Făţărnicia

flori albe de cires*

Isaia 58

Isaia 58:2a „În toate zilele mă întreabă şi vor să afle căile Mele,

ca un neam care ar fi înfăptuit neprihănirea

şi n-ar fi părăsit Legea Dumnezeului său.”

*

Sunt mulţi oameni care urmăresc şi astăzi purtarea credincioşilor. Oamenii vor să ştie dacă cei ce pretind că sunt urmaşii lui Hristos, demonstrează acest lucru prin integritatea personală şi responsabilitatea socială. Lumea este plină de sărăcie, nedreptate şi apăsare. Biserica de-a lungul veacurilor a fost ajutor pentru săraci, văduve şi orfani, apăsaţi şi nedreptăţiţi. Astăzi, mai mult ca întotdeauna, oamenii se întreabă dacă creştinii vor răspunde nevoilor din jurul lor.

Crezi că eşti responsabilă faţă de nevoile celor nedreptăţiţi şi apăsaţi?

Care este devoţiunea acceptată de Dumnezeu?

Poporul Israel a preferat aparenţa exterioară religioasă în locul celei cerute de Domnul (o relaţie care produce fapte de dreptate şi judecată). Se pune aici în contrast adevărata religie a inimii cu cea a aparenţelor generată de duhul formalismului. Israeliţii au postit ca să atragă atenţia lui Dumnezeu, ca El să fie responsabil pentru ei. Au crezut că prin post, ei sunt aşa de religioşi că Dumnezeu trebuie să-i răsplătească. Crezi că Dumnezeu este obligat să facă ceva pentru tine pentru că mergi la biserică, dai bani la săraci, participi la studiu biblic sau la alte activităţi religioase? De ce facem fapte bune? Motivaţia este foarte importantă!

Isaia a slujit poporul Israel mai mult de şaizeci de ani, îndemnându-i mereu să se întoarcă la Dumnezeu. Ei nu au ascultat. Pentru că au fost aşa de încăpăţânaţi, Dumnezeu a zis lui Isaia să condamne cu vehemenţă starea lor.

Oare de ce nelegiuirea poporului trebuia strigată cu gura mare, înălţată ca o trâmbiţă?

De ce era nevoie de o aşa puternică avertizare? Religia lor era făţărnicia! Au crezut că pot scăpa de ochiul lui Dumnezeu, şi vor fi compensaţi pentru pietatea lor. Dumnezeu a văzut păcatele lor. Trăiau după plăcerea lor, apăsau pe alţii, se certau, dar se şi închinau.

Crezi că Domnul vede viaţa ta? Crezi că poate cineva să-L înşele cu o zi de post?

Cum este inima ta? 1 Samuel 16:7, ne spune: „Domnul nu se uită la ce se uită omul. Omul se uită la ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă”.

Iacov 1:27, ne spune: ,,Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.”

Doamne, păzeşte inima mea de făţărnicie!

 

Ce faci cu oferta lui Dumnezeu ?

1-martie-martisor11*

Isaia 56:9-57:21

Isaia 57:14 „Şi El zice: „Croiţi, croiţi drum,

pregătiţi calea,

luaţi orice piedică din calea poporului Meu!”

 *

Domnul locuieşte în locuri înalte şi în sfinţenie, totuşi, este alături de cei cu duhul smerit, alături de cei cu inima zdrobită.

Cu toate că Dumnezeu ne-a arătat dragostea Lui prin Salvatorul trimis, pentru noi, ca să moară, realitatea este că unii sunt dezinteresaţi şi aleg să caute doar interesul lor. Este trist că mulţi conducători religioşi şi politici nu caută dreptatea şi nu fac ce este bine. Mulţi caută câştigul pentru ei. Isaia prezice invazia animalelor sălbatice care vor distruge pământul (56:9).

Unii oameni lucrează din greu pentru religia lor, dar nu recunosc că este în zadar. Ei perseverează în lucru care nu aduce satisfacţie sau mulţumire. Dumnezeu va cerceta lucrarea mâinilor lor ca să le demonstreze că nu prin lucrarea lor pot fi salvaţi. Sinceritatea nu este suficientă în problemele spirituale. Dumnezeu este real şi trebuie să ne apropiem de El în termenii fixaţi de El. Trebuie să cunoaştem adevărul Lui. Cel ce se încrede în Domnul va moşteni ţara şi va moşteni Muntele Lui cel Sfânt (57:13b).

