Amintiri cu fratele Andraş din Arad

Mesaj din partea familiei Burcă din Chicago

Despre un frate mult preţuit, lucător neobosit, alături de care elanul sfânt îţi era întregit şi nimic nu părea prea greu când era vorba de lucrarea lui Dumnezeu.

Poetul cântării spunea ,,Sfârşită-i truda şi-o altă viaţă am pe vecie cu-al meu Isus.

Robul Domnului, fratele Andraş, mutat acum în locurile regale a trudit mult în lucrarea Domnului, având acum o altă viaţă ca moştenire cu Domnul Isus.

L-am cunoscut personal ca pe unul din stâlpii Bisericii din Aradul Nou, chiar de la începuturile modeste, alături de fraţii: Sabo, Opriş, Grosolina.

Nu i-a fost uşor mai ales că sănătatea sorei Mariţa era şubredă şi cei doi copii trebuiau crescuţi în frica de Domnul. Am auzit-o pe sora Mariţa spunându-i deseori cu vocea ei blândă: ,,Măi, bărbate, dar tu nu mai ai şi casă?” devotamentul ei, de copil al Domnului, de soţie credincioasă şi de mamă bună, i-a îngăduit fratelui Andraş să se jertfească în lucrare mai ales văzând cum biserica creştea în numă prin botezurile de noi convertiţi. În scurt timp clărirea s-a extins şi biserica s-a mărit. În Felnac, Fântânele, Sânicolau, Firiteaz, Fiscut, Zădăreni, Zăbrani etc., pilda lui de slujire şi devotament a fost şi este mult apreciată. De asemenea fiul lui, Nuţu Andraş, plecat în America, la Hickory a avut un traseu asemănător, cu o generaţie mai târziu.

Eu fiind martor ale unor lucruri pe care Domnului le-a făcut prin viaţa robului Său, fratele Andraş, în acei ani frumoşi, sunt recunoscător Domnului pentru influenţa pe care a avut-o pentru familia noastră (eu, soţia şi cei doi copii: Gabriel şi Sergiu).

Îi păstrăm o frumoasă aducere aminte şi am rămas apropiaţi de familia lor, mai ales de fiul lor Nuţu Andraş. Credem cuvintele profetului Daniel că sunt adevărate pentru fratele Andraş, căci el se va scula iarăşi odată în partea lui de moştenire în Împărăţia Tatălui.

Dorim ca mângâierea Tatălui din cer să fie cu Nuţu, cu Cici şi mai ales cu sora Mariţa. Veşnicia nu va fi de ajuns să parcurgem stările de har, evanghelizările împreună cu fratele Băbuţ, cu fratele Pavel Chiu, serviciile de priveghiuri şi înmormântări, de unde fratele Andraş era nelipsit şi însoţit cu drag de noi toţi cei care îl sprijineam.

 

Aurel Burcă, Chicago

Advertisement

Inima de Tată

Isaia 1:1-6

*

Isaia 1:2a

*

„Ascultaţi!”

A fost odată un Tată bun cu mulţi copii. I-a hrănit şi i-a crescut cum a ştiut El cel mai bine. Când au ajuns mari, copiii s-au răsculat împotriva Lui, nu L-au mai cunoscut, nu au mai luat aminte la învăţăturile Lui, s-au încărcat cu fărădelegi, s-au stricat, L-au părăsit, L-au dispreţuit, I-au întors spatele, s-au răzvrătit din ce în ce mai mult. Capul li s-a îmbolnăvit, inima le era pe moarte. Au ajuns numai răni, numai vânătăi şi carne vie, nestoarse, nelegate şi nealinate cu untdelemn.

Dacă aşa ar fi copiii tăi, cum ţi-ar fi inima?

După aşa un trecut dureros în familia ta, cum ar arăta relaţia ta cu Dumnezeu?

Cum ai începe refacerea relaţiei tale cu copiii tăi?

Nimic nu-i mai greu pentru un părinte decât să aibă un copil rebel. Poate copilul tău nu te ascultă, poate este dependent de droguri, alcool, păcate sexuale, etc., …poate este plin de datorii, poate este în închisoare, poate nu vrea să lucreze etc.

