Isaia 47
Isaia 47:10b „Ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu”.”
*
Ce zici tu în inima ta? Care lucruri au pus stăpânire pe tine?
Mândria spune: ,,Eu şi numai eu!” De câte ori mândria vorbeşte prin gura ta? Cum recunoşti acest păcat în viaţa ta sau a altora?
Ce a spus Babilonul despre el?
De ce crezi că fiica Babilonului este numită „fecioară”?
S-a considerat fără păcat? S-a mândrit pentru că nu i-a venit încă pedeapsa şi căderea?
Dumnezeu îi va descoperi păcatul şi va fi pedepsită. Va sta pe pământ fără scaun de domnie. Nu va mai fi numită subţirică şi plăcută. Va măcina făină (va lucra din greu), va fi acoperită de ruşine. Va pierde tot ce are.
De ce? Pentru că nu a respectat autoritatea lui Dumnezeu, nu a avut milă şi a apăsat greu jugul asupra bătrânului. S-a dedat la plăceri, a stat fără grijă, s-a mândrit că nimeni nu o poate atinge şi s-a lăudat că niciodată nu va fi văduvă sau lipsită de copii. A preţuit descântecele, s-a încrezut în răutatea ei şi zicea: „Nimeni nu mă vede”. S-a lăsat amăgită de înţelepciune lumească şi de ştiinţă omenească. S-a închinat la vrăjitori şi la cititori în stele.
Care dintre aceste păcate sunt şi în viaţa ta?
Ai spus vreodată că nu o să se întâmple anumite lucruri rele în viaţa ta (din mândrie)?
Ai spus vreodată că tu nu vei face aşa ceva (un lucru rău pe care alţii l-au făcut)?
Ce practici spirituale experimentezi sau cauţi în afara creştinătăţii?
Ce sfat ai da unei persoane care caută răspunsuri în viaţă, înafara celor descrise în Scripturi?
După mândrie urmează umilirea, căderea.
Doamne, păzeşte-mă de mândrie ca să nu stăpânească peste mine. Ajută-mă să-mi văd păcatul, să-l mărturisesc şi să mă las de el. Tu mă vezi, Tu cunoşti inima mea. Schimbă-mi inima după voia Ta. Tu eşti Răscumpărătorul meu, Domnul oştirilor, Sfântul lui Israel. Voi căuta înţelepciunea de sus care este curată, blândă, paşnică, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. Voi căuta Legea Ta care mi Te descoperă. Voi sta departe de plăcerile acestei lumi, voi fi atentă la inima mea, voi trăi cu grijă şi voi păzi gura mea ca să nu vorbească cu trufie, căci doresc ca Tu să Te bucuri de viaţa mea. Cred că Tu o să-mi vii în ajutor.
Doamne, păzeşte inima mea de trufie!