Timp de pregătire

Faptele Apostolilor 1:1-11

Preach-the-Gospel*

Faptele Apostolilor 1:4b

,,Să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui „pe care” le-a zis El „aţi auzit-o de la Mine”.”

Cât timp te-ai pregăţit azi dimineaţă ca să înfrunţi ziua de azi?

Noi toţi avem un timp de pregăţire dimineaţa. Ne spălăm, ne îmbrăcăm, mâncăm, aranjăm lucrurile, etc.

Domnul Isus îi pregăteşte pe ucenici ca să facă lucrarea pe care El a planificat-o.

Cum i-a pregătit Domnul pe ucenici pentru lucrare?

A vorbit cu ei despre Împărăţie (1:3), le-a explicat Scripturile (24:7), i-a încurajat, le-a amintit că trebuie să se uite după oportunităţi ca să prezinte Evanghelia (24:37-44), le-a deschis mintea să înţeleagă Scripturile şi le-a promis putere de mărturie ((24:45-49), i-a binecuvântat (24:50-53).

Cum eşti tu pregătită?

Te încrezi în Domnul sau te scuzi că nu eşti pregătită pentru lucrare?

Crezi Scripturile? Ai ochii deschişi? Te rogi? Aştepţi? Eşti o mărturie? Este inima şi urechea ta deschisă pentru Domnul?

Dumnezeu îi pregăteşte pe copiii Lui să împlinească lucrarea Lui pe pământ. Prin apariţia şi dispariţia Domnului Isus în cele patruzeci de zile, ucenicii au fost pregătiţi, au primit instrucţiuni importante cu privire la lucrare. Ei au aşteptat, nu s-au dus unde au vrut ei nici nu au făcut ceva nou.

Au aşteptat promisiunea Domnului.

Doamne, Îţi mulţumesc că mă pregăteşti în fiecare zi pentru lucrarea Ta. Îmi descoperi lucruri privitoare la Împărăţia Ta. Mă încurajezi şi mă îndemni să mă uit după oportunităţi de slujire, de prezentare a Evangheliei. Tu îmi deschizi ochii, urechile şi inima. Tu îmi dai putere de mărturie. Tu mă binecuvântezi.

Te rog să mă ierţi când îmi caut scuze ca să nu slujesc în Împărăţia Ta.

 

Pregăteşte inima ta pentru lucrare!

 

Advertisement

Sabatul

4Isaia 58 : 13 : „Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în Ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul slăvindu-L şi dacă-L vei cinsti neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării…”

Este Sabatul o poruncă?

Ce ne învaţă Exod 20:8-11, despre Sabat?

„Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău. Să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.”

Ce înseamnă că este o zi sfântă? Ce înseamnă că este ziua Domnului, nu a mea?

Ce ne învaţă Exod 31:12-17, despre Sabat?

„Domnul i-a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „Să nu care cumva să nu ţineţi Sabatele Mele, căci aceasta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc. Să ţineţi Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfânt. Cine îl va călca, va fi pdedepsit cu moartea. Cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său. Să lucrezi şase zile, dar a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat. Acesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic, căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.”

Ce înseamnă să ţii Sabatul?

Cunoaştem noi că El ne sfinţeşte?

Este Sabatul (ziua Domnului) o zi sfântă pentru tine?

Adevărata devoţiune faţă de Domnul produce bucurie în viaţa credinciosului.

 

Inima mea iubeşte ziua Domnului!

 

Binele şi răul

Ioan 5:24-30

„Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă. Adevărat, adevărat vă spun, că vine ceasul şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce-l vor asculta, vor învia. Căci după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine. Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului. Nu vă miraţi de lucrul acesta pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată. Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi, judec după cum aud şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui care M-a trimis.“

 

Îţi este greu să asculţi cuvintele Domnului? Este o promisiune pentru cei ce ascultă: viaţa veşnică.

Dacă alegem să facem lucrarea Domnului avem pace, siguranţă, bucurie.

Cu cât depind mai mult de Domnul, Îl văd la lucru. Nu fac nimic de la mine, numai ce-L văd pe El, ca să înţeleg şi să văd mai clar planul Lui, puterea Lui. Bucuria Lui de a lucra cu Tatăl devine şi bucuria mea.

„Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.“ A face binele înseamnă a alege să vii la Cristos care este sursa vieţii şi să-L urmezi. A face răul înseamnă a alege să respingi lumina şi oferta Domnului.

