Robul Domnului şi nelegiuirea omului

63,12Isaia 53:1-12

Isaia 53:6b

„Domnul a făcut ca să cadă asupra Lui nelegiurea noastră a tuturor.”

*

Domnul Dumnezeu a făcut ca să cadă asupra Domnului Isus nelegiuirea noastră a tuturor.

Robul Domnului, Isus din Nazaret a plătit pentru păcatul lumii.

Tu vei vrea ca şi copilul tău să creadă şi să înţeleagă acest lucru. Nu uita că naşterea din nou este lucrarea Duhului Sfânt.

Roagă-te şi învaţă cu el următoarele versete şi adevărurile din ele:

Ieremia 31:3

Dumnezeu îl iubeşte pe copilul tău.

Romani 6:23a

Ce este păcatul şi ce consecinţe are?

Romani 3:23

Avem nevoie de un Salvator pentru că suntem păcătoşi.

1 Ioan 4:14

Cine este Domnul Isus? Fiul lui Dumnezeu şi Salvatorul trimis.

1 Corinteni 15:3

Domnul Isus a murit pentru păcatele noastre.

1 Ioan 1:9

Domnul Isus ne iartă păcatele dacă ne cerem iertare.

Ioan 1:12

Când Îl primim pe Domnul Isus în inimă ca „Salvatorul nostru”, devenim copii ai lui Dumnezeu.

Efeseni 2:8

Mântuirea este darul fără plată a lui Dumnezeu.

Ioan 3:16; Romani 6:23b

Viaţa nouă este veşnică.

Repetă aceste versete şi discută cu copilul despre Domnul Isus şi Împărăţia Lui.

Scrie versetele pe cărţi de vizită şi repetă-le din când în când.

Cea mai mare avere pe care o poţi da copilului tău este Cuvântul Domnului.

 

Inima mea iubeşte Cuvântul Domnului!

 

Noi rătăcim

53,6Isaia 53:1-12

Isaia 53:6

„Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi,

fiecare îşi vedea de drumul lui;

dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.”

Recunoşti că uneori eşti ca o oaie care rătăceşte? Recunoşti că de multe ori mergi pe drumul tău, nu pe calea Domnului?

Vei alerga la Păstorul cel Bun după ajutor? Vei căuta voia Lui?

A fi în voia lui Dumnezeu înseamnă a fi mulţumit.

Nu este mai mare mulţumire în viaţă decât să fim în voia lui Dumnezeu. Când stăm aproape de Păstorul nostru suntem mulţumiţi.

Pentru că El m-a salvat, pot să stau înaintea Lui. Mă bucur să-I aud vocea. El vorbeşte limba victoriei.

Prin harul lui Dumnezeu, mântuirea a fost împlinită. Robul Domnului a dus la bun sfârşit lucrarea încredinţată Lui de Domnul Dumnezeu.

La ce lucrare te cheamă Domnul ca să o duci la bun sfârşit?

Care este atitudinea ta? Care sunt scuzele tale? Eşti prea ocupată? Este greu?

Crezi că tu nu trebuie să te jertfeşti pentru alţii? Sau numai pentru un om? Sau numai pentru doi oameni?

Dacă faci o lucrare, o faci cu bucurie sau cu nemulţumire?

Urmezi pe Hristos de bunăvoie? Cu bucurie? Cu credincioşie?

Cum vei lăsa Cuvântul lui Dumnezeu să aibă un impact în viaţa ta în săptămâna aceasta?

Cât de des te opreşti din lucrările tale să-I mulţumeşti Salvatorului tău pentru moartea Lui pe cruce pentru păcatele tale?

Suferinţa, moartea, învierea şi înălţarea Domnului Isus este cea mai bună veste proclamată omului păcătos. Mulţumeşti des pentru Vestea cea Bună?

Doamne, mulţumesc pentru Vestea cea Bună, pentru Evanghelia Domnului Isus Hristos, Păstorul cel Bun. Mulţumesc pentru voia Ta cea bună, plăcută şi desăvârşită. Caut voia Ta, ca să nu mă rătăcesc. Mă bucur de harul Tău, de mântuirea pe care am primit-o şi vreau să duc la bun sfârşit tot ceea ce Tu mi-ai încredinţat. Mulţumesc că mă înveţi să am o atitudine bună, motivaţii corecte, bucurie în lucrare şi mulţumire în suflet. Te urmez cu credincioşie, căci Tu eşti Alesul inimii mele!

