ofertă

by

Beneficiile nesiguranței

Beneficiile nesiguranței

Psalmul 121:1-2: ,,Îmi ridic ochii spre munți … De unde îmi va veni ajutorul? Ajutorul meu vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.”

Trăim vremuri de nesiguranță și mulți se simt ca într-o capcană din care nu știu cum să iasă. Nesiguranța este o capcană. Nu știm ce se va întâmpla. Viitorul este secret, nesigur și neclar. Totuși, cum putem trăi ca să câștigăm beneficii în acest timp de criză? Trebuie să ne ridicăm ochii spre Cel ce a creat cerurile și pământul cu tot ce este pe el. El ne ajută și ne învață cum anume să trăim în aceste zile de criză.

Nesiguranța ne scoate din rutină, din normalul vieții. Ne scoate chiar din lucruri bune și ne pune în opoziție. Criza este un semnal de alarmă. Pentru că iubim rutina zilnică, nu vrem să plătim prețul cuvenit atenției față de valori și atunci intuiția scade. Uităm să trăim în mod intenționat pentru ceea ce merită chiar și în zile bune. Acum, în zile grele, suntem obligați și avem timp să fim mai atenți la gânduri, fapte, obiceiuri, atitudini, relații. Putem alege acum să trăim cu atenție și cu intenție bună.

Nu avem nici o idee despre ziua de mâine. Tot ce avem e azi. Nesiguranța de azi aduce oportunități. Ne obligă să ne schimbăm, să ne trezim la adevăratele valori, să dăm ce avem mai bun. Oamenii, azi ca și întotdeauna, au nevoie de călăuzire, speranță, răspunsuri, asigurări. Cum să ajutăm pe alții în momente de criză? Problemele crează oportunități. Noi vedem problema, dar oportunitatea este ascunsă de ochii noștri. Va trebui să o găsim. În orice problemă există o cale de ieșire. Să o găsim. Ce văd eu chiar acum? Atenția mea e la ziua de azi. Ce pot face azi? Pot să am grijă de mine și de cei dragi cum știu mai bine. Ziua de azi e tot ce am. Oare am trăit bine ziua de azi? Cu folos? Dacă trăiesc ziua de azi cu folos, mâine nu voi regreta și nu va trebui să recuperez ziua de azi. Dacă mă pregătesc bine azi, nu voi duce lipsă mâine. Ziua de azi e un dar. Azi am mai mult timp să mă pregătesc. Timpul de azi e comoară. Aleg să clădesc sau pot să mă îngrop în criză.

Criza mă îndeamnă la smerenie. Să nu mai cred că mă descurc singură, ci să mă bazez pe Dumnezeu, Stăpânul care controlează criza. Dumnezeu e ajutorul meu. Viața e mai mult decât știu și înțeleg eu. Smerenia  este virtutea cea mai importantă care mă ajută să evit mândria, să rămân în simplitate, să am o inimă deschisă spre învățare. Smerenia este un pod, o legătură, un echilibru între succes și semnificație. Succesul mă împlinește, mă are în vedere pe mine, dar semnificația îi are în vedere pe alții, este o dăruirea față de alții. În crize nu avem răspunsuri. Oamenii vor răspunsuri și pentru că nu avem răspunsuri nu putem să-i duce pe alții unde nu am mai fost sau unde nu știm. Trebuie să recunoaștem că există Cineva care poate ajuta. Avem nevoie de ajutor de sus, dar și de jos (unii de la alții).

Nesiguranța ne cere să fim creativi pentru noi și pentru alții. Să ne gândim la lucruri noi. Să fim gata să facem schimbările necesare în bine, să fim gata pentru noi posibilități. Uneori, chiar în zile bune trebuie să ieșim din normalul vieții și să facem lucruri noi. Va trebui să creem metode noi de dezvoltare personală cu atât mai mult în zile de criză, când nu mai există normalul pe care l-am știut. Va trebui să găsim resurse noi, metode noi, oportunități noi. Va trebui să ne adaptăm la vremuri noi. Ce putem face acum acasă? Ce înseamnă să trăim o viață nouă? Să avem o gândire nouă? Cum să avem un alt fel de muncă, un alt fel de trai?