Cum te rogi pentru copiii tăi?

Poate nu ai copii, dar o prietenă trece prin greu. Cum o ajuţi? Cum simţi cu inima ei zdrobită de durere?

 

Doamne, dă-mi o inimă ca inima Ta!

Lepădare de sine

Ioan 12:12-33

*

Ioan 12:24b

*

„Dar

dacă

moare

aduce

multă

roadă.“

*

Ce este lepădarea de sine?

Lepădarea de sine este cheia trăirii unei vieţi pline de putere şi roadă.

Devotamentul costisitor este preţios înaintea Domnului. La care valori materiale ai putea renunţa, dându-le lui Isus? Cât sunt de scumpe?

A trăi pentru Cristos este mult mai mult decât un angajament emoţional.

A urî viaţa înseamnă a renunţa la voia mea şi a accepta voia Lui. Renunţarea se petrece în cel mai ascuns loc unde nimeni nu are acces. Domnul face o schimbare acolo în ascuns, dă naştere la „o persoană nouă în Cristos.“

Ca să-L înţelegi pe Dumnezeu, trebuie să mori şi să înviezi. Cum mori tu? Accepţi circumstanţele pe care Domnul le trimite în viaţa ta? Te supui voinţei Lui?

Prin cine sau prin ce lucrează Domnul cel mai mult în viaţa ta? Soţ, copii, şef, boală, lipsuri materiale etc?

Ce anume în viaţa ta trebuie omorât? Negativismul, egoismul, teama, minciuna, mândria, vorbirea de rău, amărăciunea, îngrijorarea, depresia, supărarea etc.?

Cum vei arăta astăzi celor de lângă tine că-L iubeşti pe Domnul? La ce vei renunţa?

Domnul Isus a murit pe cruce de bunăvoie. Vei muri tu de bunăvoie?

Hotărârea de a nu crede întăreşte necredinţa. Alegi tu să crezi că moartea faţă de sine aduce viaţă?

Isus a zis: Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. Ioan 8:24

Poţi tu spune „vreau să aduc roadă, cu orice preţ?“

Domnul să-ţi dea putere să aduci roadă!

Tu renunţă la voia ta şi acceptă voia Lui!!!

Lazăr a murit

Ioan 11

*

Ioan 11:14

*

„Atunci

Isus

le-a spus

pe faţă:

„Lazăr a murit”.“

*

*

Cum răspunzi la întrebările unui copil despre moarte?

Discuţia despre moarte, cu un copil, este foarte limitată. Evitarea subiectului sau născocirea unor poveşti despre moarte poate fi mai gravă decât adevărul. Este bine să dai copilului o informaţie corectă potrivită cu vârsta lui. Vorbeşte simplu şi clar. Ascultă întrebările copilului cu atenţie şi nu folosi fraze religioase. Nu-i spune mai mult decât poate cuprinde cu mintea lui. Dacă-i spui copilului că moartea e ca şi cum ai dormi, poate trezi în el frica. Unii copii se sperie şi nu mai vor să meargă la culcare. De altă parte, dacă spunem că cel care a murit este acum un înger, răspunsul nu este biblic.

Cel mai bun răspuns pe care un părinte creştin poate să-l dea copilului este acesta: toţi cei ce Îl iubesc pe Domnul Isus, când mor merg la El.

Încurajează copilul să vorbească despre ce gândeşte, despre ceea ce s-a întâmplat, ca să poţi corecta dacă e nevoie.

Într-un fel natural povesteşte despre cel plecat (amintiri frumoase), uitaţi-vă la poze ca să ştie că morţii nu sunt uitaţi.

Nu uita să spui că într-o zi Domnul Isus, care l-a înviat pe Lazăr, va învia pe cei dragi.

Dacă treci pe lângă un cimitir şi te întreabă ce este acolo, spune-i adevărul.

*

Poţi tu spune: căci pentru mine a trăi este Cristos şi a muri e un câştig?

