Te vede cineva când plângi?

Ioan 20:10-18

,,Apoi ucenicii s-au întors acasă. Dar Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt, şi a văzut doi îngeri în alb şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Isus, unul la cap şi altul la picioare. ,,Femeie“, i-au  zis ei, ,,pentru ce plângi?“ Ea le-a răspuns: ,,Pentru că L-au luat pe Dumnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.“ După ce a zis aceste vorbe, s-a întors, şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare, dar nu ştia că este Isus. ,,Femeie“, i-a zis Isus ,,de ce plângi? Pe cine cauţi?“ Ea a crezut că este grădinarul şi I-a zis: ,,Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să-L iau.“ Isus i-a zis: ,,Marie!“ Ea s-a întors, şi I-a zis în evreieşte: ,,Rabuni!“ adică: ,,Învăţătorule!“ ,,Nu mă ţine“ i-a zis Isus, ,,căci încă nu m-am suit la Tatăl Meu, ci du-te la fraţii Mei, şi spune-le, că mă sui la Tatăl Meu, şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu, şi Dumnezeul vostru.“ Maria Magdalena s-a dus şi a vestit ucenicilor că L-a văzut pe Domnul, şi că i-a spus aceste lucruri.“

Unii oameni cedează uşor. Alţii nu se lasă până nu rezolvă o problemă sau află o soluţie. Ucenicii s-au dus acasă, dar Maria a rămas lângă mormânt şi plângea. Cineva te vede când plângi. De ce plângi?

Domnul i-a zis lui Ezechia: ,,Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile.“ 2 Împăraţi 20:5
David spune în Psalmul 56:8 ,,Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag. Pune-mi lacrimile în burduful Tău. Nu sunt ele scrise în cartea Ta?“
Psalmul 126:5 spune: ,,Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie.“
Ioan scrie în Apocalipsa 7:17 că ,,Dumnezeu va şterge orice lacrimă.“

Domnul să te mângâie când plângi!

Domnul ascultă rugăciunea ta şi vede lacrimile tale!

Este credinţă în inima ta?

Ioan 20:1-9
*

Ioan 20:8 

,,Celălalt ucenic

a intrat,

a văzut,

şi a crezut.“

*

Fiecarea ia decizii pentru sine.
Învaţă pe copilul tău sau al altora despre relaţia lui cu Dumnezeu. Relaţia lui cu Dumnezeu îl va ajuta să ia decizii bune în viaţă. Te-ai gândit că învăţăturile pe care le-ai dat copilului pot fi folosite de Duhul Sfânt să pregătească inima lui pentru primirea Domnului ca Mântuitor? Ca şi părinţi creştini, toţi ne dorim şi aşteptăm ziua când copiii vor face un legământ cu Domnul. Copilul a auzit acasă, la şcoală, la biserică, la radio şi televizor despre Domnul. Tu poţi să pregăteşti şi să încurajezi, dar nu poţi lua decizii pentru copilul tău. Oricât îţi doreşti să-l vezi împăcat cu Domnul, nu-l împinge să facă ceva sub presiune. Copiii caută să placă părinţilor, şi uneori ştiu ce vor părinţii. Lasă-L pe Duhul Sfânt să folosească Cuvântul, şi să-l aducă pe copil de bunăvoie la răspunsul corect. Un început cu incertitudini nu e bun.

Când Duhul Sfânt lucrează în inima unui copil se vede. Copilul este gata să facă un angajament pe viaţă. Unii copii, foarte devreme în viaţă, fără să înţeleagă bine, au dorinţa să urmeze pe Domnul. Nu descuraja micuţul interesat. Cu multă sensibilitate, discută cu copilul despre ceea ce înseamnă să fii copilul lui Dumnezeu. Dacă este gata, roagă-te cu el să-L primească pe Isus în viaţa lui. Cu timpul va creşte în cunoştinţa şi înţelegerea Scripturilor. Domnul nu aşteaptă ca un copil să aibă o deplină cunoştinţă a adevărului.

Domnul a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi…“ Matei 19:14
Cere Domnului să pregătească inima copilului tău, roagă-te şi încrede-te în Dumnezeu pentru viitorul lui.

Roagă-te şi încrede-te în Domnul pentru viitorul tău!

Alege astăzi să crezi Cuvântul lui Dumnezeu!

Cristos este viu în inima mea!