Doamne, inima mea Te urmează de bunăvoie!

S-a rugat pentru cei vinovaţi

53a*

Isaia 53:10-12

Isaia 53:12b

„A purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”

Te rogi pentru cei vinovaţi? Te bucuri să vezi pe cei vinovaţi că se întorc la Domnul şi-L urmează? Care este mulţumirea ta în urma rugăciunii? Vrei să vezi rod?

Care este mulţumirea Robului Domnului? Va vedea o sămânţă de urmaşi (va aduce pe mulţi fii la slavă, Evrei 2:10), va avea o viaţă lungă (victoria asupra morţii), lucrarea Lui va propăşi (Mijlocitor al noului legământ, Mântuitor al neamurilor, Salvatorul lui Israel, Lumina neamurilor), va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora (oamenii vor avea cunoştinţa de Dumnezeu), mulţi oameni vor fi puşi într-o stare după voia lui Dumnezeu (iertaţi, împăcaţi cu Dumnezeu).

Dumnezeu are două promisiuni pentru Robul Domnului: „Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici.”

De ce? Pentru că:

-S-a dat pe Sine Însuşi la moarte, (Cum renunţi, cum mori tu faţă de păcat?)

-a fost pus în numărul celor fărădelege,

-a purtat păcatele multora, (Cum ajuţi pe alţii în poverile lor?)

-S-a rugat pentru cei vinovaţi. (Cum te rogi pentru alţii?)

Merită toată răsplata de la Dumnezeu!

Domnul Isus a învins păcatul şi moartea prin înviere. Este acest adevăr o bucurie pentru tine?

Suferinţa şi moartea Domnului Isus au fost planul lui Dumnezeu stabilit mai dinainte de întemeierea lumii. Moartea Lui nu a fost un accident. Oamenii muritori nu pot fi o jertfă pentru vină. Numai Domnul Isus a fost o jertfă perfectă pentru vina omenirii.

Ce gânduri vin prin mintea ta când auzi că Domnul Isus este om al durerii şi obişnuit cu suferinţa? Se potriveşte cu gândirea ta faptul că Salvatorul a venit umil, fără să atragă privirile prin frumuseţea fizică?

Doamne Isuse, mulţumesc că mă iubeşti şi ai murit pentru păcatele mele.

Doamne, umple inima mea de umilinţă!

Isus, raza mea de lumina

*

Isus, raza mea de lumină

*
E dimineață! Lumina răzbate pe geam
Și-mi mângâie fața cu blândețe.
Îndoi genunchii, lângă mine să Te am,
Şi pentru o nouă zi, să-mi dai povețe.

Isus, raza mea de lumină în viață,
Sunt gata s-ascult glasul Tău,
Ce coboară iar, dis-de-dimineață,
Să învioreze sufletul meu.

E iarăși dimineață cu zâmbet fecioresc,
Prin raza ce vestește o zi senină.
Inima mea toată îți dăruiesc, Te iubesc,
Isus, raza mea de lumină.

Te simt în pieptul meu, fremătând,
Spre înălțimi mă porți cu iubire.
Și glasul Tău îmi șoptește, blând:
-Îndrăznește! Pășește spre nemurire.

Îți mulțumesc, Domn al vieții mele,
Că inima mea, cu iubire hrănești,
Jertfa Ta, mă-nalţă spre stele,
Și-n neprihănirea Ta, mă creşti.

Amin!

By Dan Viorica

Tăcerea

1Isaia 53:7-9

Isaia 53:7a

„Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc.”

*

Care a fost răspunsul Domnului Isus înaintea acuzatorilor Lui care L-au chinuit şi L-au asuprit? Tăcerea. A îndurat totul fără să spună o vorbă. El a fost Mielul de jertfă pentru noi (Ioan 1:29). Pe noi nu ne-a costat nimic această jertfă, dar pe Domnul Isus L-a costat viaţa. De ce crezi că Domnul nu S-a apărat? Domnul Isus nu a fost un om slab, ci a avut o putere enormă de a răbda.

Ca să poţi să taci, e nevoie de o mare putere. În special în conflicte, tăcerea dovedeşte mai multă  putere decât o vorbire fără înţelepciune şi control.

Eu cred că atenţia Lui a fost la veşnicie, nu la prezent.