Nu te teme de moarte căci te vei întâlni cu Cristos!

Credinţa şi vindecarea

Ioan 4:43-54

„După aceste două zile Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea. Căci El Însuşi spusese că un prooroc nu este preţuit în patria sa. Când a ajuns în Galilea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră şi ei la praznic. Isus S-a întors deci, în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc, al cărui fiu era bolnav. Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea. S-a dus la El şi  L-a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. Isus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu nici un chip nu credeţi!“ Slujbaşul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu!“ „Du-te“ i-a zis Isus, „fiul tău trăieşte.“ Şi omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus şi a pornit la drum. Pe când se pogora el, l-au întâmpinat robii lui şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine şi ei i-au zis: „Ieri în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.“  Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus : „Fiul tău trăieşte.“  Şi a crezut el şi toată casa lui. Acesta este iarăşi al doilea semn, făcut de Isus după ce S-a întors din Iudea în Galilea.“

Sunt oameni care te primesc bine şi sunt oameni care nu te primesc bine. Ce faci tu când oamenii nu te primesc bine? Fugi? Te rogi pentru relaţiile tale? Nu fi îngrijorată, pentru că nici pe Domnul nu L-au iubit toţi oamenii, deşi le-a făcut numai bine. Datoria noastră este să facem binele fără să aşteptăm recunoştinţă.

Ce faci tu când copilul tău este bolnav? Unde alergi? Dacă Domnul îţi cere un lucru mic îl faci? Cum ştii ce spune Cuvântul Domnului să faci (în cazul tău)? Citeşti Biblia sau asculţi ce spun alţii din experienţele lor? Crezi tu ce spune Domnul sau ai nevoie să vezi o minune? Roagă-te pentru sănătatea ta şi a celor din casa ta.

 

Domnul să te binecuvânteze cu credinţă şi sănătate!

 

 

Radu Mureşan a umblat cu Dumnezeu

Faptele Apostolilor 12

*

Faptele Apostolilor 12:5

,,Deci Petru era păzit în temniţă

şi

Biserica nu înceta să înalţe

rugăciuni către Dumnezeu pentru el.”

*

Petru bătea la poartă dar slujnica Roda când i-a auzit vocea a alergat la grupul credincioşilor care se rugau, ca să le dea vestea cea bună. Dar ucenicii nu au crezut că Petru este la poartă. Nu se rugau ei pentru Petru? Oare se rugau ucenicii pentru Irod ca Domnul să-i schimbe inima faţă de Petru?

Cât de adevărat este că atunci când noi ne concentrăm împreună la rugăciune pentru o situaţie sau o persoană, Dumnezeu răspunde mult mai mult decât ne gândim sau ne imaginăm. Efeseni 3:20 ne spune: ,,Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în Biserică şi în Cristos Isus din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.”

Petru a început să trăiască pe ascuns de frica iudeilor. Mai târziu în scrisorile lui vedem ce om matur în credinţă a ajuns. Scrierile lui sunt adânci, pline de har şi putere.

Iacov a murit ca un martir. Psalmul 116:15 ne spune: ,,Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.”

În contrast cu Iacov, împăratul Irod a murit sub judecata aspră a lui Dumnezeu.

Te-ai gândit vreodată cum ai vrea să mori? Cum te pregăteşti pentru moarte? Crezi că ai timp? Ştii când va fi ultima ta zi pe pământ? Ce ai vrea să rămână scris despre tine? Ce ai vrea să laşi în urma ta? Ce ţi-ar place ca alţii să-şi amintească despre tine?

Mi-aş dori ca alţii să-şi amintească despre mine că L-am iubit mult, mult pe Domnul, că am iubit rugăciunea, Cuvântul, cântarea, biserica şi părtăşia credincioşilor. Mi-aş dori ca oamenii să spună că Duhul Sfânt a rodit în viaţa mea, că am slujit cu umilinţă şi bucurie. Mi-aş dori să spună alţii că au căutat înţelepciunea care vine de sus împreună cu mine. Mi-aş dori ca alţii să spună că s-au apropiat de Cristos prin scrierile mele.