Ioan 6:4 „Paştele,

praznicul Iudeilor…“

Doamne, vreau să sărbătoresc „Paştele Domnului“ cu bucurie în acest an. Vreau să mă gândesc la toate evenimentele prin care ai trecut Tu înainte de înviere şi să Îţi mulţumesc că ai suferit pentru mine.
Mulţumesc că deşi ai ştiut că va fi greu nu ai fugit nici nu Te-ai ascuns de suferinţă. Ai vrut să faci voia Tatălui.
Te rog să mă ajuţi şi pe mine să fac voia Tatălui în orice situaţie.
Doamne, Tu nu ai făcut nici un rău. Te-ai supus planului Tatălui, ca Fiul să moară, pentru că Tatăl este în controlul tuturor lucrurilor.
Vreau să recunosc şi eu tot timpul suveranitatea Tatălui.
Doamne, Tu puteai să te dai jos de pe cruce, dar ai ştiut că Tatăl Te vrea acolo şi L-ai ascultat.
Îmi doresc şi eu să ascult de Tatăl şi să nu mă bazez pe puterea mea.
Doamne, păcatele mele Te-au durut. Păcatele soldaţilor Te-au durut. Păcatul întregii lumi Te-a durut, dar ai ales să mori pentru noi căci ne-ai iubit şi vrei să ne duci cu Tine în Împărăţia Ta.
Vreau şi eu să-Ţi răspund cu credinţă şi dragoste pentru ce ai făcut la cruce.
Prietenii Tăi au avut grijă de trupul Tău mort şi L-au aşezat în mormânt.
Vreau şi eu să am grijă de Trupul Tău cel viu, de fraţii mei şi surorile mele în Cristos, şi să mă bucur împreună cu ei de învierea Ta glorioasă şi de promisiunea Ta că vom trăi veşnic cu Tine în Împărăţia Ta.

Mă bucur că Tu, Isuse Cristoase eşti viu şi trăieşti în inima mea!

Cristos a inviat!

Ioan 6:4  „Paştele,

praznicul Iudeilor…“

Matei 28:1-10  Învierea Domnului

Dumnezeu L-a înviat pe Domnul Isus din morţi. Pentru că Domnul Isus este viu în vecii vecilor, toţi credincioşii vor trăi cu El o veşnicie.
După ce a înviat, Domnul Isus a fost văzut de mulţi credincioşi.

„La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormântului şi a şezut pe ea. Înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui şi au rămas ca nişte morţi. Dar îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: „Nu vă temeţi, căci ştiu că voi căutaţi pe Isus care a fost răstignit. Nu este aici. A înviat după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul şi duceţi-vă repede de spuneţi-le ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea. Acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.“ Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică şi cu o mare bucurie şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui. Dar iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!“ Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele şi I s-au închinat. Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi, duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea, acolo Mă vor vedea.“

Ai putea să prezinţi cu bucurie învierea Domnului Isus?
Cui ai prezentat tu învierea Domnului anul acesta?
Alergi tu să spui şi altora vestea cea bună că Domnul Isus a înviat?
Duci vestea bună cu bucurie şi pace?
Bucuria învierii Domnului Isus este o realitate zilnică pentru cei credincioşi.
Nu te teme de nimic căci într-o zi Îl vei vedea pe Răscumpărătorul tău.
Bucură-te şi te închină Celui înviat!
Spune şi tu altora cu o mare bucurie: Cristos a înviat!

Adevărat că a înviat!!!

La Cina Cea Mare

La Cina Cea Mare

Se înserează.
La lumina stelelor tremurătoare
Din umbra soarelui scapătăt sub zare
Ierusalimul îşi face pentru noapte invelitoare
Dinspre coline străbate parcă un vaier
Ceva doare
Ceva trist pluteşte în aer
Îngerii-n cer
Se-nfioară-n veşmintele lor de lumină
Privesc pe pământ
Regele lor printre oameni
La ultima cină;
Odaia de sus parcă aşteaptă o mare bucurie, o mare durere
Într-o tăcere inţeleaptă.
La acest de pe urmă popas
Care vor fi cuvintele de bun rămas?
O inimă cerească peste cei dragi se frânge
Se plânge pe pământ, în cer se plânge
De parcă de-o vecie tot împreună-au fost
Găsindu-se iar în acelaşi tainic rost
Iată, vadra de apă e plină
În ea fântâna parcă mai suspină;
Ligheanul, ştergarul alături aşteaptă şi ele
Dar cine să se plece, să toarne şi să spele?…
Ca vîntu-ncremenit în palmieri
Odaia de sus e plină de tăceri.
Să-ntindă cineva o mână,
Să facă cineva un pas,
S-aprindă cineva-n priviri o scânteie
Iubirea să se-audă în vreun glas…
Numeni nici-un gest de dragoste nu face
Se-aşteaptă îndelung. Se tace, se tace…
Visând bucuria de a fi împărţită
Pâinea nefrântă în sine se-ascunde uimită
Visând sărbătoare de-a clipoci în pahare
Iertarea…
Vinul nu-şi mai poate ţine mirarea;
Cineva nevăzut
Priveşte în suflet pe fiecare
De la unul la altul trece o cutremurătoare întrebare
Cine eşti? Cine eşti?
Tu care-ntârzii pe fratele tău să-l iubeşti?
O şi mai mare tăcere se face
Se-aşteaptă mai adânc
Şi mai adânc se tace…
Deodată însă
Un murmur ceresc străbate odaia de sus,
CINEVA încinge ştergarul
Toarnă apa, se pleacă să spele,
E chiar Domnul Isus,
Inima cerului s-a oprit o clipă de uimire;
Pe pământ
Se predă cea mai mare lecţie de iubire.
Cine eşti tu
Pe tălpile căruia
Freamătă de dragoste mâinile cereşti?
Cine eşti? Cine eşti?
Cine sunteţi voi doisprezece mănunchi
Pentru care Împăratul măririi
De la unul la altul
Stă plecat în genunchi
Cine sunteţi voi?
Unde vă duceţi? De unde veniţi?
Meritaţi să fiţi atât de iubiţi?…

