January 27, 2014 by anatatar

Proverbe 27

Tată ceresc, ajută-mă să nu mă fălesc cu ziua de mâine, căci nu ştiu ce poate aduce o zi.

Nu vreau să mă laud, ci las pe altul să mă vorbească de bine; nu gura mea, nu buzele mele, ci un străin.

Păzeşte-mă de supărare şi nebunie, căci piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.

Păzeşte-mă de gelozie, de furie şi de mânie, căci furia este fără milă şi mânia năvalnică; şi cine poate sta împotriva geloziei?!

Primesc mustrarea Ta şi a prietenilor mei, căci mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă; rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.

Caut să preţuiesc toate binecuvântările Tale, să fiu mulţumitoare şi nu vreau să fiu cu nebăgare de seamă când m-am săturat, căci sătulul nemulţumit calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci.

Binecuvântează pe toţi cei plecaţi de acasă, căci ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Pune în jurul meu prieteni care îmi dau sfaturi pline de dragoste, căci cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Nu părăsesc pe prietenul meu, nici pe prietenul tatălui meu, nu intru în casa fratelui meu în ziua necazului meu, ci îmi plec genunchiul în primul rând să-Ţi cer ajutor şi sfat. Mulţumesc pentru toţi vecinii mei, căci mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Tată ceresc, vreau să fiu înţeleaptă şi o bucurie pentru cei din jurul meu, când răspund celui ce mă batjocoreşte. Vreau să fiu omul chibzuit care vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.

Tu mă ajuţi să nu fac promisiuni care sunt o cursă pentru mine şi familia mea; să binecuvântez la vreamea potrivită pe cei din jurul meu; să mă feresc de blesteme şi gâlceavă; să nu mă amestec cu cei care nu se pot opri din certuri şi mânie, ca nu cumva să ajung ca şi ei.

Doamne, eu nu pot opri răul aşa cum nu pot opri vântul; nici mânia unui om, dar Te rog nu mă lăsa pe mâna omului care aţâţă mânia altui om.

Îngrijesc de lucrurile pe care Tu mi le-ai dat, ca să mă bucur de lucrarea mâinilor mele şi îmi păzesc sufletul, căci vreau să fiu preţuită de Tine.

Mulţumesc pentru oamenii binecuvântaţi din jurul meu, care răspundem inimii cu bunătate şi îndurare, căci cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.

Mă desfătez în Cuvântul Tău şi îmi păzesc privirea de vederea lucrurilor deşarte, căci după cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.

Doamne, dă-mi un nume bun, căci ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.

Alung nebunia din viaţa mea, căci pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el.

Îngrijesc de casa mea şi de familia mea. Îmi număr binecuvântările şi iau seama la bogăţie, căci nici o bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. Şi natura este în continuă schimbare: după ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă şi ierburile de pe munţi sunt strânse.

Mulţumesc pentru hrană şi îmbrăcăminte. Mulţumesc pentru toţi banii câştigaţi prin munca mea şi Te rog să binecuvântezi tot ceea ce am.

Mulţumesc pentru casa mea şi pentru puterea pe care mi-o dai cu privire la lucrările mele şi întreţinerea casei mele.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţii care primesc mustrarea Ta

şi să fim vorbiţi de bine!

January 26, 2014 by anatatar

Proverbe 26

Tată ceresc, păzeşte-mă de nebunie, căci aşa cum nu se potrivesc zăpada vara şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Păzeşte-mă de blesteme, căci aşa cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat.

Tată, dă-mi înţelepciune ca să ştiu când să nu răspund nebunului după nebunia lui, ca să nu seamen cu el; şi când să răspund nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. Cred că biciul este pentru cal, frâul pentru măgar şi nuiaua pentru spinarea nebunilor; cel ce trimite o solie printr-un nebun, îşi taie singur picioarele şi bea nedreptatea; cum sunt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni; cum ai pune o piatră în praştie, aşa este când dai mărire unui nebun; ca un spin care vine în mâna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor; ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este cel ce tocmeşte pe nebuni şi pe întâii veniţi; cum se întoarce câinele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui.

Doamne, nu mă lăsa să stau în jurul oamenilor care se cred înţelepţi, căci pot să am mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru ei.

Mă păzesc de lene şi de leneş, căci leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu! Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui. Leneşul îşi vâră mâna în blid, şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură. Leneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu judecată.

