Minte sănătoasă

Isaia 5:20

*

„Vai

de cei ce numesc răul bine,

şi binele rău,

care spun că întunericul

este lumină, şi lumina întuneric,

care dau amărăciunea

în loc de dulceaţă şi

dulceaţa în loc de amărăciune!”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău.

Vai de cei ce numesc lumina întuneric şi întunericul lumină.

Vai de cei ce dau amărăciune în loc de dulceaţă şi dulceaţă în loc de amărăciune.

Doar o minte bolnavă poate face aceste lucruri. Adevărul este aşa de distorsionat că viaţa şi realitatea par a fi răsturnate (cu capul în jos). Oamenii acţionează repede, egoist, condamnând pe cei nevinovaţi. Nu mai au discernământ, sunt în confuzie totală.

Cei ce fac judecată abuzează sistemul. Ceea ce contează pentru ei este banul în buzunarul lor.

În zilele noastre relativismul şi toleranţa devin un „bun absolut” şi sub acest standard interzicerea imoralităţii devine intolerabilă.

Trebuie să ne întrebăm unde este compromis în definirea binelui şi răului după standardul lui Dumnezeu. Suntem noi acceptaţi în ochii lumii necredincioase?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, vin la Tine să mă înveţi Tu ce e bine şi ce e rău. Nu vreau să încurc lumina cu întunericul. Dă-mi o minte sănătoasă şi nu mă lăsa să mă complac în societatea care are o minte bolnavă. Caut adevărul Tău ca să nu trăiesc în confuzie. Pune standardul Tău în faţa ochilor mei ca să-l văd clar şi păzeşte-mă de rău. Nu doresc aprecierea lumii ci caut să fiu plăcută înaintea Ta.

Doamne, fereşte-mi inima

de rău, întuneric, confuzie şi amărăciune!

Limba este un foc!!!

Isaia 5:18-19

„Vai de cei ce trag după ei

nelegiuirea

cu funiile minciunii,

şi păcatul cu şleaurile unei căruţe

şi zic: „Să-Şi grăbească,

să-Şi facă iute lucrarea, ca s-o vedem!

Să vină odată hotărârea

Sfântului lui Israel

şi să se aducă la îndeplinire,

ca s-o cunoaştem.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce-şi bat joc de Dumnezeu!

Vai de cei mincinoşi!

Vai de cei ce se joacă cu Dumnezeu zicând că El nu pedepseşte.

Unii oameni vorbesc aşa de uşor despre păcat, chiar fac glume la care lumea râde. Decăderea morală este pedepsită de Domnul.

Mândria şi aroganţa sunt păcate care trebuie pedepsite de Domnul. Unii oameni se cred mai importanţi decât Dumnezeu, totul se învârte în jurul lor.

O viaţă trăită fără Dumnezeu este păcat. Păcatul înşeală. Plăcerea pe care o promite îşi face aripi şi zboară. Nimeni nu o poate prinde.

Numai binecuvântările pe care le dă Cristos sunt veşnice.

Spui că ţinta ta este Cristos?

Sau Îl învinuieşti pe Dumnezeu pretinzând că vrei să vezi planul Lui pe care îl crezi doar în parte? Este dorinţă în tine pentru pocăinţă?

Vrei să te scape Domnul de păcat sau numai de consecinţele lui?

Care păcat ţi se pare acceptabil şi te-ai obişnuit cu el?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura şi limba ca să nu vorbesc minciuni şi să nu batjocoresc Numele Tău. Nu mă lăsa să râd la glume proaste. Învaţă-mă ce înseamnă să nu iau în deşert Numele Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de minciună, joacă şi batjocură!

Dis-de-dimineaţă

Isaia 5:11-17

Isaia 5:11a

„Vai

de cei ce

dis-de-dimineaţă

aleargă după băuturi.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii. Vai de beţivi şi de cei ce iubesc petrecerile!

În loc de pasiunea pentru Domnul şi sensibilitate pentru cei din jur, atenţia multora este pentru plăceri. Unii oameni (credincioşi) vor totul acuma (să trăiască în plăceri). Osea 4:1 spune că ei nu-L cunosc pe Dumnezeu şi nu au pricepere. Ei nu cunosc lucrările Domnului. Versetul 12 spune că ei nu iau seama la lucrarea Domnului şi nu văd lucrul mâinilor Lui.

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Cum nesocoteşti tu lucrarea Domnului? Cum respecţi tu lucrarea mâinilor Lui?

Care este atenţia ta în viaţă? Petrecerile şi întâlnirile la un pahar (de vorbe)?

Este atenţia ta la Domnul sau la lume?

Dacă vrei să ştii, uită-te la calendarul tău (ce faci cu timpul) şi la banii tăi (pe ce cheltuieşti banii). Vei afla unde este interesul tău.

