Moartea Domnului Isus Cristos

Ioan 6:4 

*

„Paştele,

*

praznicul Iudeilor

*

erau aproape.“

*

Marcu 15:33-47  Moartea Domnului

Domnul Isus a murit pe cruce. A murit pentru că ne-a iubit şi vrea să ne ducă în cer. Numai oamenii care Îl iubesc şi Îl cred pe Domnul Isus vor ajunge în Împărăţia Lui.
Prietenii Domnului Isus au luat trupul mort al Domnului şi L-au aşezat într-un mormânt.

Marcu 15:33-47
„La ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste toată ţara, până la ceasul al nouălea. Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ care, tălmăcit înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?“ Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, îl cheamă pe Ilie!“ Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!“ Dar Isus a scos un strigăt mare şi Şi-a dat duhul. Perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două de sus şi până jos. Sutaşul care sta în faţa lui Isus, când a văzut că Şi-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!“ Acolo erau şi nişte femei care priveau de departe. Printre ele erau: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose şi Salome, care, pe când era El în Galilea, mergeau după El şi-L slujeau şi multe alte femei care se suiseră împreună cu El la Ierusalim. Când s-a înserat, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului, a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al Soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să-i ceară trupul lui Isus. Pilat s-a mirat că murise aşa curând, l-a chemat pe sutaş şi l-a întrebat dacă a murit demult. După ce s-a încredinţat de la sutaş că a murit, i-a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, L-a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfăşurat în pânza de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.“

Mulţi oameni care erau pe dealul răstignirii nu L-au înţeles pe Domnul Isus când a vorbit cu Tatăl. Înţelegi tu cuvintele Domnului Isus?
Cum bate inima ta când mărturiseşti altora că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu?
Cum aştepţi Împărăţia lui Dumnezeu?

Aşteaptă, şi pregăteşte-te pentru Împărăţia lui Dumnezeu!

În mâna Olarului

Ieremia 18:2-6 

„Scoală-te şi pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!” Când m-am pogorât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. Vasul pe care-l făcea n-a izbutit, cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!”

O familie a plecat într-o excursie în Orient să cumpere ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la căsătorie. Amândorura le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: ,,Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos.”
În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: ,,Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva am fost doar un bulgăre de argila roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: ,,Nu face asta!”, ,,Nu-mi place!” ,,Lasă-mă în pace,” dar el a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe: ,,Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ,,Opreşte!” Ameţesc! O să-mi fie rău!” am strigat. Dar stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: ,,Încă nu.” M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit, şi m-a modelat până a obţinut forma care i-a convenit şi apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură. Am strigat, am bătut şi am izbit uşa . ,,Ajutor! Scoate-mă de aici!”. Puteam să-l văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele sale în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: ,,Încă nu.” Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft unde am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! Ei, aşa este mult mai bine m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot. Mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. ,,O, te rog, încetează, încetează”, am strigat. EL doar a dat din cap si a spus: ,,Încă nu!” Apoi, deodată, m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat, am insistat, am strigat, am plans, eram convinsă că nu voi scăpa. Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi EL m-a scos afara şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat, şi am aşteptat întrebându-mă: ,,Oare ce are de gând să-mi mai facă?” O oră mai târziu mi-a dat o oglindă şi a spus: ,,Uită-te la tine.” Şi m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasă. Sunt frumoasă!!! El a vorbit blând: ,,Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald în cuptor şi neplăcut, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevarat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine.”

Morala este aceasta: Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta, sfânta SA voie. Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când ţi se pare că lumea se învârteşte necontrolat, când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşează-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu OLARUL. ,,Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin.”

Pr. Arsenie Boca

Tu eşti în mâna Olarului!

Eşti Tu Împăratul?

