Adevărata rugăciune

jcAdevărata rugăciune

Iacov 5:14b

*

„Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui

neprihănit!”

*

Adevărata rugăciune vine din dorinţa inimii, şi nu din imaginaţia minţii. Ea exprimă simţirea inimii, deci se naşte dintr-o adâncă năzuinţă lăuntrică. Din acest motiv, în Vechiul Testament rugăciunea era oferită lui Dumnezeu sub forma tămâiei. Toată tămâia Vechiului Testament provenea de la arbori. După ce coaja era tăiată, pe trunchiul arborelui se prelingea încet un fel de răşină din care se confecţiona tămâia. De aici învăţăm că rugăciunea nu înseamnă a aduce ceva ce ai la îndemână, ci a aduce ceva extras din cea mai adâncă parte a inimii noastre. Se poate compara cu ceea ce se prelinge din răni.  Astfel de rugăciuni sunt foarte diferite de cele aduse fără efort, pe care mulţi le oferă, rugăciuni bune de ascultat, dar foarte sărace în conţinut.

Să ţinem minte bine că rugăciunile noastre sunt rostite pentru ca Dumnezeu să le audă, şi nu pentru a fi plăcute urechilor celor ce le ascultă.

Noi ne rugăm potrivit capacităţii noastre de a ne măsura povara, nevoia. Dacă nu simţim nici o nevoie, rugăciunea noastră nu este reală. Cu cât nevoia este mai concretă, cu atât rugăciunea este mai sigură. În faţa unei nevoi adevărate nu ne putem permite să fim indiferenţi.

Psalms 141:2, ne spune: ,,Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!”

Doamne, ajută-ne să ne rugăm din adâncul inimii!

Cadoul de Crăciun

8 cristCadoul de Craciun

*

Se-apropie incet Sarbatoarea
Craciunul la usa ne bate
In mall-uri se schimba cantarea
Si totu-i la pret de “jumate”

*

Cu toti la cadouri…gandim!
Sa facem in jur bucurie
Anul acesta ce dam?,..ce primim?
Vedem peste tot armonie.

*

Casele toate-au viata-n lumini
Stelute si brazi,…mosi Craciuni
O iesle ici colo si… magi -la crestini
Se-apropie Craciunul si toti santem buni.

Colinde, zapada si totu-i frumos
Trimitem e-mailuri, celor dragi – o urare
Sarbatori fericite! – Se naste Christos!
Traim pe deplin-Sarbatoare!

Craciunu-i mai mult decat toate aceste’
Oferta speciala!-Iertare prin Har!
Regele…Rege se ‘nghesuie-n iesle
O poarta umila spre-un groaznic Calvar.

Din Iesle prin Cruce, sub brad sta tacut
In “rosu” cu grija si frumos invelit
Cu-a Dragostei panglici si funde facut
CADOUL asteapta sa fie primit!

Lumina din Lumina azi primeste
Si-o haina mai alba ca neaua,
Ca ingerii si tu Iubirea vesteste
Si-arata Cararea stralucind ca si steaua!

Prin vai si prin dealuri sa sune colindul!
Cu smirna si aur,tamaie te-nchina
Mireasma-ti placuta sa umple pamantul
Mesia Promisul din nou va sa vina!

(Marius Alexandru)

http://www.youtube.com/watch?v=OYbGgV7mkmk

Am văzut pe Domnul

Isaia 6:1-4

„În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt şi poalele mantiei Lui umpleau Templu. Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi. Cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna şi Casa s-a umplut de fum.”

 

Oare de ce profetul Isaia consideră timpul împăratului Ozia ca fiind un timp de referinţă?

Cine crezi că împărăţeşte? Împăratul pământesc sau Împăratul veşnic?

Împăratul Ozia a fost unul din împăraţii buni, numai că la sfârşitul vieţii s-a dus la Templu să ardă tămâie, deşi nu era preot, şi din această pricină a fost pedepsit de Dumnezeu cu lepră. Mândria l-a împins la ruină. În comparaţie cu împăratul Ozia care a murit, ne este prezentat Împăratul vieţii care nu moare niciodată. El este pe tronul de domnie, aşa cum Îl vede Isaia.

Oare a fost moartea împăratului Ozia o tragedie?

Nimic nu pregăteşte mai bine pe o persoană să înfrunte tragediile vieţii (problemele ameninţătoare ale fiecărei zile) ca şi viziunea clară despre Dumnezeu şi lucrarea Lui.

Imaginează-ţi că eşti în Templu alături de Isaia şi-L vezi pe Domnul.

Apoi auzi serafimii care strigă: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor!

Cum ai explica tu ce a văzut Isaia? Ce înseamnă pentru tine că Domnul este sfânt? Ce este sfinţenia?

Noi nu suntem ca şi Domnul (sfinţi)! Nimeni nu îşi acoperă ochii şi urechile când apărem noi şi nimeni nu se pleacă la picioarele noastre să se închine. Numai Domnul este Sfânt! Poporul Domnului trebuie să fie cunoscut ca „popor sfânt” nu în baza meritelor lui, ci, pentru că a fost ales şi separat de celelalte popoare ca să fie al Domnului. Trăirea zilnică trebuie să reflecte sfinţenia lui Dumnezeu. Sfinţenia lui Dumnezeu este deasupra capacităţii noastre de înţelegere şi imaginaţie. Cum am putea noi să pricepem sfinţenia lui Dumnezeu?

 

Doamne, inima mea caută sfinţenia Ta!