Ce facem noi în faţa celor ce ne acuză de anumite lucruri? Crezi că vorba arată puterea ta? Crezi că tăcerea e ca mierea? De ce ne apărăm? Ne apărăm când credem că avem dreptate şi ne apărăm, chiar şi când nu avem dreptate. Mă apăr ca să salvez prezentul? Trebuie să mă gândesc mai mult la veşnicie decât la prezent.

Hristos nu S-a luptat pentru noi, ci de bunăvoie, cu ascultare faţă de Tatăl S-a dus la cruce. A ales să nu se lupte, ci să moară. Care este alegerea ta?

Domnul Isus Hristos, Robul Domnului a ales să nu se apere, ci a ales să sufere în tăcere.

Ce pot să învăţ din acest adevăr?

Care este reacţia mea când alţii mă nedreptăţesc? De cine mă apăr? Cum mă apăr? Cui opun rezistenţă? Este violenţă în vorbirea mea? Este înşelăciune în vorbirea mea? Este vicleşug în vorba mea? Trebuie să renunţ, să tac?

În care situaţie din această săptămână trebuie să tac?

Ce înseamnă că groapa Lui a fost pusă între cei răi? A fost răstignit între doi tâlhari (Matei 27:38).

Ce înseamnă că mormântul Lui a fost la un loc cu cel bogat? Iosif din Arimatea a fost un om bogat şi împreună cu Nicodim L-au îmbălsămat şi L-au aşezat în mormântul bogatului (Matei 27:57-60).

Doamne, ajută-mă să fiu mai atentă la gura mea, mai ales în conflicte. Dă-mi putere să tac!

 

Doamne, pune controlul Tău asupra inimii şi gurii mele!

 

Suferinţa şi durerea

53,5Isaia 53:4-6

Isaia 53:4a

„Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat

şi durerile noastre le-a luat asupra Lui.”

Cât de grea este suferinţa ta? Cât de grea este durerea ta? Te-ai gândit vreodată cât de grea este suferinţa şi durerea lumii întregi? Pentru mine suferinţa este grea şi durerea mea uneori este aşa de mare că nu o pot purta; şi atunci mă rog şi cer ajutor Domnului. Nu ştiu dacă aş putea purta suferinţa altuia sau durerea lui, de aceea mă gândesc la greutatea poverilor şi suferinţelor lumii întregi pe care Domnul Isus le-a luat asupra Lui. Cred că a fost foarte greu şi numai Fiul lui Dumnezeu putea să facă acest lucru.

Cum explici faptul că Domnul Isus a murit în locul nostru?

Domnul ne-a spus încă din cartea Geneza, că plata pentru păcat este moartea. Cineva trebuia să moară pentru păcat. Intenţia lui Dumnezeu a fost ca datoria păcatelor noastre să fie pusă asupra Domnului Isus. El a plătit preţul pentru păcatele noastre.

Pentru cine a suferit Domnul Isus? Pentru întreaga omenire. Dumnezeu nu are favoriţi, ne iubeşte pe toţi. Era nevoie de jertfă ca să împace omenirea păcătoasă cu Dumnezeul cel Sfânt. Mânia lui Dumnezeu îndreptată spre omenirea păcătoasă a lovit în Domnul Isus, la cruce.

Ce beneficii are suferinţa (pedeapsa) Domnului în viaţa noastră? Pace şi vindecare.

El suferinţele mele le-a purtat, durerile mele le-a luat asupra Lui, a fost pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit, în locul meu. El a fost străpuns pentru păcatele mele, zdrobit pentru fărădelegile mele. Pedeapsa care îmi dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui sunt tămăduită.

Eu rătăcesc de multe ori (am o natură păcătoasă, dar poate fi şi alegere păcătoasă) şi mă duc pe drumul meu, totuşi, El a plătit pentru neascultarea mea. El a suferit de bună voie pentru mine (1 Petru 2.24). Domnul Isus nu a avut păcat, ci a fost făcut păcat pentru mine (2 Corinteni 5:18, 19, 21). Cred acest lucru şi mă bucur că prin credinţa mea voi scăpa de suferinţa veşnică care va fi în absenţa lui Dumnezeu. Într-o zi, când voi muri, voi fi în Împărăţia Lui. Sufletul meu va trăi veşnic.

Care este mărturisirea ta?

Crezi că Domnul Isus a murit pe cruce pentru păcatul tău ca să te împace cu Dumnezeu?