Nu mă amestec în certurile altora, căci un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte, este ca unul care apucă un câine de urechi.

Nu glumesc cu păcatul şi mă păzesc de înşelăciune, căci ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare, aşa este omul care înşeală pe aproapele său şi apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!”

Alung pe toţi clevetitorii din jurul meu, căci când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleşte; după cum cărbunele face jăratic şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta; cuvintele clevetitorului sunt ca nişte prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor.

Dă-mi o inimă bună şi buze care rostesc adevărul, căci ca zgura din argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse la rău şi o inimă rea; cel ce urăşte se preface cu buzele lui şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea; când îmi vorbeşte cu glas dulce, nu-l cred, căci şapte urâciuni sunt în inima lui. Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare.

Nu mă lăsa să fac rău altora, căci cine sapă groapa altuia cade el în ea şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Îmi păzesc limba de minciună şi linguşire, căci limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ne ajuţi

să ne ferim limba de rău, să ne ferim de nebunie şi de lenevie!

January 25, 2014 by anatatar

Proverbe 25

Doamne, Îţi mulţumesc pentru cartea Proverbele lui Solomon, proverbe strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

Cred că slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor; înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi inima împăraţilor sunt nepătrunse.

Vreau să fiu un vas ales, de aceea mă uit cum se scoate zgura din argint şi cum argintarul face din el un vas ales, ca să învăţ să mă las în mâinile Olarului să-mi dea forma pe care El o doreşte.

Scot afară răul din mine prin rugăciune şi prin ajutorul Tău, căci doresc să mă întăresc prin neprihănire.

Nu mă fălesc înaintea altora şi nu iau locul celor mari; căci este mai bine să mi se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fiu pogorâtă înaintea celor pe care mi-i văd ochii.

Nu mă grăbesc să mă iau la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştiu ce să fac, când mă va lua la ocări aproapele meu. Îmi apăr pricina împotriva aproapelui meu, dar nu dau pe faţă taina altuia, ca nu cumva, aflând-o cineva, să mă umple de ruşine şi să-mi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.

Sunt atentă la cuvintele pe care le rostesc, căci un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere din aur într-un coşuleţ din argint; ca o verigă din aur şi o podoabă din aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare; ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.

Nu mă laud cu dărniciile mele, căci aşa ca norii şi vântul fără ploaie, este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.

Tată ceresc, ajută-mă ca prin răbdare să înduplec pe alţii şi limba mea să fie dulce, căci o limbă dulce poate vindeca oase.

Caut să fiu cumpătată în toate lucrurile. Ajută-mă să mănânc atât cât îmi ajunge, ca să nu mă îmbolnăvesc din poftă nestăpânită şi lăcomie.

Calc rar în casa aproapelui meu, ca să nu se sature de mine şi să nu mă urască.

Spun adevărul, căci ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.

Nu-mi pun nădejdea în oamenii stricaţi, căci ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.

Doamne, învaţă-mă cum să mă port cu cei ce sunt în nenorocire, căci ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.

Dacă este flămând vrăjmaşul meu, vreau să-i dau pâine să mănânce; dăcă-i este sete, vreau să-i dau apă să bea; căci făcând aşa, adun cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îmi va răsplăti.

Mă păzesc de clevetire, căci precum vântul de miazănoapte aduce ploaia tot aşa limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită.

Dă-mi putere să îmi stăpânesc limba, ca nu cumva să spună cei din casa mea că este mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o femeie gâlcevitoare.

Mă bucur să dau veşti bune, căci ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.

Nu mă clatin în faţa celui rău, căci ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.

Vreau să am echilibru în toate lucrurile fără să alerg după slava mea însumi.

Tată ceresc, Te rog să dezvolţi în viaţa mea roada Duhului Sfânt: stăpânirea de sine, căci omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să vorbim cuvintele vieţii care izvorăsc dintr-o inimă în care Duhul Sfânt rodeşte!

January 24, 2014 by anatatar

Proverbe 24

Tată ceresc, ajută-mă să nu pizmui pe oamenii cei răi şi să nu doresc să fiu cu ei, căci inima lor se gândeşte la prăpăd şi buzele lor vorbesc nelegiuiri.

Dă-mi înţelepciune şi pricepere, căci prin înţelepciune se înalţă o casă şi prin pricepere se întăreşte; prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute; un om înţelept este plin de putere şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Sfătuieşte-mă şi pune sfătuitori buni în viaţa mea, căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.