Aceşti iubitori de mâncare şi băutură vor muri de foame şi se vor usca de sete (v.13b). Sfinţenia lui Dumnezeu este manifestată prin dreptatea Lui. Domnul va umili pe cei beţivi şi pe cei ce iubesc petrecerile. Vor rămânea cu nimic, vor ajunge robi, vor fi doborâţi.

În versetul 17 vedem o societate în ruine şi pământul bogaţilor rămas pentru animale.

Efeseni 5:18 ne spune: „Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare, dimpotrivă fiţi plini de Duhul Sfânt”. O viaţă plină de Duhul Sfânt şi de roadă după voia lui Dumnezeu bea în mod repetat din Duhul lui Dumnezeu ca să-şi înnoiască mintea, să-şi bucure inima şi să primească energia necesară să trăiască prin harul Domnului, spre gloria şi onoarea Lui.

Ce ai vrea să vadă alţii în viaţa ta? Vei cere tu puterea de la Domnul ca să trăieşti pentru plăcerea Lui prin gândurile tale, cuvintele tale, faptele tale, situaţiile tale?

 

Doamne, îmi doresc ca inima mea să fie plină de Duhul Sfânt

nu de plăceri!

Casă lângă casă

Isaia 5:8-10

Isaia 5:8a

„Vai de cei ce

înşiră casă lângă casă

şi lipesc

ogor lângă ogor.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii. Pofta rea şi lăcomia sunt păcate.

Vai de cei lacomi! Vai de cei ce nu sunt mulţumiţi cu o casă şi fug după avere. Ambiţia poate fi folosită într-un scop bun sau într-unul egoist. Ambiţia nestăpânită este lăcomie.

Care este ambiţia ta? După ce fugi tu?

Lăcomia spune „nu-mi ajunge ce am”, „vreau mai mult”. Dumnezeu pedepseşte lăcomia.

Dumnezeu a blestemat pământul care nu-şi mai dă roadele din cauza lăcomiei oamenilor.

Mulţi oameni şi-au pierdut casele şi averile din cauza lăcomiei lor sau lăcomiei altora.

Oamenii vor să fie stăpâni peste pământ şi oameni, să controleze şi să aibă privilegii.

Domnul spune că cei ce umblă după avere nu ajung să se bucure de ea (v.9).

Chiar şi pământul strigă împotriva lor căci nu-şi mai dă roadele.

Lăcomia în orice formă este expresia respingerii harului lui Dumnezeu şi nemulţumirea cu ceea ce am primit de la El.

Consecinţa lăcomiei este dezamăgire şi deşertăciune. Lucrurile dorite niciodată nu împlinesc aşteptările celui lacom. Psalmul 112:10b ne spune: „Poftele celor răi rămân neîmplinite”. „Lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea” (Proverbe 1:19b).

În care domeniu din viaţa ta vezi lăcomie?

Pentru care lucruri lucrezi aşa de greu şi mult?

Vrei să ai mai mult? Cu ce preţ?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, ajută-mă să scap de lăcomie şi să mă mulţumesc cu ceea ce mi-ai dat Tu.

Doamne, păzeşte inima mea de lăcomie!

La judecată

Isaia 3:1-4:1

*

Isaia 3:13a

„Domnul

Se înfăţişează

la judecată.”

Dumnezeu va judeca decăderea morală.

Domnul a luat din Ierusalim orice mijloc de trai, orice sprijin, orice izvor de apă şi pâine.

I-a dus în robie pe toţi conducătorii ţării (politicieni, preoţi, meştesugari pricepuţi). Numai oamenii săraci au rămas. Distrugerea a venit pentru că poporul L-a părăsit pe Domnul.

Domnul va judeca pe femeile care sunt preocupate cu ceea ce este senzual şi sexual, provocator pentru bărbaţi (alţii decât soţii lor).

Cum este îmbrăcămintea ta şi a fetelor tale? Dar a nepoatelor tale?

Trăim într-o lume în care păcatul a ajuns la culme (Sodoma şi Gomora).

Ştii tu ce este acceptabil sau nu? Cât poţi să expui din trupul tău?

Cât timp petreceţi (la coafor, manichiură, pedichiură, tratamente de înfrumuseţare, săli de sport) pentru frumuseţea trupului, în comparaţie cu timpul petrecut pentru frumuseţea sufletului?

Care crezi că sunt aşteptările lui Dumnezeu de la tine şi cum vrei să le pui în practică?

Vai de sodomiţi (Isaia 3:9). Vai de sufletul lor căci îşi pregătesc rele.

Domnul cunoaşte inima noastră, ştie valorile noastre şi judecă totul (Isaia 3:16-26).

Cei ce se înalţă vor fi smeriţi de Domnul.

Cum te înalţi tu? Care este suferinţa ta acum din cauza păcatului tău?

Doamne, binecuvântează-mă cu bun simţ şi măsură în toate lucrurile.

Doamne, pune în inima mea valorile Tale!