cum te rogi pentru ziua judecăţii?

Cum ţi s-a schimbat gândirea în ce priveşte judecata finală a lui Dumnezeu? Care crezi că ar fi răspunsul corect la înţelegerea adevărului, Cuvântului lui Dumnezeu?

 

Da, Tată, inima mea crede şi spune

că Tu eşti Învingătorul!

 

Domnul a hotărât

20aIsaia 24:1-13

*

Isaia 24:3b

*

„Domnul

a

hotărât

aşa.”

 *

Domnul a hotărât să ne avertizeze, să ne facă de cunoscut pericolele care pot afecta viaţa noastră. De ce avem semnele de circulaţie? Ne ajută dacă le vedem? Ce se întâmplă dacă nu ne oprim la stop? Sau la semnul căii ferate? Sau nu luăm curba?

Suntem în pericol. Dacă neglijăm semnele de circulaţie, ajungem în accidente.

Orice semn este o avertizare, o pregătire pentru ceea ce urmează.

Orice semn de avertizare a unei posibile primejdii este un semn al compasiunii. A fi avertizat înseamnă a ţi se arăta compasiune.

Toate avertizările lui Dumnezeu sunt un semn de compasiune din partea Lui pentru noi.

El vrea ca noi să fim pregătiţi pentru ceea ce urmează. El ne dă sfaturi cu mult înainte, ca să fim pregătiţi pentru ceea ce urmează. Acest capitol ne vorbeşte despre judecata finală. Ce ştii tu despre judecata finală a lui Dumnezeu?

Dumnezeu ne spune că pământul va fi distrus. Să ne amintim că oamenii merită judecata lui Dumnezeu. El stabileşte regulile. El are standardul Lui. El spune „NU” păcatului. Nu are favoriţi. Nu se uită la apartenenţa religioasă, la condiţia socială, nici la cea economică. Se poartă cu dreptate faţă de toţi. Ceea ce spune El, se va întâmpla. El nu minte, nici nu se schimbă. Judecata va veni din cauza păcatului. Noi merităm mânia şi pedeapsa Lui.

Păcatul este condiţia naturală a omului. Omul este păcătos din fire. Cine zice că omul este bun în natura lui, este greşit.

Cum ai explica tu că orice om este păcătos?

Dumnezeu este Sfânt. El ne-a creat şi are dreptul să ne spună cum să trăim.

Crezi că Cel ce ne-a creat are tot dreptul să ne spună (ceară) cum să trăim?

Doamne, pune în inima mea

dorinţa de a trăi aşa cum ceri Tu!

 

Roada aşteptată

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

 

Isaia a prezentat situaţia poporului într-un mod foarte clar . Poporul lui Dumnezeu (aşa de binecuvântat) nu a adus roada aşteptată de Domnul; cu toate avertizările nu a vrut să se pocăiască. De aceea Domnul a trimis pedeapsa asupra lui.

Crezi că generaţia noastră împlineşte cerinţele lui Dumnezeu?

Crezi că Dumnezeu este dezamăgit de purtarea şi nepocăinţa noastră?

Care ar fi motivele pentru care Domnul ar judeca şi pedepsi generaţia noastră?

Care din aceste „vaiuri” din capitolul cinci crezi că sunt adevărate în generaţia noastră?

Crezi că avem mai multe „vaiuri” decât poporul Domnului?

Despre care îţi vorbeşte ţie Domnul? Pentru care te avertizează?

Pentru care vrei să te pocăieşti?

Crezi că Legea lui Dumnezeu este desconsiderată în bisericile noastre, în societatea noastră?

Cum crezi că pedeapsa care a venit peste poporul Domnului s-ar potrivi cu judecata finală a lui Dumnezeu din ziua de apoi?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi să aduci multă roadă pentru Împărăţia Lui?

Ţi-a dat El o familie? Sau prieteni, biserică, sănătate, cunoştinţă, Cuvântul, Duhul Sfânt, dragoste, pace, linişte, protecţie etc.?

Cum vei folosi învăţătura primită de la El?

Doamne, vin la Tine căci Tu poţi să mă păzeşti de lăcomie (poftă după lucruri), de beţie (plăceri), de  batjocorirea Numelui tău (uşurătate în vorbirea mea), de stricăciune (confuzie) morală (trup şi suflet murdar, binele nu este rău şi răul nu este bine), de înşelăciune (mă cred învăţată şi înţeleaptă) şi de dispreţ faţă de Cuvântul Tău (nesocotesc citirea şi împlinirea Cuvântului). Am nevoie de ajutorul Tău căci vreau să aduc roadă.

Doamne, pune dorinţa de pocăinţă pe inima mea!