Ioan 18:28-40

,,L-au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineaţă. Ei n-au intrat în odaia de judecată ca să nu se spurce şi să poată mânca Paştele. Pilat, deci, a ieşit afară la ei şi le-a zis: ,,Ce pâră aduceţi împotriva omului acestuia?“ Drept răspuns ei i-au zis: ,,Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale. “ Atunci Pilat le-a zis: ,,Luaţi-L voi şi judecaţi-L după legea voastră.“ ,,Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni“ i-au zis Iudeii. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. Pilat a intrat iarăşi în odaia de judecată.  L-a chemat pe Isus şi i-a zis: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?“ Isus a răspuns: ,,De la tine însuţi zici lucrul acesta sau ţi l-au spus alţii despre Mine?“ Pilat a răspuns: ,,Eu sunt Iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea: ce ai făcut? ,,Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta“ a răspuns Isus. ,,Dacă ar fi Împărăţia Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile Iudeilor, dar acum Împărăţia Mea nu este de aici”. ,,Atunci un Împărat tot eşti“ I-a zis Pilat. ,,Da, a răspuns Isus, ,,Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi am venit în lume ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.“ Pilat I-a zis: ,,Ce este adevărul?“ După ce a spus aceste vorbe, a ieşit iarăşi afară la Iudei şi le-a zis: ,,Eu nu găsesc nici o vină în El. Dar fiindcă voi aveţi obicei să vă slobozesc pe cineva de Paşte, vreţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?“ Atunci toţi au strigat din nou: ,,Nu pe El, ci pe Baraba!”  Baraba era un tâlhar.“

 

Doamne Isuse, Tu ai fost Împăratul Iudeilor dar eşti şi Împăratul meu. Mă bucur să ştiu că nu ai fost un făcător de rele, cum au zis Iudeii. Tu ai fost fără vină. Tu eşti singurul perfect şi fără păcat.

Împărăţia Ta este o împărăţie veşnică, nu aparţine acestei lumi. Tu Te-ai născut să fii Împărat şi ai venit pe pământ ca să mărturiseşti despre adevăr.

Mulţumesc că mă ajuţi să mărturisesc şi eu despre adevăr. Tu eşti Adevărul pe care vreau să-L mărturisesc prin viaţa mea, vorbirea mea, gândirea mea, faptele mele.

Mulţumesc că mă iubeşti cu o iubire perfectă şi m-ai ales să fiu una din fiicele Tale. Te iubesc şi Te urmez cu drag.

 

Tu eşti aleasă şi iubită de Împăratul!

 

Ţi-e uşor să speli picioarele lui Iuda?

Ioan 13:1-17

Ioan 13:14

„Deci,

dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru,

v-am spălat picioarele,

şi voi sunteţi datori

să vă spălaţi picioarele unii altora.”

Ştii care e datoria fiecărui ucenic al Domnului?

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor. El a spălat picioarele lui Iuda chiar dacă a ştiut că Iuda este un înşelător. Crezi că trebuie să slujim chiar şi pe Iuda? Avem toţi un Iuda sau mai mulţi în viaţa noastră? Crezi că trebuie să iubim pe toţi oamenii? Chiar şi pe înşelători? Crezi că noi toţi avem nevoie unii de alţii ca să ne slujim?

Cum vor cunoaşte oamenii pe Cristos dacă nimeni nu-i slujeşte?

Domnul Isus a ştiut cine este şi a fost gata să slujească pentru că i-a iubit pe ucenici şi i-a iubit până la capăt.

Domnul Isus ştia destinul Lui. Ştia că vine de la Tatăl şi se duce la Tatăl.

Când ştii cine eşti nu-ţi vine greu să slujeşti.

Când ştii cine eşti nu-ţi este frică să iei mătura sau biblia ca să slujeşti.

Cine îţi dă identitatea? Relaţia ta cu Domnul?

Poţi să-ţi dai haina jos şi să speli picioarele altora?