Mi-aş dori ca alţii să spună despre mine că am umblat cu Dumnezeu.

Eu aş vrea să mor ca un copil al Domnului nu sub judecata Lui.

După moartea lui Irod, Cuvântul Domnului se răspândea tot mai mult şi numărul ucenicilor se mărea (12:24). Viaţa merge înainte.

 

L-am cunoscut pe Radu Mureşan. El a fost un ucenic al Domnului care a fost credincios până la moarte. Domnul să mângâie pe toţi cei ce au pierdut pe cineva drag din familie.

 

Doamne, ajută-mă să rămân credincioasă până la moarte!

 

Tragedie sau Triumf?

Este moartea o

tragedie sau un triumf?

Ioan 19:18-30

Ioan  1:30a   

,,Isus a zis:

,,S-a isprăvit!“

Planul lui Dumnezeu pentru noi implică terminarea lucrului încredinţat.

Când Domnul Isus a zis la cruce ,,S-a sfârşit“, a dovedit victoria Lui. Lucrarea dată Lui, de Dumnezeu, a ajuns la sfârşit. Moartea Domnului Isus a fost un triumf, nu o tragedie. Planul de răscumpărare al omenirii a fost dus la îndeplinire.

Ce lucrare care rămâne veşnic, trebuie s-o duci la bun sfârşit?
Vei duce la bun sfârşit lucrarea încredinţată? Nu începutul unui lucru este important ci sfârşitul lui. Degeaba ai început frumos, dacă sfârşitul este ruşinos. Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui.

Moartea Domnului Isus pe cruce a fost şi un lucru ruşinos. A fost umilitor să fie dezbrăcat şi expus atâtor oameni cunoscuţi şi necunoscuţi. El a făcut acest lucru în locul meu, a luat asupra Lui ruşinea mea, păcatul meu ca să mă împace cu Tatăl.

Ce te-a impresionat cel mai mult în ce priveşte moartea şi răstignirea Domnului? (poate vrei să citeşti în toate evangheliile)
Cum te vei ruga după ce citeşti despre răstignire în evanghelii?
Vei schimba ceva în viaţa ta în săptămâna aceasta?
Vrei să scrii o rugăciune?

,,Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea, a căzut peste El; şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă…“ Isaia 53:3-5,10a

Domnul să te ajute să duci la bun sfârşit lucrarea Lui!

Schimbă tragedia în triumf !!!

My Precious Sister Lidia

Astăzi,

se împlinesc

trei ani

de când sora mea

Lidia

a plecat la Domnul.

Am sunat-o pe mama azi dimineaţă şi ea plângea de dor după ea. Mă rog ca Domnul să mângâie pe toţi cei ce au pierdut pe cineva drag din familie.

Sometimes I still hear the sound of your voice.
I wish you were still here with us, but you had no choice.
I know an Angel held you as your body said goodbye.
But that doesn’t stop my heart from breaking.
I miss you and sometimes I cry.
It is hard to believe that you are really gone,
Our hearts are broken and our spirits moan.
,,She was to young”, I’ve heard people say,
,,Why did she, have to die this way?”
I try not to be angry, I kneel and I pray,
Asking God to be with us, as we face each day.
I always try to give Mom a call and a kiss,
To make up for a daughter, she will always miss.
I understand everyone’s emptiness and their sorrow too,
Because, ,,My precious sister Lidia, we all miss you“.
I know you are happy in Heaven above,
You are in Christ presence
Surrounded by the angels and all their love.
But today on earth, my heart still grieves,
Because you are no longer here to talk with me.
I will look toward heaven, for I know I will see
A star that will suddenly glow big and bright,
It will be a remembrance of my sister smiling to me.

Ştii cum să te porţi când moare cineva?