Dacă şi tu L-ai acceptat pe Domnul Isus ca Mântuitor al vieţii tale, cui ar trebui să-i spui vestea bună că Domnul este Salvatorul? Când îi vei spune?

Inima mea este plină de pace şi vindecare!

Noi nu L-am băgat în seamă

1Isaia 52:13-53:1-3

Isaia 53:3b

„Noi

nu

L-am

băgat

în seamă.”

*

De ce de multe ori nu-L băgăm în seamă pe Domnul?

De ce vrem să trăim aşa cum place firii pământeşti?

De ce suntem aşa de neatenţi cu starea noastră spirituală?

Sunt păcătos pentru că fac păcate sau fac păcate pentru că sunt păcătos?

Biblia ne spune că noi toţi, de la Adam încoace, ne-am născut păcătoşi; toţi avem o natură păcătoasă. Faptul că facem lucruri pe care Dumnezeu ni le-a interzis şi nu facem ce ne-a poruncit să facem, dovedeşte moştenirea noastră păcătoasă şi mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului este gata să se descopere. Ca şi Adam şi Eva, încercăm să învinovăţim pe alţii pentru păcatele noastre. De multe ori ne uităm urât la cei ce ne depăşesc pe şosea fără să observăm că viteza maşinii noastre este prea mare. Dăm vina pe părinţi, pe profesori, pe păstori, pe alţii, pe circumstanţe, de multe ori.

De ce credem că alţii sunt responsabili pentru greşelile noastre? Pentru că vrem alţii să fie responsabili pentru consecinţele păcatelor noastre. În adâncul fiinţei noastre realizăm că cineva trebuie să plătească, chiar dacă ne ascundem după deget de multe ori. Ascundem păcatele, controlăm consecinţele şi când cădem, dăm vina pe alţii.

Avem nevoie de ajutor. De unde ne vine ajutorul? Dumnezeu cunoaşte nevoia noastră şi este gata să ne ajute. Dumnezeu are un răspuns pentru păcatul şi vinovăţia omului. În Isaia 53, vedem suferinţa, moartea, îngroparea, înălţarea şi a doua venire a Domnului Isus, Salvatorul lumii. Suferinţa şi gloria lucrează împreună. În ciuda agoniei şi suferinţei, Robul Domnului va birui. Va învia (Fapte2:32), va fi înălţat (Luca 24:51) şi va şedea la dreapta lui Dumnezeu, Tatăl (Filipeni 2:9). Mulţi s-au îndoit de acest lucru la cruce, dar va veni o vreme când înaintea Lui împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră. Toţi vor păstra linişte şi tăcerea înaintea Lui.

Recunoşti că ai o natură păcătoasă?

Învinovăţeşti pe alţii cu uşurinţă?

Crezi că alţii sunt responsabili pentru greşelile tale?

Îţi ascunzi păcatele?

Unde cauţi ajutor când ai căzut?

Cunoşti răspunsul Domnului pentru păcatul şi vinovăţia omului?

Păstrezi tu linişte şi tăcere înaintea Domnului când vezi şi auzi ce spune El?

Doamne, păzeşte inima mea de lipsa de responsabilitate!

Obişnuit cu … suferinţa

1Isaia 53:1-3

Isaia 53:3a

„Dispreţuit şi părăsit de oameni,

om al durerii

şi obişnuit cu suferinţa.”

*

Cine a fost dispreţuit? Cine a fost părăsit de oameni? Cine a fost un om al durerii? Cine a fost obişnuit cu suferinţa? Robul Domnului! Salvatorul lumii! Împăratul împăraţilor şi Regele regilor!

Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului? Foarte puţini. Nu mulţi oameni au crezut în trecut, nu mulţi oameni cred astăzi.

Cine a cunoscut puterea Salvatorului? Nu mulţi oameni cunosc puterea lui Dumnezeu.

Promisiunea salvării a fost neglijată şi respinsă pe vremea lui Isaia, pe vremea Domnului Isus, şi este la fel şi astăzi. Nu mulţi oameni caută să cunoască  puterea Salvatorului. Israeliţii nu au recunoscut puterea Salvatorului, chiar dacă au văzut minunile, semnele şi lucrările Lui pe pământ.

Ioan 12:37-40, ne spune: „Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese proorocul Isaia: ,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?” De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: ,,Le- a orbit ochii şi le-a împietrit inima ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.”