Doamne, aleg astăzi binele. Aleg astăzi dependenţa totală de Tine!

 

Fie viaţa şi  lucrarea Ta în dependenţă totală de Domnul!

 

Biserica mea

Ioan 2:11-25

Ioan 2:14 

„În Templu

i-a găsit pe cei ce

vindeau boi,

oi şi porumbei

şi pe schimbătorii de bani

şezând jos.“

*

Doamne, Tată Ceresc, Îţi mulţumesc pentru toate bisericile prin care Tu m-ai trecut. Au fost multe şi au avut moduri diferite de închinare. Îţi mulţumesc că am cunoscut mulţi oameni minunaţi pe care Tu i-ai pus pentru o vreme în viaţa mea. Îţi mulţumesc că m-ai păzit de vânzători şi schimbători şi m-ai învăţat iubirea şi slujirea. Tu mi-ai dat atâta bucurie în viaţă cât nici nu pot spune sau scrie.

Doamne, este aşa de uşor să ne ocupăm cu altceva în Templul Tău. Te rog să izgoneşti din inima mea orice lucru care nu Te onorează pe Tine. Vreau ca atunci când sunt în casa Ta, atenţia mea să fie numai la Tine.

Ce este Templul Domnului pentru tine?

Care este atitudinea ta faţa de lucrările din biserică?

Cum sunt relaţiile tale în biserică?

Eşti implicată într-o lucrare?

Ai ales tu să fii în această biserică sau acolo te-a aşezat Domnul?

Cum ajuţi lucrarea bisericii?

Care crezi că este lucrarea bisericii?

Care crezi că este lucrarea ta?

Psalm 26:6-12 ne spune care este atitudinea corectă în casa lui Dumnezeu.

„Îmi spăl mâinile în nevinovăţie şi aşa înconjur altarul Tău Doamne, ca să izbucnesc în mulţumiri şi să istorisesc toate minunile Tale. Doamne, eu iubesc locaşul Casei Tale şi locul în care locuieşte slava Ta. Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoşii, nici viaţa cu oamenii care varsă sânge, ale căror mâini sunt nelegiuite şi a căror dreaptă este plină de mită. Eu umblu în neprihănire, izbăveşte-mă şi ai milă de mine! Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă, voi binecuvânta pe Domnul în adunări.“

Atitudinea ta contează!

Cercetează-te!

,,Matei 10:38  

Cine nu-şi ia crucea lui şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.
Matei 16:24  

Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.
Marcu 8:34

 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.
Marcu 10:21  

Isus s-a uitat ţintă la el, l-a iubit şi i-a zis: „Îţi lipseşte un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ţi crucea şi urmează-Mă.”
Luca 9:23

 Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze.
Luca 14:27  

Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

Crucea şi purtarea ei

Crucea, respectiv purtarea crucii, vin în viaţa noastră numai atunci când alegem deliberat să împlinim voia lui Dumnezeu şi să ne îndeplinim chemarea noastră specifică. Fuga de înfăptuirea voii lui Dumnezeu, nu de cunoaşterea ei teoretică, este fuga de cruce, şi îngroparea talantului are acelaşi motiv.

Evlavia nu se vede în darul pe care îl ai, ci în crucea pe care o porţi.

Caută să te apropii nu de oameni cu daruri deosebite, ci de cei care poartă crucea.

Observă diferenţa între un om care are un dar şi unul care poartă o cruce. Dacă porţi crucea, orice dar pe care îl ai, îl foloseşti pentru gloria Lui. Fără cruce tot ceea ce ai foloseşti pentru gloria ta. Fuga de cruce este fuga de a-L glorifica pe Dumnezeu. Dacă cauţi daruri şi refuzi să porţi crucea, crezi că nu eşti suficient de lăudat, de apreciat, de înălţat de oameni, şi tânjeşti după alte daruri care să realizeze tânjirile inimii tale.

Şi de ce ai căuta alte daruri, dacă cele pe care le ai nu le întrebuinţezi pentru slava lui Dumnezeu ?

De aceea iubesc crucea, căci fară ea nu pot să fac nimic pentru a-L glorifica pe Dumnezeu.

Oamenii care nu poartă crucea nu pot să nască oameni purtători de cruce.

Orice lucrare în care se implică astfel de oameni are verdictul morţii asupra ei înainte de a fi îndeplinită. Tot ceea ce vine din firea pământească este dat nimicirii. Ea se poate implica în lucrări „mari”: evanghelizare, predicare, rugăciune (în special publică), etc.