Criza ne obligă să ne cercetăm cuvintele pe care altă dată le-am rostit cu ușurătate. Mai ales cu privire la credință, nașterea din nou, umblarea în adevăr, rugăciunea prin Duhul Sfânt, iubirea aproapelui, iertarea, cumpătarea, răbdarea, suferința. În vreme de criză cuvintele devin realitate. Nu ne mai permitem viață dublă pentru că stăm față în față cu judecata lui Dumnezeu. Momentele de criză ne spun să nu separăm teoria de practică pentru că vine vremea când vom da socoteală de viața pe care o trăim aici în trup.

În crize aflăm ce valori avem. Am crezut că îi iubim pe oameni. Criza ne dezvăluie dacă trăim ce am crezut sau am vorbit. Oamenii sunt valori și prioritate chiar dacă pierdem pe plan material. Oamenii ne aud în vremuri bune, dar ne urmăresc ce facem și cine suntem în vremuri grele. Sunt eu cine zic că sunt? Ești tu cine zici că ești?

Ce oferim altora în momente de criză, în perioade de nesiguranță? Nu există o carte pe care o putem dărui. Putem să oferim speranță celor deznădăjduiți. Realitatea înconjurată de speranță ne ajută să mergem mai departe. Optimismul nostru să fie realist. Ținta să fie clară. Speranța împreună cu credința și dragostea ne țin departe de groapa cu lei. Putem să dăurim har, căci oamenii sunt mai dificili în probleme. Mulți nu știu ce să facă și devin pericol pentru ei și alții. Sub presiune nu suntem așa de buni cum credem. Totuși, stresul poate să ne facă mai buni, dacă alegem partea cea bună. Să arătăm compasiune, căci fiecare om are nevoie de o vorbă bună. Să gândim, să ascultăm, să reflectăm, să zidim, să facem decizii bune pentru noi și pentru alții. Să fim răbdători unii cu alții, căci suntem în perioada de ajustare și nu e ușor. Purtarea spune mult. Fii calmă. Stai liniștită. Nu te agita. Nu exagera și nici nu minimaliza. Ia-ți timp să te reechilibrezi emoțional, sentimental, mental, spiritual, fizic. Caută răspunsuri pregătindu-te pentru ceea ce știi că e bine. Vorbește cu grijă. Oamenii caută persoane de încredere. Fii o persoană de încredere. În fiecare zi ajută puțin pe cineva. Acel puțin va crește zilnic și vei descoperi că ai trăit cu folos. Îmbogățind pe alții te îmbogățești pe tine.

Doamne, Te rog ajută-mă să fiu atentă la ceea ce pot face azi ca să trăiesc ziua cu folos. Ajută-mă să rămân smerită ca să-mi păstrez echilibru și să pot oferi speranță, har, compasiune, răbdare celor din jur. Vreau să fiu o femeie de încredere, care zidește pe Stâncă, face decizii și alegeri înțelepte și se pregătește pentru viitor în fiecare zi, îmbogățind pe cei din jur. Mă bucur și Îți mulțumesc Tată ceresc, pentru că Tu ești cu mine în vremuri bune și prin crizele vieții.

by

Ce faci cu oferta lui Dumnezeu ?

1-martie-martisor11*

Isaia 56:9-57:21

Isaia 57:14 „Şi El zice: „Croiţi, croiţi drum,

pregătiţi calea,

luaţi orice piedică din calea poporului Meu!”

 *

Domnul locuieşte în locuri înalte şi în sfinţenie, totuşi, este alături de cei cu duhul smerit, alături de cei cu inima zdrobită.

Cu toate că Dumnezeu ne-a arătat dragostea Lui prin Salvatorul trimis, pentru noi, ca să moară, realitatea este că unii sunt dezinteresaţi şi aleg să caute doar interesul lor. Este trist că mulţi conducători religioşi şi politici nu caută dreptatea şi nu fac ce este bine. Mulţi caută câştigul pentru ei. Isaia prezice invazia animalelor sălbatice care vor distruge pământul (56:9).