Care este încrederea şi căutarea ta chiar acum?

Dumnezeu este gata să dea viaţă nouă, celor ce cred.

Dumnezeu este gata să mângâie pe cei ce plâng pentru păcatele lor. „Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mângâiaţi” (Matei 5:4).

Pacea lui Dumnezeu nu este promisă celor ce insistă în răutatea lor.

Domnul Isus este Prinţul Păcii. Înainte de a muri, a promis ucenicilor Lui pacea Sa (Ioan 14:27). El este Dătătorul păcii, bucuriei şi dragostei.

Dumnezeu oferă bucurie şi siguranţă celor răscumpăraţi.

Dumnezeu oferă îndurare şi mulţumire celor ce se pocăiesc.

Dumnezeu oferă acceptare tuturor celor ce vin la El.

Dumnezeu oferă pace celor cu duhul smerit şi cu inima zdrobită.

Doamne, inima mea se bucură de oferta Ta!

O învăţătură de datină omenească

astayiIsaia 29:1-14

Isaia 29:13

„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”

 

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.

Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).

Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.

Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.

Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).

Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.

Este inima mea unde spune gura mea?

Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.

Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?

Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?

Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?

Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.

Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.

Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!

Fie ca  inima mea să fie în armonie cu gura mea!

Să ne judecăm

Isaia 1

*

Isaia 1:18 

*

„Veniţi

totuşi

să ne judecăm”,

zice Domnul.

 

Din acest capitol care crezi că este alegerea pe care trebuie să o facă orice om?

Care ar fi rugăciunea ta din acest capitol? Ce ai învăţat despre Domnul, despre tine şi despre lume?

 

Când oamenii nu ascultă de Dumnezeu sunt nefericiţi în inima şi viaţa lor. Când oamenii ascultă de Cuvântul Domnului şi se pocăiesc de faptele lor rele, primesc iertarea de păcate.

Domnul iartă pe toţi cei ce vin la El şi îşi cer iertare.

 

Isaia scrie celor ce au început să alunece de la „standardul” lui Dumnezeu şi nu se mai supun autorităţii Lui. Unii oameni (poate noi sau unii din copiii noştri) merg spre dezastru fără să le pese de consecinţele alegerii lor. Nu recunosc cine este Dumnezeu, ce face El pentru ei şi care ar trebui să fie răspunsul din partea lor.

Răzvrătirea este păcat. Necredincioşia este păcat. Împietrirea inimii este păcat. Închinarea cu uşurătate (gura fără inimă, ritualuri religioase), (lucruri bune ca: prezenţă, bani la colectă, sărbători,… dar fără dragoste de Dumnezeu (motivaţia contează)) sunt păcate. Noi nu putem să-L cumpărăm pe Dumnezeu cu o înfăţişare a lucrurilor exterioare. Avem nevoie de o inimă schimbată şi de o viaţă de ascultare şi credinţă. Luca 18:8 ne spune : „Când va veni Fiul omului va mai găsi credinţă?” Credinţa este lucrul cel mai de căutat şi astăzi. Lipsa credinţei este o mare atenţionare a zilelor noastre. Păgânii sunt orbi în religia lor, dar cum suntem noi în relaţia noastră cu Dumnezeu? Cum era poporul Domnului pe vremea lui Isaia? Oare de ce Dumnezeu este prezentat în cartea Isaia ca Sfântul lui Israel (de douăzeci şi cinci de ori în cartea Isaia, în timp ce în Vechiul Testament este prezentat doar de şapte ori)? Sfântul lui Israel a fost uitat de popor.

Vezi răzvrătire în inima ta? Vezi necredincioşie în inima ta? Vezi împietrire în inima ta? Vezi o închinare uşoară în inima ta? Vezi uşurătate în închinarea ta? Cum ţi-e credinţa?

Ce înseamnă pentru tine că Dumnezeu este Sfânt?

 

Doamne, vreau să mă judec şi să ascult de Tine ca să am o inimă curată!

 

Help is on the way!