Într-o împrejurare un om a zis către Maica Tereza care tocmai îngrijea un om plin de răni: ,,Eu nu aş face aşa ceva nici pentru un milion”. Răspunsul ei a fost: ,,Nici eu nu aş face acest lucru pentru un milion”.

Cât de greu îţi este să iei ştergarul şi să slujeşti astăzi? Ce înseamnă să iei ştergarul?

Ce nevoi vezi în jurul tău? Vezi un bolnav care are nevoie de o rugăciune sau o mână întinsă? Vezi o mamă obosită care are nevoie de ajutor în creşterea copiilor? Vezi un copil flămând? Cine din casa ta are nevoie de slujire? Ce nevoi are partenerul tău de viaţă? Ce nevoi au copiii din casa ta sau din jurul tău? Ce nevoi au bătrânii din familia ta sau cei din jurul tău? Cât te costă să dai un zâmbet sau o vorbă bună celor din jurul tău? Cât te costă să stai o oră la patul unui bolnav?

Pe cine ajuţi? Pe cine slujeşti? Sunt multe nevoi în jurul nostru?

Tuturor ne place să fim slujiţi, dar cine a înţeles că suntem datori să ne slujim unii altora? Cristos este modelul nostru. El a venit ca să slujească nu să fie slujit, dându-ne o pildă ca şi noi să facem cum a făcut El.

Ca să ne dezvoltăm darurile spirituale trebuie să exersăm, trebuie să folosim ceea ce avem. Care sunt darurile tale şi cum le foloseşti?

Când ţi-e greu să iei ştergarul? Când te uiţi doar la tine?! Când nu ai dragoste?! Când nu te interesează?! Când nu ştii cine eşti?!

Te gândeşti în fiecare zi să renunţi la tine, măcar puţin, ca să slujeşti pe alţii?

Îţi doreşti să înveţi slujirea?

Fii gata să iei ştergarul!

Ferice de cine a înţeles slujirea!

Numai cine alege să slujească va ajunge să domnească!

Cum vorbeşti cu Tatăl tău?


Ioan 15

 

Ioan 15:1b 

,,Tatăl meu este Vierul.”

 

Sfinte Tată,

sunt nespus de onorată să am pe cineva atât de mare şi de  puternic lângă mine. Într-o lume aşa de nesigură Tu eşti siguranţa mea. Tu eşti viaţa mea. Rămânerea mea în Tine îmi asigură viaţă şi rodire. Pentru că Tu eşti cu mine, vreau din viaţa pe care Tu mi-o dai, să dau şi altora.

Mulţumesc că mă ajuţi să rămân indiferentă la ura lumii. Şi pe Tine Te-au urât. Vreau să învăţ mereu şi mereu să răspund cu dragostea Ta, să aleg să iert, să iubesc, să zâmbesc, să fiu înţelegătoare, să trec cu vederea, etc.

Mulţumesc că îmi dai linişte şi putere de acceptare a situaţiilor şi a oamenilor pe care Tu îi trimiţi în viaţa mea. Mulţumesc că mă ajuţi să tac, să nu critic, să nu mă supăr, să vorbesc frumos, să nu mă apăr, să nu mă dezvinovăţesc, să nu mă mânii, etc.

Vreau să trăiesc în umilinţă acceptând pe toţi cei din jurul meu aşa cum sunt şi să-i iubesc cu iubirea Ta. Vreau să mă rog mai mult atât pentru mine ca să stau în ascultare de Tine cât şi pentru alţii fie că sunt credincioşi fie că sunt necredincioşi.

Mă rog ca inima mea să bată cum bate inima Ta.

Ura este un păcat. Să nu se alipească de mine în nici o formă de ură, de indiferenţă faţă de anumite lucruri sfinte sau persoane, sentimente sau vorbe nestăpânite, tulburare, etc.

 

Tu iubeşti neprihănirea şi urăşti nelegiuirea,

de aceea Dumnezeu te-a uns cu un untdelemn de bucurie!