Unii oameni lucrează din greu pentru religia lor, dar nu recunosc că este în zadar. Ei perseverează în lucru care nu aduce satisfacţie sau mulţumire. Dumnezeu va cerceta lucrarea mâinilor lor ca să le demonstreze că nu prin lucrarea lor pot fi salvaţi. Sinceritatea nu este suficientă în problemele spirituale. Dumnezeu este real şi trebuie să ne apropiem de El în termenii fixaţi de El. Trebuie să cunoaştem adevărul Lui. Cel ce se încrede în Domnul va moşteni ţara şi va moşteni Muntele Lui cel Sfânt (57:13b).

Care este încrederea şi căutarea ta chiar acum?

Dumnezeu este gata să dea viaţă nouă, celor ce cred.

Dumnezeu este gata să mângâie pe cei ce plâng pentru păcatele lor. „Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mângâiaţi” (Matei 5:4).

Pacea lui Dumnezeu nu este promisă celor ce insistă în răutatea lor.

Domnul Isus este Prinţul Păcii. Înainte de a muri, a promis ucenicilor Lui pacea Sa (Ioan 14:27). El este Dătătorul păcii, bucuriei şi dragostei.

Dumnezeu oferă bucurie şi siguranţă celor răscumpăraţi.

Dumnezeu oferă îndurare şi mulţumire celor ce se pocăiesc.

Dumnezeu oferă acceptare tuturor celor ce vin la El.

Dumnezeu oferă pace celor cu duhul smerit şi cu inima zdrobită.

Doamne, inima mea se bucură de oferta Ta!

by

Protecţia mea

11aIsaia 15-18

Isaia 18:4

„Căci aşa mi-a vorbit Domnul:

„Eu privesc liniştit din locuinţa Mea

pe căldura arzătoare a luminii soarelui

şi pe aburul de rouă,

în vipia secerişului”.”

 

Crezi că trăieşti într-o lume stabilă sau instabilă?

Este instabilitate peste tot: în domeniul financiar, în familie, la lucru, etc.

Cum te simţi în această lume? Ţi-e teamă uneori? Te întrebi unde este Dumnezeu? Te gândeşti oare ce face Dumnezeu? Care sunt planurile şi scopul Lui cu istoria?

Dumnezeu este implicat într-un mod activ în împlinirea scopului pe care-l are cu fiecare individ sau cu fiecare naţiune. Toţi suntem creaţia Lui. El nu ne urmăreşte pasiv din ceruri ca să vadă cine ce face. El judecă popoarele cu dreptate. De ce judecată? Păcatul a venit în lume prin Adam şi Eva. Noi suferim consecinţele păcatelor noastre. Disciplina lui Dumnezeu este protecţia noastră ca să nu fim distruşi.

Unde te uiţi tu pentru protecţie? Dumnezeu poate distruge una după alta toate protecţiile tale ca să vezi că ai nevoie de El. Numai El protejează cu adevărat. Popoarele au făcut alianţe în istorie dar nu au câştigat. Cu cine faci tu alianţe? Pe cine te bazezi? Pe puterea militară a ţării tale? Pe soţul tău? Pe banii tăi? Pe prieteni? Pe educaţie, experienţă sau profesie?

Oamenii sunt mândri şi refuză oferta lui Dumnezeu.

Securitatea se găseşte numai în Dumnezeu. Nu se găseşte în ajutorul omului, nici în alianţele lui umane. Dumnezeu ne spune că ne va apăra fără să avem nevoie de aliaţii umani. El ne oferă ajutorul Lui. Astăzi este har. Va veni o zi în istorie când va fi prea târziu. Pocăieşte-te astăzi! Acceptă astăzi ajutorul şi oferta Domnului.

În care domenii din viaţa ta te bazezi pe oameni? La care alianţe vei renunţa?

 

Doamne, mă bucur că inima mea a acceptat oferta Ta!

 

by

Unde duc neascultarea şi necredinţa?

23 fIsaia 7:10-25

*

Isaia 7:10a

*

„Domnul

a vorbit.”

*

 

Ahaz a respins oferta lui Dumnezeu şi a apelat după ajutor la împăratul Asiriei. Nu s-a supus Domnului, nu s-a încrezut în harul Lui, nu a acceptat eliberarea Domnului, ci cu falsă pietate şi înşelăciune s-a scuzat că nu vrea să ispitească pe Domnul. Neascultarea şi necredinţa i-au adus pieirea.

