A sosit ceasul

Ioan 12:20-33

„Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“  Filip s-a dus şi a spus lui Andrei, apoi Andrei şi Filip I-au spus lui Isus. Drept răspuns Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică. Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti. Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta. Tată proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!“  Norodul care stătea acolo şi care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El.“ Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ voi atrage la Mine pe toţi oamenii.“ Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară.“

 

Sunt şi astăzi oameni care Îl caută pe Isus. Lor le spune Domnul că trebuie să moară faţă de firea pământească şi să învieze pentru viaţa cu Dumnezeu. Moartea faţă de sine este grea, dar moartea este necesară ca să răsară viaţa.

Ca să aduci roadă, trebuie să îngropi firea pământească. Adevărata slujire nu se face în firea pământească. Renunţarea de sine este o suferinţă. Înţelepciunea se câştigă în şcoala suferinţei. Acceptă suferinţa.

Cine slujeşte Domnului va fi cinstit de Tatăl.

A sosit ceasul să aducem roadă!!!

Domnul să te binecuvânteze ca să aduci multă roadă!

Binele şi răul

Ioan 5:24-30

„Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă. Adevărat, adevărat vă spun, că vine ceasul şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce-l vor asculta, vor învia. Căci după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine. Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului. Nu vă miraţi de lucrul acesta pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată. Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi, judec după cum aud şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui care M-a trimis.“

 

Îţi este greu să asculţi cuvintele Domnului? Este o promisiune pentru cei ce ascultă: viaţa veşnică.

Dacă alegem să facem lucrarea Domnului avem pace, siguranţă, bucurie.

Cu cât depind mai mult de Domnul, Îl văd la lucru. Nu fac nimic de la mine, numai ce-L văd pe El, ca să înţeleg şi să văd mai clar planul Lui, puterea Lui. Bucuria Lui de a lucra cu Tatăl devine şi bucuria mea.

„Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.“ A face binele înseamnă a alege să vii la Cristos care este sursa vieţii şi să-L urmezi. A face răul înseamnă a alege să respingi lumina şi oferta Domnului.

Doamne, aleg astăzi binele. Aleg astăzi dependenţa totală de Tine!

 

Fie viaţa şi  lucrarea Ta în dependenţă totală de Domnul!

 

Credinţa şi vindecarea

Ioan 4:43-54

„După aceste două zile Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea. Căci El Însuşi spusese că un prooroc nu este preţuit în patria sa. Când a ajuns în Galilea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră şi ei la praznic. Isus S-a întors deci, în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc, al cărui fiu era bolnav. Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea. S-a dus la El şi  L-a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. Isus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu nici un chip nu credeţi!“ Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu!“ „Du-te“ i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte.“ Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum. Pe când se pogora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine şi ei i-au zis: „Ieri în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.“  Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus : „Fiul tău trăieşte.“  Şi a crezut el şi toată casa lui. Acesta este iarăşi al doilea semn, făcut de Isus după ce S-a întors din Iudea în Galilea.“

Sunt oameni care te primesc bine şi sunt oameni care nu te primesc bine. Ce faci tu când oamenii nu te primesc bine? Fugi? Te rogi pentru relaţiile tale? Nu fi îngrijorată, pentru că nici pe Domnul nu L-au iubit toţi oamenii, deşi le-a făcut numai bine. Datoria noastră este să facem binele fără să aşteptăm recunoştinţă.

Ce faci tu când copilul tău este bolnav? Unde alergi? Dacă Domnul îţi cere un lucru mic îl faci? Cum ştii ce spune Cuvântul Domnului să faci (în cazul tău)? Citeşti Biblia sau asculţi ce spun alţii din experienţele lor? Crezi tu ce spune Domnul sau ai nevoie să vezi o minune? Roagă-te pentru sănătatea ta şi a celor din casa ta.

 

Domnul să te binecuvânteze cu credinţă şi sănătate!

 

 

Participi la bucuriile altora?

Ioan 2:1-11

„A treia zi s-a făcut o nuntă în Cana din Galilea. Mama lui Isus era acolo. Şi la nuntă a fost chemat şi Isus cu ucenicii Lui. Când s-a isprăvit vinul, mama lui Isus i-a zis: „Nu mai au vin. “ Isus i-a răspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu mi-a venit încă ceasul.“ Mama Lui le-a zis slugilor: „Să faceţi orice vă va zice.“ Şi acolo erau şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al iudeilor şi în fiecare vas încăpeau câte două sau trei vedre. Isus le-a zis: „Umpleţi vasele acestea cu apă.“  Şi le-au umplut până sus. „Scoateţi acum“ le-a zis El, „şi aduceţi nunului.“  Şi i-au adus. Nunul, după ce a gustat apa făcută vin, el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile însă care scoseseră apa, ştiau), l-a chemat pe mire şi i-a zis: „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun şi după ce oamenii au băut bine, atunci îl pune pe cel mai puţin bun. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.“  Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus în Cana din Galilea. El Şi-a arătat slava Sa şi ucenicii Lui au crezut în El.“

Nunta este o bucurie. Participi tu la bucuriile altora sau îţi place singurătatea?

Mama Domnului a fost o bună observatoare a ceea ce se întâmplă în jur. Te rogi tu ca să fii o bună observatoare a lucrurilor din viaţa ta? Te rogi ca să vezi ce se întâmplă în casa ta? Sau la lucru? Sau la biserică? Dumnezeu poate să dezvolte această calitate şi să ne folosească spre folosul altora. Observaţiile noastre pot ajuta să se rezolve problema şi de aceea ne rugăm pentru înţelepciunea care vine de sus.

Mama Domnului nu a luat-o înaintea Fiului ca să rezolve ea problema. Tu ce faci? Aduci problemele tale înaintea Domnului sau te grăbeşti să le rezolvi tu?

Numai Domnul poate rezolva problema! Chiar şi pe cea mai mică.

Orice problemă rezolvată de Domnul măreşte credinţa noastră şi-L slăveşte pe El.

Domnul să te ajute să fii o bună observatoare a lucrurilor şi situaţiilor din jurul tău, pe care să le aduci înaintea Lui prin rugăciune.

 

Roagă-te Domnului pentru fiecare lucru!