Clipa asta

Între clipa asta şi-ntre veşnicie
Calea e-o părere, saltul e un vis
Doamne, minte trează dăruieşte-mi mie
s-aleg drumul slavei până mi-e deschis.
*
Între firea veche şi-ntre firea sfântă
Lupta este lungă, preţul este greu
Doamne, dăruieşte-mi dragostea ne-nfrântă
Care-mi ţine pururi tare duhul meu.
*
Între noaptea morţii şi-ntre ziua vieţii
Trecerea e scurtă, pragul e înalt
Doamne, dăruieşte-mi zborul tinereţi
Să ating puternic ţărmul celălalt.
*
Între tina urii şi-ntre cerul milei
Noaptea e adâncă şi hotarul larg,
Doamne, dăruieşte-mi strălucirea zilei
Bezna s-o împrăştiu, stavila s-o sparg.
*
Între lumea asta şi-ntre ceialaltă
Ne-trecut e-adâncul, veşnic e-un hotar,
Doamne, dăruieşte-mi calea cea mai-naltă
Puntea Crucii Tale, între noi şi har.

Anonim?

Cea mai mare realitate

Recunoşti învierea Domnului Isus ca cea mai mare realitate?

*
Ioan 20:1-9

*

Ioan 20:9b 

*

,,După Scriptură,

*

Isus

*

trebuia să învieze din morţi!“

*

La ce te gândeşti când auzi vorbindu-se despre viaţa din belşug?

Ce este viaţa din belşug?
Este o viaţă din abundenţă? Este ceva real? Este un loc? Este un lucru material (bogăţie, bani, casă, maşină, lucruri scumpe, aur, argint, etc.)?

Viaţa din belşug nu este o viaţă trăită în păcat.
Viaţa din belşug nu este o gândire păcătoasă.

Viaţa din belşug este dragoste, bucurie, pace, răbdare, facere de bine, bunătate, credincioşie, blândeţe, smerenie, respect, înfrânarea poftelor. Aceste lucruri nu pot fi cumpărate. Nu se găsesc în nici un magazin. Ele vin de sus, sunt darul lui Dumnezeu.
Eu nu pot avea viaţă din belşug dacă nu mi-o dă Dumnezeu.

Ceri tu de la Domnul viaţă din belşug?

Învierea Domnului Isus este poarta către viaţa din belşug.
Viaţa din belşug include recunoaşterea învierii Domnului Isus ca cea mai mare realitate.
Crezi tu că învierea Domnului este o realitate?

Dacă tu crezi, ce vei face astăzi ca să arăţi altora credinţa ta?

Tu roagă-te să ai viaţă din belşug!

Domnul îţi dă viaţă din belşug!

Moartea Domnului Isus Cristos

Ioan 6:4 

*

„Paştele,

*

praznicul Iudeilor

*

erau aproape.“

*

Marcu 15:33-47  Moartea Domnului

Domnul Isus a murit pe cruce. A murit pentru că ne-a iubit şi vrea să ne ducă în cer. Numai oamenii care Îl iubesc şi Îl cred pe Domnul Isus vor ajunge în Împărăţia Lui.
Prietenii Domnului Isus au luat trupul mort al Domnului şi L-au aşezat într-un mormânt.

