Îţi doreşti să ai un timp de părtăşie în familie?

 Ioan 20:19-23

 *

Ioan 20:19 

,,Unde erau

adunaţi

ucenicii…

a venit Isus.“

*

 

Unde sunt adunaţi credincioşii, vine şi Domnul!

Învaţă pe copilul tău sau al altora despre închinare şi părtăşie.

Citirea Cuvântului este importantă.

Alege un pasaj din Biblie care prezintă o istorioară. Pune întrebări ca să poată răspunde şi copilul.

Rugăciunea este importantă.

Roagă-te despre lucruri pe care le ştiu şi copii. Roagă-te scurt, simplu; fii clară, nu repeta aceleaşi vorbe. Puteţi rosti ,,Tatăl nostru“ împreună, cu voce tare. Implică pe toată familia. Pregăteşte un caiet pentru notiţe (cu două părţi -una pentru cereri în rugăciune şi una cu răspunsurile lui Dumnezeu). Poţi să împarţi săptămâna pe subiecte. De exemplu: luni-familie, marţi-prieteni, miercuri-biserică, joi-autorităţi, vineri-bolnavi, sâmbătă-ziua Domnului, duminica-relaţia cu Cristos, nevoi speciale.

Cântarea este importantă.

Învaţă cântările vechi (ale părinţilor şi bunicilor); învaţă cântările bisericii, şi

cântă-le cu bucurie.

Fă din închinare un obicei. Fă tot ce poţi ca timpul să fie vesel şi plăcut, dar dacă nu este, nu descuraja. Nu te opri. Experienţa emoţională nu va fi aceeaşi, dar nu abandona, şi nu lăsa pe nimeni să se retragă. Ţinta ta este să ajuţi copilul să înveţe să aibă în fiecare zi un timp cu Domnul. Moştenirea cea mai mare a copilului este amintirea timpului de părtăşie sau închinare din casa părintească. Cere Domnului să protejeze acest timp în familie şi să-l facă o prioritate în viaţa voastră.

 

Domnul să binecuvânteze timpul de închinare din casa ta!

 

Îndoială sau credinţă?

Ioan 20:24-31

*

Ioan 20:29b

,,Ferice de

cei ce

nu au văzut,

şi au crezut.“

*

Ce este viaţa din belşug?

Viaţa din belşug include o mutare de pe tărâmul îndoielii la o credinţă completă.

Care sunt îndoielile tale? Ce faci cu ele?

Opreşte îndoiala şi lasă credinţa să lucreze.

Noi toţi avem îndoieli, dar nu rămânem în îndoială, ci ne mutăm pe tărâmul credinţei.

,,Ferice de cei ce nu văd dar cred.“

Toma, în urma îndoielilor a ajuns să spună: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu“.

Cum spui tu?

Toma a fost loial Domnului; a dorit să meargă cu El chiar la moarte, dar a avut o atitudine de ,,ştie tot“ care nu este bună într-o echipă care trebuie să lucreze împreună. Poate din această cauză a lipsit de la prima întâlnire. Se pare că nu a vrut să-l creadă pe Petru şi pe ceilalţi cari L-au văzut pe Domnul. Mândria nu ne lasa să credem adevărul. Voia dovezi palpabile – să vădă, să atingă.

Domnul vine şi-l provoacă să aleagă între încăpăţânare şi credinţă ,,Nu fi necredincios, ci credincios“. Domnul mustră necredinţa.

Niciunul dintre ucenici nu a rostit, în final, cuvinte aşa de înălţătoare ca şi Toma. O asemenea declaraţie este cea mai înaltă expresie a credinţei: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu“.

Eşti tu convinsă că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi prin credinţă ai viaţa în Numele Lui?

Dacă nu eşti convinsă, de ce nu? El a venit ca tu şi eu să avem viaţă din belşug.

El a venit ca tu şi eu să avem viaţa veşnică.

Domnul Isus este Domnul şi Mântuitorul Tău!

Iubeşti părtăşia frăţească?

Te duci la întâlnirile cu fraţii regulat sau numai din când în când?

Ioan 20:24-31

 ,,Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalţi ucenici i-au zis: ,,L-am văzut pe Domnul!“ Dar el le-a răspuns: ,,Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.“ După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă şi era şi Toma împreună cu ei. Pe când erau uşile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc şi le-a zis: ,,Pace vouă!“ Apoi i-a zis lui Toma: ,,Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios.“ Drept răspuns Toma i-a zis: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu!“ ,,Tomo“ i-a zis Isus ,,pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut.“ Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu şi crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.“

Îţi place de Toma sau îl condamni?

Te duci la întâlnirile cu fraţii regulat sau numai din când în când?