Păzeşte-mă de nebunie, căci înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată.

Mă gândesc şi plănuiesc să fac binele, căci cine se gândeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate; gândul celui nebun nu este decât păcat şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni.

Dă-mi putere în ziua necazului şi izbăveşte-mă, ca să ajut pe cei târâţi la moarte şi să scap pe cei ce sunt aproape să fie junghiaţi.

Mă apăr de prefăcătorie, minciună şi nu zic: „Ah! n-am ştiut!”, căci Tu vezi totul. Tu eşti Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului meu. Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Binecuvântează mâncarea care o mănânc, ca să fie sănătoasă şi bună, ca şi mierea şi fagurul de miere care este dulce pentru cerul gurii mele. Tot aşa şi înţelepciunea este bună pentru sufletul meu: dacă o voi găsi, am un viitor şi nu mi se va tăia nădejdea.

Nu întind curse la locuinţa celui neprihănit şi nu-i tulbur odihna.

Caut neprihănirea, căci cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Nu mă bucur de căderea vrăjmaşului meu şi nu mi se veseleşte inima când se poticneşte el, ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el spre mine.

Nu mă mânii din pricina celor ce fac rău şi nu pizmui pe cei răi, căci cel ce face răul n-are nici un viitor şi lumina celor răi se stinge.

Mă tem de Domnul, Împăratul şi nu mă amestec cu cei neastâmpăraţi, căci deodată le va veni pieirea şi cine poate şti sfârşitul amândorora!

Ajută-mă să aud ce mai spun înţelepţii: „Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.”

Doamne, dă-mi înţelepciune să fac deosebire între bine şi rău şi să spun adevărul, căci pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele, şi-l urăsc neamurile, dar celor ce judecă drept le merge bine şi o mare binecuvântare vine peste ei.

Tată ceresc, ajută-mă să dau răspunsuri pline de bunătate celui nevoiaş, căci un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Îmi văd întâi de treburi în casă şi afară, îngrijesc de lucrul încredinţat mie şi apoi zidesc casa mea şi pe cei din jur prin lucrarea mâinilor mele şi prin rugăciune.

Nu vorbesc în chip uşuratic împotriva aproapelui meu, ca să nu mă înşel cu buzele mele. Nu zic: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!”

Sunt harnică şi mă rog pentru o minte sănătoasă, căci am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte şi era numai spini, acoperit de mărăcini şi zidul din piatră era prăbuşit. M-am uitat bine şi cu luare aminte şi am tras învăţătură din ce am văzut. Nu vreau să spun ca el: „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!” Şi sărăcia vine pe neaşteptate, ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim harnici şi înţelepţi!

January 23, 2014 by anatatar

Proverbe 23

Tată ceresc, ajută-mă să ştiu cum să mă port dacă stau la masă la unul din cei mari; să iau seama ce am înainte; să-mi pun un cuţit în gât, dacă sunt prea lacom; să nu poftesc mâncările lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.

Ajută-mă să nu mă chinui ca să mă îmbogăţesc, să nu-mi pun priceperea în aceasta, căci abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.

Nu mănânc pâinea celui ce are ochiul rău şi nu poftesc mâncările lui alese, căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. „Mănâncă şi bea” va zice el; dar inima lui nu este cu mine. Bucata pe care am mâncat-o, o voi vărsa şi cuvintele plăcute pe care le voi spune, sunt pierdute.

Nu vorbesc la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele înţelepte.

Nu mut hotarul văduvei şi nu intru în ogorul orfanilor, căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva mea.

Îmi deschid inima la învăţătură şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Primesc mustrare, căci am nevoie de disciplinare ca să nu mor în păcatele mele şi ca să îmi scot sufletul din locuinţa morţilor. Dacă-mi va fi inima înţeleaptă, cei din jur se vor bucura şi se vor veseli, când buzele mele vor spune ce este bine.

Nu îmi pizmuieşte inima pe cei păcătoşi, ci am totdeauna frică de Domnul; căci este o răsplată şi nu mi se va tăia nădejdea.

Ascult, ca să fiu înţelept; îmi îndrept inima pe calea cea dreaptă.

Nu sunt printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne, căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Ascult pe tatăl meu şi nu nesocotesc pe mama mea, când a îmbătrânit.