Nu numai mesajul a fost respins, dar şi persoana Domnului Isus. L-au respins de la început pentru că nu au văzut haina regală şi nici puterea militară care putea să-i scape de romani. Nu L-au băgat în seamă.

Ce înseamnă să nu-L băgăm în seamă pe Domnul?

Ce înseamnă să ne întoarcem faţa de la El?

Domnul Isus a crescut ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. Era mare uscăciune spirituală pe vremea Domnului Isus. Este la fel şi astăzi. El a fost dispreţuit, părăsit de oameni (nu a fost popular), a suferit fizic, emoţional şi spiritual, a avut puţini prieteni şi nu a fost apreciat.

Cine se poartă aşa cu tine? Cu cine te porţi tu aşa?

Cine sau ce te pune la pământ? Pe cine pui tu la pământ?

În mijlocul problemelor tale, la cine apelezi? Dacă nu ştii, te încurajez să apelezi la Hristos. El este Marele nostru Preot care are milă de slăbiciunile noastre (Evrei 4:15).

Care este răspunsul tău faţă de suferinţa Domnului?

Răspunsul meu este: ,,Doamne, mulţumesc! Sunt recunoscătoare pentru suferinţa Ta pentru mine”.

 

Inima mea caută puterea şi descoperirea braţului Tău!

 

Proverbe 31

31*

Proverbe 31

*

Tată ceresc, Tu mă ajuţi să-mi amintesc cuvintele înţelepciunii şi învăţătura bună pe care mi-o dădea mama mea: ,,Păstrează-ţi curăţia şi nu-ţi da altora vlaga şi nu căuta dezmierdările străinilor care duc la pierderea celor neştiutori; nu se cade să bei vin, nici să umbli după băuturi tari; ca nu cumva, bând, să uiţi legea şi să calci drepturile tuturor celor nenorociţi”.

Se spune: ,,Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin, celui cu sufletul amărât; ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.”, dar aceasta nu este slujba la care ne cheamă Domnul, ci să ne deschidem gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi; să ne deschidem gura ca să judecăm cu dreptate şi să apărăm pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Doamne, ajută-mă să fiu o femeie cinstită, căci ea este mai de preţ decât mărgăritarele; inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri; ea îi face bine şi nu rău, în toate zilele vieţii sale; ea face rost de haine pentru îmbrăcăminte şi lucrează cu mâini harnice; ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea; ea se scoală dimineaţa devreme ca să dea hrană casei sale şi să organizeze lucrul de peste zi; se gândeşte la ceea ce trebuie să cumpere şi cumpără; din rodul muncii ei slujeşte familia ei; ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele; vede că munca îi merge bine, lumina ei străluceşte chiar şi în timpul nopţii; ea pune mâna pe lucru şi degetele ei ştiu ce-i de făcut; ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit; nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu; ea îşi face învelitori, are haine bune şi preţioase; bărbatul ei este bine văzut între oameni; ea are relaţii bune cu toţi cei harnici şi împreună lucrează spre binele tuturor; ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine; ea deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii; fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicând: „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”

*

Doamne, ajută-mă să nu caut scuze ca să nu lucrez şi nici să mă trag înapoi de la ceea ce trebuie să fac cu mâinile mele. Caut să-mi înving scuzele, să nu mă plâng că sunt prea ocupată, prea obosită pentru că am mult de lucru. Nu mă plâng că nu ştiu ce-i de făcut şi nu am resurse. Caut lucrurile de care am nevoie şi mă duc departe dacă trebuie ca să ajung unde trebuie, pentru nevoile mele. Călătoresc, dacă trebuie, căci voi primi răsplată pentru munca mea. Cred că voi primi laudă şi recunoştinţă pentru munca mea, pentru sacrificial meu. Cel mai mare dar va fi că voi primi aprecierea Domnului.

Nu vreau să obosesc în facerea binelui. Peste ani şi ani, privind în urmă voi culege roadele lucrurilor pentru care am muncit.

Recunosc în fiecare zi că am nevoie de putere şi cunosc pe Cel ce este sursa puterii, Cel ce dă scop şi răsplăteşte pe cei ce-L slujesc.

Tată ceresc, nu vreau să mă tem de o muncă prea grea, ci să mă concentrez la răsplata finală pe care o voi primi de la Tine. Îmi doresc să am o motivaţie bună: să fiu plăcută Ţie, nu oamenilor. Mă păzesc de făţărnicie şi mândrie.