Nu aprecia oamenii după lucrările în care se implică, ci după roadele lor. Fă distincţia între lucrări şi roade. Oamenii care produc roadele firii pământeşti în viaţa lor, nu trăiesc pentru gloria lui Dumnezeu indiferent de ceea ce fac. Mulţi oameni şi multe adunări sunt moarte şi sunt în drum spre cimitir… Au nevoie de înviere, de o întâlnire cu Domnul Bisericii, dacă nu, curând vor fi îngropate. Ceremonia înmormântării a început… Se fac opriri, se roseteşte o predică, se cântă o cântare, dar e în drum spre cimitir. Tot ceea ce mai fac este să împodobească coşciugul (clădirea). Suntem într-o vale de oase uscate…

Scris de

Valentin Leonaş

Unde se uită ochii tăi?

Ioan 21:20-25

 *

Ioan 21:19b

*

  ,,Vino

după

Mine.”

 Domnul Isus i-a zis lui Petru: ,,Tu vino după Mine!“

Tu pe cine urmezi? Cine este modelul tău? Cine îţi dă putere şi avânt în viaţă? Unde se uită ochii tăi?

Lucrarea lui Cristos nu este o competiţie. Petru a vrut să ştie care este lucrarea lui Ioan şi Domnul i-a zis: ,,Ce-ţi pasă ţie” de altul?

Atenţia ta să fie asupra ta, nu asupra altuia. Dumnezeu are o lucrare unică pentru fiecare credincios. Fiecare lucrare este importantă. Ceea ce are El pentru mine, nu este şi pentru tine. Ceea ce are Domnul pentru alţii, nu este treaba mea. Treaba mea este să-L urmez pe Domnul în lucrarea pe care El mi-a dat-o. Darurile mele, primite de la El, şi planurile Lui duc la o lucrare bună.

Unde este atenţia ta? La ceea ce fac alţii sau la ceea ce ţi-a spus Domnul să faci?

Te compari tu cu alţii în lucrare?

Lucrarea lui Ioan a fost să scrie Evanghelia, epistolele şi Apocalipsa. Aceste cărţi au rămas peste veacuri ca hrană eternă pentru toţi credincioşii care citesc Cuvântul lui Dumnezeu.

Petru a avut o altă lucrare.

Lucrarea credinciosului este esenţială în viaţa de credinţă.

Doamne, Îţi mulţumesc pentru lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac. Mă bucur mult că am înţeles că trebuie să Te urmez pe Tine.

Domnul să te ferească de competiţie în lucrarea Lui!

Tu urmează-L pe Domnul!

Tragedie sau Triumf?

Este moartea o

tragedie sau un triumf?

Ioan 19:18-30

Ioan  1:30a   

,,Isus a zis:

,,S-a isprăvit!“

Planul lui Dumnezeu pentru noi implică terminarea lucrului încredinţat.

Când Domnul Isus a zis la cruce ,,S-a sfârşit“, a dovedit victoria Lui. Lucrarea dată Lui, de Dumnezeu, a ajuns la sfârşit. Moartea Domnului Isus a fost un triumf, nu o tragedie. Planul de răscumpărare al omenirii a fost dus la îndeplinire.

Ce lucrare care rămâne veşnic, trebuie s-o duci la bun sfârşit?
Vei duce la bun sfârşit lucrarea încredinţată? Nu începutul unui lucru este important ci sfârşitul lui. Degeaba ai început frumos, dacă sfârşitul este ruşinos. Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui.

Moartea Domnului Isus pe cruce a fost şi un lucru ruşinos. A fost umilitor să fie dezbrăcat şi expus atâtor oameni cunoscuţi şi necunoscuţi. El a făcut acest lucru în locul meu, a luat asupra Lui ruşinea mea, păcatul meu ca să mă împace cu Tatăl.

Ce te-a impresionat cel mai mult în ce priveşte moartea şi răstignirea Domnului? (poate vrei să citeşti în toate evangheliile)
Cum te vei ruga după ce citeşti despre răstignire în evanghelii?
Vei schimba ceva în viaţa ta în săptămâna aceasta?
Vrei să scrii o rugăciune?

,,Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea, a căzut peste El; şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă…“ Isaia 53:3-5,10a

Domnul să te ajute să duci la bun sfârşit lucrarea Lui!

Schimbă tragedia în triumf !!!