Crezi că trebuie să-ţi spună şi ţie Domnul: ,,Nu fi necredincios ci fii credincios“?

Fie ruga ta: Doamne, vin cu îndoielile mele înaintea Ta, şi vreau să las credinţa în Numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, să locuiască în inima şi mintea mea.

Mulţumesc că îmi păzeşti inima şi mintea. Tu îmi dai o inimă veselă şi o minte sănătoasă. Mă bucur că Tu eşti Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Domnul să te păzească de necredinţă!

Tu iubeşte părtăşia celor sfinţi!

Cristos a inviat!

Ioan 20

Ioan 20:9b 

,,După Scriptură,

Isus

trebuia

să învieze din morţi!“

 

Cum te bucuri de învierea Domnului? Cât de recunoscătoare eşti Domnului pentru iertarea păcatelor şi viaţa veşnică? Cum Îi mulţumeşti că a murit în locul tău?

Deşi este o zi de durere pentru ceea ce s-a întîmplat în ,,vinerea mare”, o zi în care ne amintim cât de mult a suferit Domnul pentru noi, totuşi este şi o zi de bucurie căci Domnul Isus este viu în vecii vecilor.

Învaţă pe copilul tău sau al altora că Domnul Isus a înviat din morţi. Învierea Domnului este foarte importantă. 1 Corinteni 15:14 spune: ,,Dacă nu a înviat Cristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică; şi zadarnică este şi credinţa voastră.“

Credinţa noastră este că Isus Cristos s-a născut (după Scripturi), a trăit fără păcat, a murit pentru păcatele noastre, a fost îngropat (după Scripturi) şi a înviat a treia zi (după Scripturi).

Învaţă pe copil să se bucure de învierea Domnului.

Cea mai mare bucurie pentru mine în copilărie a fost sărbătoarea Naşterii Domnului şi sărbătoarea Invierii Domnului. Nu era aşa mare diferenţă între sărbători, amândouă erau la fel de importante. Astăzi sărbătoarea Învierii Domnului este nesemnificativă în multe familii şi biserici. (Diavolul a furat sărbătorile noastre.)

În fiecare an, de Paşte, aveam rochiţă nouă şi mergeam la adunare. Tot satul era în sărbătoare. Primăvara, cu frumuseţea ei, ne ajuta să ne bucurăm de viaţa care răsărea pretutindeni.

În biserică, textul despre înviere şi cântările aduceau aşa mare bucurie că nu pot uita niciodată aceste amintiri. Ziua întâi a săptămânii este foarte importantă pentru mine, deoarece îmi aminteşte mereu şi mereu de învierea Domnului.

Isus e viu, e viu cu adevărat!

Cristos a înviat! Adevărat c-a înviat!

Sărbătoreşte cu drag Învierea Domnului!

CredoTV – O televiziune din suflet, pentru suflet!!

CredoTV – O televiziune din suflet, pentru suflet!!

O informatie foarte utila pentru a putea viziona Credo TV in casele dumneavoastra

Şi dacă…

De la

*

noaptea fără ziuă

*

la

*

ziua fără noapte

*

Şi dacă…

Şi dacă Răstignirea se scurge prin lacrimi odihnite,
Privind spre Dumnezeul ce nu poate privi,
Descopăr azi în mine, dorinţi neîntâlnite
De-a fi cu EL acolo, la noaptea fără zi.

Şi dacă Răstignirea se scurge tăcută prin mulţime,
Şi Dumnezeu °Şi-ntoarce privirea de la El,
Descopăr că păcatul şi tot cu ce el vine
L-a aşezat pe cruce, atunci. Un Fiu, un Miel.

Şi dacă Răstignirea se scurge lent prin mine,
Iar Dumnezeu mă-nalţă, prin vrednicia Lui,
Descopăr că-Nvierea cu tot ce ea conţine
E Lacrima Lui scursă pe răstignita-mi fire.

Şi dacă Răstignirea o port şi azi în mine,
Iubind pe Dumnezeul ce este-n tot şi-n toate
Descopăr o dorinţă ce treaz mereu mă ţine
Să fiu cu Domnul Slavei în ziua fară noapte.

Gilu Florea
Arad-Sega

Oameni ai păcii

Ioan 20:19-23

*

Ioan 20:19b 

*

,,Pace vouă!“

*

*

Ce este viaţa din belşug?

Viaţa din belşug include prezenţa puterii lui Dumnezeu în lucrare.