Exod 3:7-10

,,Domnul a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile. M-am pogorât ca să-l izbăvesc din mâna Egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţară bună şi întinsă, într-o ţară unde curge lapte şi miere şi anume, în locurile pe care le locuiesc Cananiţii, Hetiţii, Amoriţii, Fereziţii, Heviţii şi Iebusiţii. Iată că strigătele Israeliţilor au ajuns până la Mine şi am văzut chinul cu care îi chinuiesc Egiptenii. Acum, vino, Eu te voi trimite la Faraon şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”

Domnul vede asuprirea noastră. Domnul aude strigătele noastre din pricina robiei în care ne aflăm. El vrea să ne izbăvească. El vrea să ne binecuvânteze. El vrea ca noi să spunem şi altora despre Eliberatorul nostru.

Poporul Israel era în robie. Este biserica de azi în robie? Avem noi astăzi nevoie de un Eliberator? Suntem noi astăzi sub legăturile celui rău aşa ca odinioară poporul Israel în robia Egiptului?

Trebuie să recunoaştem că în adâncurile noastre murim încet. Trăim vremuri grele. Avem zilnic nevoie de un Eliberator.

Înainte ca Domnul să ne folosească trebuie să ne zdrobească. Trebuie să fim scoşi de undeva (din Egiptul nostru, din religiozitatea noastră, din strădaniile noastre, din comoditatea noastră, etc.).

Moise a stat patruzeci de ani în pustia Madian. Ce a învăţat Moise în această perioadă?

Iosif a fost în închisoare. Ce a învăţat Iosif în această perioadă?

Pavel a stat trei ani în Arabia. Ce a învăţat Pavel în această perioadă?

Lecţiile Domnului nu se învaţă peste noapte. Trebuie timp.

Teologia trebuie scuturată.

Religia trebuie înlăturată.

Dependenţa de sine trebuie alungată.

Lucrarea lui Dumnezeu începe cu sfinţirea.

Biserica are nevoie de sfinţenie nu de minuni. Cu cât căutam sfinţenia mai mult, cu atât experimentăm minunile Domnului.

Romani 6:14 ,,Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” Cum ne dă harul putere asupra păcatului?

Romani 8:2 ,,În adevăr, legea Duhului de viaţă în Cristos Isus, m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii.” Cum mă izbăveşte legea Duhului de viaţă în Cristos Isus de legea păcatului şi a morţii?

Vine o vreme când sunt numai eu cu Dumnezeu (fără religie, teologie, faptele mele).

Cele mai adânci lecţii le învăţăm în prezenţa Domnului.

Trebuie să părăsim Egiptul. Să-l lăsăm în urmă. Trebuie jertfă înainte de toate. În Exod 12:1-23, Moise ne prezintă jertfa care trebuia adusă şi sângele pus pe casele unde locuiau, ca să fie un semn pentru ca Domnul să nu nimicească pe cei ce aveau sângele pe uşă.

Sângele Jertfei vindecă (toţi evreii care au pus sângele la uşiorii uşii au fost gata de plecare, sănătoşi), restaurează (toţi evreii de la mic la mare (bătrân) au primit putere în trupurile lor ca să reziste în marea călătorie prin pustie), îmbogăţeşte (poporul evreu a plecat bogat din Egipt). Cu cât mai mult poate să facă sângele Domnului Isus Cristos decât sângele animalelor aduse ca jertfă!?!

Moise nu a fost eliberatorul. El a fost mesagerul. A fost doar un om.

Mesagerul trebuie să spună altora ca ei să audă despre Eliberatorul.

Vei spune altora despre Jertfa care eliberează?

Noi suntem sclavii pasiunilor rele, venite de la cel rău. Tot capul (conducătorii) este bolnav. Toată biserica suferă, cu mici excepţii (slavă Domnului pentru excepţii).

Trebuie să ajungem la victorie prin ceea ce a făcut Cristos la cruce nu prin ceea ce facem noi. Sângele Domnnului Isus curăţeşte şi eliberează şi astăzi!

Credinţa noastră este în Cristos şi Crucea Lui.

Noi propovăduim pe Cristos şi pe El răstignit.

El este ajutorul nostru! El este Eliberatorul nostru!

Tu ai un Eliberator!