Pace sau tulburare?

  1. Cauţi Pacea?

 

 

Ioan 14

Ioan 14:27  ,,Vă las pacea, vă dau pacea Mea.”

Maria şi Marta sunt două surori. Amândouă slujesc. Marta alege să se gândească mai mult la ce este trecător, lucrând din greu. Maria alege să se gândească mai mult la ce este veşnic. Marta ajunge să experimenteze lipsa păcii în inima ei. Maria ajunge să experimenteze pacea la picioarele Domnului.

Te asemeni cu Maria sau cu Marta?

Eşti prea ocupată şi nu ai timp să stai la picioarele Domnului?

Ai multe de făcut? La ce ai putea renunţa ca în schimb să petreci timp cu Domnul?

Te rogi tu să ai un timp special numai tu şi Domnul? Zece sau cincisprezece minute pe zi, sau mai mult?

Ce îngrijorări te ţin trează noaptea? Spune-i Domnului.

În cea mai dificilă provocare în viaţă, alege să-ţi odihneşti inima în braţele Prinţului Păcii.

Isus a zis:

,,Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte”. Ioan 14:27

 Doamne, mulţumesc pentru promisiunea Ta că îmi dai pacea Ta. Am nevoie de ea.

Nu vreau să las tulburarea în inima mea, nici îngrijorarea. Te rog să mă ajuţi.

Vreau să mă gândesc mai mult la ceea ce este veşnic nu la ceea ce este trecător.

Este pacea lui Cristos în inima ta?

 Domnul să-ţi dea pacea Lui!

Este pacea o valoare pentru tine?

Cauţi Pacea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

 

 

Duhul Sfânt rodeşte în noi. Roada Duhului este pacea.

Pacea vine de la Dumnezeu. Pacea este puterea lui Dumnezeu care păstrează echilibru credinciosului în vremuri bune sau în vremuri grele.

Pacea este puterea lui Dumnezeu care-l ajută pe credincios să-şi păstreze cumpătul când traversează prăpăstii, când trece prin dureri şi pericole.

Pacea vine în inimă când înţelegem că nu suntem singuri niciodată, căci Dumnezeu este cu noi şi în noi prin Duhul Sfânt, când credem că are grijă de noi şi ne încredem în El.

Pacea nu depinde de circumstanţe sau de abilităţile noastre în relaţii.

Pacea nu este absenţa problemelor ci prezenţa lui Dumnezeu.

Pacea nu este tulburată de aspectul evenimentelor mici sau mari.

Nimic şi nimeni nu ne poate smulge din mâna Lui. Nimic şi nimeni nu ne poate fura pacea Lui.

Vei alege astăzi să te odihneşti în mâna Lui?

Vei alege astăzi să te încrezi în înţelepciunea Lui?

Vei alege astăzi să-ţi aminteşti că El ţine totul în control?

Vei alege astăzi să accepţi căile Lui în problemele tale?

Este atenţia ta la Domnul sau la dificultăţi?

Ai pace în inima ta?

Experimentează astăzi pacea lui Cristos. El este Prinţul Păcii. Pacea Lui este aşa de superioară păcii omenişti, pentru că depăşeşte orice putere de pricepere omenească.

Prinţul Păcii să-ţi dea pacea Lui!

 

Cunoşti o persoană blândă?

Roada Duhului este blândeţea

 

Ce este Blândeţea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâitorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte. Roada Duhului este blândeţea.

Blândeţea arată prezenţa Domnului în viaţa unui credincios .

Blândeţea pare cea mai fragilă roadă, totuşi se dezvoltă în adâncimi formând

rădăcini puternice. Blândeţea este un spirit supus care nu intră în competiţia afirmării de sine. Este opusul mândriei. Este umilinţă.

Aşa cum ne încredem în Dumnezeu pentru celelalte roade, trebuie să ne încredem în Dumnezeu că poate să lucreze în noi şi blândeţea prin puterea Duhului Sfânt.

Omul blând nu ţine resentimente şi judecăţi pentru suferinţele lui, ci le duce la crucea Domnului. El renunţă chiar la bunurile lui pentru că ştie că nimeni nu-i poate lua ce are el mai de preţ.

Blândeţea acceptă suferinţa şi lasă în mâna Domnului toate grijile şi îngrijorările. Nu-şi plânge de milă ci îşi găseşte refugiul în Domnul. Blândeţea se bazează pe  credinţă! Credinţa dă putere în suferinţă. Blândeţea îşi dezvoltă adânc rădăcinile în pământul fertil al credinţei. Credinţa este convinsă că absolut orice ni se întâmplă în viaţă este permis de Dumnezeu, şi că El este în stare să ne ajute în orice situaţie. Credinţa are încredere că Dumnezeu se luptă pentru credincios.

Blândeţea creşte odată cu maturizarea credinciosului. Cu cât avem capul mai plecat către Domnul în umilinţă, cu atât rodeşte mai mult blândeţea.

Numai când ne odihnim în Dumnezeu putem avea încredere în suveranitatea Lui. Ştim că El este în control în orice situaţie ne-am afla.

Acceptarea vieţii aşa cum este ea, dovedeşte inima transformată de Duhul Sfânt.

 

Domnul Isus a zis:

,,Învăţaţi de la Mine căci Eu sunt blând şi smerit cu inima”.

Matei 11:29

Vrei să fii o persoană blândă?

Roada Duhului este blândeţea

 

Ce este  Blândeţea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâitorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte. Roada Duhului este blândeţea.

Blândeţea poartă tulburările create de alţii, îndură loviturile de la alţii, acceptă neînţelegerile, pentru că poarta în inimă imaginea suferinţelor Domnului Isus, care îi dă putere în toate. Lipsa blândeţei crează tulburare şi reacţii la tulburare.

Blândeţea nu este descurajată, nu este iritată.

Blândeţea nu zice: ,,Ce mi s-a întâmplat mie!” sau ,,Cum, mie?” sau ,,De ce mie?”

Blândeţea nu zice: ,,I-o voi plăti înapoi”.

Blândeţea este un suflet liniştit. Este în odihnă când nu este lăudată.

Blândeţea este în odihnă când este învinovăţită, criticată, dispreţuită.

Blândeţea este cea mai mare putere, tărie, pentru că are de-a face cu relaţia omului cu Dumnezeu, cu supunerea voinţei faţă de El, şi nu este o problemă de temperament.

Blândeţea nu se apară. Ea ştie că Dumnezeu apără şi protejează.

Blândeţea refuză să se războiască, să se enerveze, să se gândească la răzbunare.

Eşti o persoană blândă? Eşti o persoană tulburată? Te rogi pentru blândeţe?

Ce legatură este între credinţă şi blândeţe? Cum se poartă blândeţea?

Strigi la Domnul după ajutor?

Accepţi totul în viaţă ca venind de la Domnul?

Te rogi şi dezvolţi obiceiul de a te umili, de a te supune Domnului?

Îl laşi pe Domnul să resolve conflictele din viaţa ta? Crezi cu tărie Cuvântul Lui?

 

Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii! Filipeni 5:4a