Nu vreau să neglijez lucrurile casei, datoriile zilnice, de aceea Te rog ajută-mă să înţeleg şi să primesc totul ca fiind lucrarea la care Tu m-ai chemat şi să nu mă uit la câştigul imediat, ci să aştept în tăcere ajutorul şi răsplătirile Tale. Dă-mi viziune despre lucrurile importante indiferent cum le vede lumea, căci vreau să fiu plăcută înaintea Ta. Eliberează-mă de frică, lene, descurajare, distragerea atenţiei cu alte lucruri.

Tu mă ajuţi să caut lucrurile de care am nevoie şi să le folosesc cu înţelepciune.

Vreau să cresc în relaţia mea cu Tine, ca să ajung să experimentez credincioşia Ta, purtarea Ta de grijă faţă de mine şi familia mea. Mă încred în Tine pentru nevoile mele, prin care Tu îmi creşti credinţa şi mă înveţi să mă rog şi să aştept răspuns la rugăciunile mele. Caut oportunităţi să slujesc şi aştept călăuzire de la Tine în luptele mele şi în experienţele mele. Îţi cer mereu înţelepciune ca să ştiu cum să folosesc ceea ce Tu mi-ai dat. Mă rog să văd nevoile reale şi felul în care pot implica toată familia în experienţa vieţii, în călătoria credinţei, în aşteptarea împlinirilor.

Vreau să motivez familia mea în slujire, şi mă rog ca ei să vadă o binecuvântare în slujire, nicidecum viziunea lumii. Ajută-ne să avem inimi pline de compasiune şi umilinţă, dorind împlinirea nevoilor altora şi aceasta cu atitudini corecte, fără să căutăm atenţia altora. Să ne amintim ce ai făcut Tu pentru noi, chiar dacă nu am meritat şi fie ca harul Tău să ne inspiră să dăruim şi noi har celor ce nu merită. Vrem să fim responsabili, să motivăm pe alţii la slujire fără să-I manipulăm, ci fiind exemplu de slujire.

Doamne, ajută-ne să ne pregătim pentru viitor, pentru nevoile din viitor şi pentru Împărăţia Ta. Vrem să avem priorităţi clare înaintea ochilor, să nu preţuim câştigul lumii mai presus de bogăţiile spirituale. Învaţă-ne să împărţim ceea ce avem cu alţii care nu au şi să adunăm pentru viitor. Învaţă-ne să ne păzim inima de iubirea de bogăţie şi confort sau securitate, şi să ne încredem în Domnul pentru că El este Susţinătorul şi Dătătorul tuturor lucrurilor bune. Vrem să avem echilibru şi să plănuim viitorul în dependenţă de Tine fără să ne temem de necunoscut sau să ne îngrijorăm. Nu vrem să ne punem energia în controlul circumstanţelor vieţii care ar aduce securiatate financiară sau materială, ci ne rugăm să biruim slăbiciunile umane.

Doamne, ajută-ne să fim creativi în chemarea pe care ne-ai făcut-o. Tu cunoşti darurile şi talentele noastre, de aceea avem îndrăzneală în puterea Ta că ne va ajuta să ducem la bun sfârşit lucrul pentru care Tu ne-ai pregătit. Tu ne creşti şi ne dezvolţi calităţile noastre ca să slujim şi ne ajuţi să fim smeriţi recunoscând puterea Ta în toate.

Inima noastră bate pentru Tine, ca să împlinim scopul Tău şi să ne bucurăm că ne dai dorinţe după voia Ta.

Vrem să lucrăm cu bucurie, căci tu răsplăteşti pe cei ce slujesc cu bucurie. Privim cu bucurie la cer, la răsplătirea tuturor celor credincioşi.

Mulţumim că ne încurajezi când suntem obosiţi şi apăsaţi de povara datoriilor zilnice şi ne întăreşti.

Doamne, preţuiesc teama de Tine mai mult decât dezmierdările vieţii, căci dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar cei care se teme de Domnul vor fi lăudaţi.

Aştept răsplată de la Tine, căci Tu răsplăteşti rodul muncii mele şi Te rog binecuvântează faptele mele ca să fie făcute în ascultare de Tine.

 

Doamne, binecuvântează-ne cu înţelepciunea care vine de sus!