Ioan 19:25-30

,,Lângă crucea lui Isus stătea mama Lui şi sora mamei Lui, Maria nevasta lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Când a văzut Isus pe mamă-Sa, şi lângă ea, pe ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei sale: ,,Femeie, iată fiul tău!“ Apoi, a zis ucenicului: ,,Iată mama ta!“ Şi din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă.
După aceea, Isus care ştia că acum totul s-a sfârşit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: ,,Mi-e sete.“. Acolo era un vas plin cu oţet. Ostaşii au pus într-o ramură de isop un burete plin cu oţet, şi I l-au dus la gură. Când a luat Isus oţetul a zis: ,,S-a isprăvit!“ Apoi şi-a plecat capul, şi şi-a dat duhul.“

Cel mai greu lucru este să vezi moartea copilului tău. Roagă-te pentru cei care au un mort în familie.
Sunt momente în viaţă când omul este singur cu el însuşi, şi trebuie să decidă dacă acceptă ceea ce i-a dat Dumnezeu sau dacă se războieşte cu Dumnezeu; dacă se distruge pe el şi pe cei din jur. Sunt oameni care nu şi-au revenit niciodată după moartea unui copil sau a unui membru din familie.
Cum te pregăteşti pentru ziua necazului?
Eu mă gândesc că trebuie să accept orice vine în viaţa mea şi mă rog pentru ajutorul Domnului.
Domnul a dat ajutor mamei Lui când a zis lui Ioan ,,Iată mama ta“. Chiar dacă a ştiut Maria cine este Fiul ei, că este Fiul lui Dumnezeu, cred că a fost foarte greu pentru ea.
Domnul să te ajute să-ţi preţuieşti părinţii, atât cei trupeşti cât şi cei spirituali, şi să-i ajuţi!

Tu roagă-te pentru cei ce trec prin greu!

Tu pregăteşte-te pentru ziua necazului!

Care sunt trăirile tale când se vorbeşte despre răstignirea Domnului?

Ioan 19:18-24

,,Acolo a fost răstignit; şi împreună cu El au fost răstigniţi alţii doi, unul deoparte şi altul de alta, iar Isus la mijloc. Pilat a scris o însemnare, pe care a pus-o deasupra crucii; şi era scris: ,,Isus din Nazaret, Împăratul Iudeilor.“ Mulţi din Iudei au citit această însemnare, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate. Era scrisă în evreieşte, latineşte şi greceşte. Preoţii cei mai de seamă ai Iudeilor i-au zis lui Pilat: ,,Nu scrie: ,,Împăratul Iudeilor“. Ci scrie că El a zis: ,,Eu sunt Împăratul Iudeilor. “ Pilat a răspuns: ,,Ce am scris, am scris!“ Ostaşii, după ce L-au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au făcut patru părţi, câte o parte pentru fiecare ostaş. I-au luat şi cămaşa, care n-avea nici o cusătură, ci era dintr-o singură ţesătură de sus până jos. Şi au zis între ei: ,,Să n-o sfâşiem, ci să tragem la sorţi a cui să fie.“ Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scriptura, care zice: ,,Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.“ Iată ce au făcut ostaşii.“

Crucea sau răstignirea Domnului Isus este unul dintre răspunsuri la multele întrebări despre suferinţă. Moartea prin răstignire era o suferinţă foarte grea.
Răstignirea este un subiect discutat de obicei la sărbătoarea Paştelor.
Deşi am ştiut toată viaţa despre răstignire, cred că nu înţeleg în întregime acest lucru.
Cum înţelegi tu răstignirea? Care sunt trăirile tale când se vorbeşte despre răstignirea Domnului?
Ostaşii împărţeau hainele Domnului. Cum se poate purta cineva în felul acesta faţă de Unul care moare?
Dacă tu ai fi la cruce, ce ai face?
Domnul a fost dezbrăcat de slava cerească pentru ca să poată purta păcatele mele şi ale tale; a fost străpuns pentru fărădelegile mele şi ale tale. Când Adam şi Eva au fost îmbrăcaţi cu haine din pielea unui animal (după ce au căzut în păcat), a fost nevoie de o jertfă pentru haina lor. A fost nevoie de jertfa Domnului ca să mă îmbrace pe mine şi pe tine în neprihănirea Lui.

Isus cel răstignit este Împăratul tău!

Mulţumesc că ai murit în locul meu!