În primul rând oamenii trimişi de Dumnezeu în lucrare sunt oameni ai păcii. Domnul a zis ucenicilor: ,,Pace vouă“. Domnul dă pacea în inimile noastre. Duhul Sfânt dă putere în lucrare. Noi nu avem putere. Fără puterea Duhului  Sfânt nimic nu are valoare veşnică.
Lucrarea Domnului nu se face cu putere omenească.

Ce fel de lucrare faci tu cu puterea ta?
Eşti tu o persoană plină de pace? Ai o inimă liniştită, pentru că recunoşti că lucrarea este a Domnului, cu puterea Lui?
Care sunt lucrările care au valoare veşnică?

,,Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate”. Iertarea o dă numai Dumnezeu. Noi suntem doar canale ale iertării Lui.
Noi dăm mai departe la alţii vestea cea bună şi avem autoritate să-i avertizăm pe oameni în ce priveşte judecata celor necredincioşi.

Pacea vine în viaţa unui om în urma trăirii unei vieţi cu sens, născută din siguranţa victoriei pe care Domnul a avut-o prin învierea Lui, şi prin ştiinţa că lucrarea noastră nu este în zadar.

Este aşa mare linişte şi uşurare în viaţa unui credincios care lucrează împreună cu Domnul.

Domnul să te copleşească cu puterea prezenţei Lui!

Tu fă lucrarea Domnului cu pace!

Pace vouă!

Ioan 20:19-23

,,În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: ,,Pace vouă!“ Şi după ce a zis aceste vorbe le-a arătat mâinile şi coasta Sa.
Ucenicii s-au bucurat când L-au văzut pe Domnul. Isus le-a zis din nou: ,,Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: ,,Luaţi Duh Sfânt! Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate, şi celor ce le veţi ţine, vor fi ţinute”.“

Pace vouă! Ce frumos salut. Acesta era salutul între fraţi. Cum de am uitat?
Cum saluţi tu pe fraţi? Crezi că salutul este important?

Cum L-a trimis Tatăl pe Fiul?
Cum i-a trimis Fiul pe ucenici? Cum te trimite Domnul pe tine?

Ce înseamnă ,,Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate”?
Ce înseamnă ,,Celor ce le veţi ţine păcatele, vor fi ţinute”?

Doamne, mulţumesc că Tu mă eliberezi din închisoarea fricii şi mă muţi în libertatea credinţei. Mulţumesc că îmi dai pacea Ta în fiecare zi. Mulţumesc că mi-ai dat Duhul Tău cel Sfânt şi m-ai trimis să vestesc altora iertarea păcatelor prin credinţa în Mântuitorul.

Domnul să alunge frica din viaţa ta, să îţi dea pacea şi bucuria Lui!

Domnul păcii să fie cu tine,

În furtună şi-n zile senine!

Vocea Lui

Ioan 20:10-18

*

Ioan 20:16 

*

  Isus i-a zis:

,,Marie!“

Ea s-a întors

şi

I-a zis în evreieşte:

,,Rabuni”!“

*

Ce este viaţa din belşug?
Viaţa din belşug include o ureche care aude vocea Domnului.
Păstorul cel bun îşi cheamă oile pe nume, şi ele cunosc vocea Lui.
Cum cunoşti sau cum deosebeşti tu vocea Păstorului?

Maria Magdalena a recunoscut vocea Domnului, atunci când a strigat numele ei. Ea L-a iubit mult pe Domnul pentru că i-a schimbat viaţa.
Când Domnul i-a zis ,,Nu mă ţine“, a vrut Domnul să-i spună ,,Nu trăi în trecut“? Sau: De acum înainte vom avea o nouă relaţie, o nouă lucrare?
Începutul lucrării a fost: ,,Du-te, şi spune altora că Eu sunt viu“. Maria Magdalena a ascultat îndată.

Cum auzi tu vocea Domnului în viaţa ta?
Când L-ai auzit ultima dată şi ce ţi-a spus să faci?
Poţi să descrii o experienţă a prezenţei Lui într-o anume situaţie?
Stai tu suficient în tăcere ca să poţi auzi vocea Lui? Adu-ţi aminte de Ilie – Domnul era în susurul blând!

Maria Magdalena s-a dus şi a spus altora: ,,L-am văzut pe Domnul“. Ai avut această experienţă? L-ai văzut pe Domnul? Ţi-a schimbat El vreodată lacrimile în bucurie?

Domnul s-a apropiat şi de Petru, în durerea lui pentru că s-a lepădat de Domnul.
Domnul iubeşte pe cei cu inima zdrobită şi vrea restaurarea lor.
Domnul i-a atins inima lui Petru (1 Corinteni 15:5).

Domnul să-ţi dea o ureche care să audă şi să recunoască vocea Păstorului!

Tu ascultă de vocea Lui!