Marcu 15:33-47
„La ceasul al şaselea s-a făcut întuneric peste toată ţara, până la ceasul al nouălea. Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi, Eloi, lama sabactani“ care, tălmăcit înseamnă „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?“ Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, îl cheamă pe Ilie!“ Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L pogoare de pe cruce!“ Dar Isus a scos un strigăt mare şi Şi-a dat duhul. Perdeaua dinlăuntrul Templului s-a rupt în două de sus şi până jos. Sutaşul care sta în faţa lui Isus, când a văzut că Şi-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!“ Acolo erau şi nişte femei care priveau de departe. Printre ele erau: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose şi Salome, care, pe când era El în Galilea, mergeau după El şi-L slujeau şi multe alte femei care se suiseră împreună cu El la Ierusalim. Când s-a înserat, fiindcă era ziua pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului, a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al Soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să-i ceară trupul lui Isus. Pilat s-a mirat că murise aşa curând, l-a chemat pe sutaş şi l-a întrebat dacă a murit demult. După ce s-a încredinţat de la sutaş că a murit, i-a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, L-a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfăşurat în pânza de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde-L puneau.“

Mulţi oameni care erau pe dealul răstignirii nu L-au înţeles pe Domnul Isus când a vorbit cu Tatăl. Înţelegi tu cuvintele Domnului Isus?
Cum bate inima ta când mărturiseşti altora că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu?
Cum aştepţi Împărăţia lui Dumnezeu?

Aşteaptă, şi pregăteşte-te pentru Împărăţia lui Dumnezeu!

Batjocurile ostaşilor

Ioan 6:4 

*

„Paştele,

*

praznicul Iudeilor

*

erau aproape.“

Marcu 15:16-32  Batjocurile ostaşilor

Domnul Isus a avut putere să se dea jos de pe cruce, dar El nu a vrut să o facă pentru că a ştiut că Dumnezeu Îl vrea acolo, de aceea a ascultat de Dumnezeu.

Marcu 15:16-32
„Ostaşii L-au adus pe Isus în curte, adică în palat şi au adunat toată ceata ostaşilor. L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini şi I-au pus-o pe cap. Apoi au început să-I ureze şi să zică: „Plecăciune, Împăratul Iudeilor!“ şi-L loveau în cap cu  o trestie. Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau. După ce şi-au bătut joc astfel de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. L-au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător, care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf. Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota care tălmăcit înseamnă „Locul Căpăţânii.“ I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi ca să ştie ce să ia fiecare. Când L-au răstignit era ceasul al treilea. Deasupra Lui era scrisă vina Lui: „Împăratul iudeilor.“ Împreună cu El au fost răstigniţi doi tâlhari, unul la dreapta şi altul la stânga Lui. Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „A fost pus în numărul celor fărădelege.“ Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap şi ziceau: „Uă! Tu care strici Templu şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi pogoară-Te de pe cruce!“ Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă împreună cu cărturarii îşi băteau joc de El între ei şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit şi pe Sine Însuşi nu se poate mântui! Cristosul, Împăratul lui Israel, să se pogoare de pe cruce ca să vedem şi să credem!“ Cei răstigniţi împreună cu ei, îşi băteau joc de El.“

Ţi se întâmplă să te aşezi pe scaunul celor batjocoritori?
Ţi se întâmplă să râzi de cineva care suferă?
Ce dovedesc cuvintele tale? Ce dovedeşte atitudinea ta?
Recunoşti mustrarea Domnului când faci rău?
Cum mulţumeşti Domnului Isus că a suferit batjocură şi pentru tine?

Mulţumeşte Domnului că a suferit şi pentru tine.

Domnul Isus înaintea lui Pilat

Ioan 6:4 

*

„Paştele,

*

praznicul Iudeilor

*

era aproape.“

*

Marcu 14:53-15:15  ne prezintă Judecata Domnului

Domnul Isus nu a făcut nimic rău.
Dumnezeu era în control. Planul Lui a fost ca Isus să moară.

Marcu 15:1-15
 
„Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii şi tot Soborul. După ce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mâinile lui Pilat. Pilat L-a întrebat: „Eşti Tu împăratul iudeilor?“ „Da, sunt“, i-a răspuns Isus. Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri. Pilat L-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri te învinuiesc ei!“ Isus n-a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat. La fiecare praznic al Paştelor, Pilat le slobozea un întemniţat pe care-l cereau ei. În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui din pricina unui omor pe care-l săvârşiseră într-o răscoală. Norodul s-a suit şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. Pilat le-a răspuns: „Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?“ căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui. Dar preoţii cei mai de seamă au aţâţat norodul să-i ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. Pilat a luat din nou cuvântul şi le-a zis: „Dar ce voiţi să fac cu acela pe care-Lnumiţi Împăratul Iudeilor?“ Ei au strigat din nou: „Răstigneşte-L!“ „Dar ce rău a făcut?“ a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: „Răstigneşte-L!“ Pilat a vrut să facă pe placul norodului şi le-a slobozit pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit.“

Ai fost pedepsită fără să fi fost vinovată?
Ai pedepsit pe cineva fără să ştii adevărul?
Ai participat la sfatul celor răi împotriva altora?
Ai curajul să aperi pe cei nevinovaţi?
Ce influienţă are asupra ta mulţimea care caută să facă rău?
*

Domnul să îţi dea înţelepciune ca să ştii când să răspunzi sau să taci!