Ce înseamnă să ispitim pe Domnul? Ce înseamnă să punem la îndoială vorbirea şi puterea Lui? Ce înseamnă să cerem sfatul omului? Oare de ce astăzi oamenii nu cred că Domnul Isus este semnul trimis de Dumnezeu? Oare de ce oamenii (credincioşii) nu văd păcatul lor?

Ce anume cauţi tu să eviţi prin neascultarea şi necredinţa ta?

Te justifici tu cu versete biblice ca să faci ce vrei tu?

Cum îţi ascunzi tu neascultarea de Domnul?

Îţi aminteşti de o perioadă din viaţa ta când necredinţa şi neascultarea au adus distrugere în familia ta sau în relaţiile tale? Refuzul de a crede în Dumnezeu este o alegere care aduce distrugere totală. Care este alegerea ta?

Pentru că Ahaz nu a ascultat de Domnul, a ajuns să fie distrus chiar de omul în care s-a încrezut. A fost umilit, şi ţara lui distrusă. A fost terorizat de aliatul lui, şi a urmat robia. Ceea ce putea deveni o binecuvântare, a ajuns o robie.

Dumnezeu nu se bucură când copiii Lui se încred în oameni şi nu în El, dar niciodată nu îi abandonează. Care ar fi situaţiile în care eşti tentată să te încrezi în om şi nu în Dumnezeu? Crezi că Dumnezeu este onorat?

Când noi credem promisiunile lui Dumnezeu, El ne va apăra şi va avea grijă de nevoile noastre. Ne va judeca, dar nu va lăsa pe vrăjmaşi să ne ducă în robie. Dumnezeu ne-a promis că va fi cu noi. Dumnezeu salvează şi astăzi pe cei credincioşi din pericole fizice sau pericole spirituale ca: lumea, diavolul, păcatul şi moartea. Nimeni nu poate lupta şi învinge aceste pericole prin puterea proprie. Speranţa noastră este Salvatorul „Emanuel” care aduce biruinţă. Emanuel „Dumnezeu cu noi” este nădejdea care ne ajută să înfruntăm crizele vieţii şi moartea.

Cei ce au credinţă în Dumnezeu în crizele lor, sunt diferiţi de cei ce nu au credinţă.

Doamne, umple inima mea de credinţă

şi ascultare!

by

Mântuit sau răzvrătit?

Isaia 1

*

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

 

Toate păcatele pot fi iertate ca rezultat al schimbării atutudinii noastre faţă de Domnul şi cerinţele Lui. Este încă timp, astăzi este încă har să ne întoarcem la Domnul.

Domnul vrea restaurarea noastră. De fapt este mai interesat de curăţirea şi restaurarea noastră decât de pedeapsă. El nu doreşte moartea păcătosului ci împăcarea lui cu El.

Atenţia noastră trebuie să fie la Domnul nu la conducătorii, judecătorii şi sfetnicii de pe pământ. Este o mare diferenţă între conducătorii lumii şi Dumnezeu. Numai Dumnezeu este Suveran, Atotputernic, Domnul oştirilor (cereşti şi pământeşti).

Oferta iertării Lui este încă la dispoziţia noastră. Ce alegem?

Unde vei pune numele tău: în versetul 27 (mântuit) sau în versetul 28 (răzvrătit)?

Isaia 1:27 ne spune: „Cei ce se vor întoarce la Dumnezeu, vor fi mântuiţi.”

Isaia 1:28 ne spune: „Dar pieirea va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi şi cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri.”

Care este alegerea ta? Care este răspunsul tău?

Doamne, mulţumesc că ai răbdare cu mine şi mă chemi mereu la ascultare de Tine. Tu vrei binele meu. Tu vrei să mă salvezi nu să mă pedepseşti. Harul Tău mă îndeamnă la pocăinţă. Mulţumesc că mă iubeşti şi mă ierţi. Cred că Tu eşti Suveran, Atotputernic şi tot ce faci este drept. Atenţia mea va fi la Tine şi doresc ca alegerile mele zilnice să Te onoreze pe Tine.

Doamne, restaurează inima mea!