Cumpăr adevărul şi nu-l vând. Caut înţelepciunea, învăţătura şi priceperea, căci tatăl celui neprihănit se veseleşte şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură. Să se bucure tatăl meu şi mama ta, să se veselească cea care m-a născut.

Tată ceresc, Îţi dau inima mea şi să găsească plăcere ochii mei în căile Tale.

Păzeşte pe toţi fiii mei şi pe toţi fraţii mei de femei stricate, căci curva este o groapă adâncă şi străina o fântână strâmtă. Ea pândeşte ca un hoţ şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi. Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat; ale celor ce se uită la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar, când alunecă uşor, dar pe urmă, muşcă întocmai ca un şarpe şi înţeapă ca o viperă; ale celor a căror ochi se vor uita după femeile altora şi a căror inimă va vorbi prostii; ale celor care sunt ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg; ale celor care spun: „M-a lovit dar nu mă doare! M-a bătut dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”.

Doamne, păzeşte pe toţi cei credincioşi de băuturi alcoolice şi pofte sexuale neîngăduite şi ajută-i să vadă consecinţele groaznice care îi aşteaptă pe cei neascultători de poruncile Tale.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim oameni curaţi, credincioşi şi ascultători de poruncile Tale!

January 22, 2014 by anatatar

Proverbe 22

Doamne, dă-mi un nume bun, căci un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul. Bogatul şi săracul se întâlnesc, căci Tu, Doamne, i-ai făcut şi pe unul şi pe altul.

Dă-mi chibzuinţă, căci omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi.

Caut smerenia, căci răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa.

Mă păzesc de stricăciune, căci spini şi curse sunt pe calea omului stricat, dar cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele.

Ajută-mă să dau o învăţătură bună copiilor din jurul meu, căci cine învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze îl va ajuta ca atunci când va îmbătrâni, să nu se abată de la ea.

Păzeşte-mă de sărăcie, Doamne, căci bogatul stăpâneşte peste cei săraci şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut.

Nu vreau să seamăn răul, căci cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera şi nuiaua nelegiuirii lui este gata.

Vreau să fiu omul milostiv, căci omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui.

Ajută-mă să izgonesc pe batjocoritor şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta.

Iubesc curăţia inimii şi am bunăvoinţa pe buze, ca să fiu socotită prietenă cu Împăratul.

Fie ca ochii Domnului să mă păzească şi să îmi dea ştiinţă, ca să ştiu să înfrunt cuvintele celui stricat.

Păzeşte-mă de leneşul care zice: „Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliţă!”

Păzeşte-mă de imoralitate şi nu mă lăsa să mă pedepsesc cu un păcat aşa de grav.

Dezlipeşte nebunia de inima mea. Primesc nuiaua certării Tale ca să mă delipeşti de rău.

Vreau să-l preţuiesc pe sărac, nu să-mi măresc avuţia, ca nu cumva să trebuiască să dau şi eu altuia mai bogat şi să ajung la lipsă.

Îmi plec urechea şi ascult cuvintele înţelepţilor şi iau învăţătura în inimă, căci este bine să le păstrez înăuntrul meu şi să-mi fie toate de odată pe buze; pentru ca să-mi pun încrederea în Domnul.

Vreau să primesc învăţătură de la Tine astăzi. Tu ai aşternut în scris pentru mine sfaturi şi cugetări, ca să mă înveţi lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspund cu vorbe adevărate Celui ce mă trimite.

Nu despreţuiesc pe sărac, pentru că este sărac şi nu asupresc pe nenorocitul care stă lângă mine, căci Domnul le va apăra pricina lor şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie.

Nu mă împrietenesc cu omul mânios şi nu mă însoţesc cu omul iute la mânie, ca nu cumva să mă deprind cu cărările lui şi să-mi ajungă o cursă pentru suflet.

Nu voi fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii, căci dacă n-am cu ce să plătesc, pentru ce să pierd ceea ce am?

Nu voi muta hotarul cel vechi pe care l-au aşezat părinţii mei.

Voi căuta să fiu un om iscusit, căci un om iscusit în lucrul lui, poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţi şi harnici!

January 21, 2014 by anatatar

Proverbe 21

Tată Ceresc, inima mea este ca un râu de apă în mâna Ta, pe care îl îndreapţi încotro vrei. Chiar dacă omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, Tu eşti Cel ce cercetează inimile.

Cred că a face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. De aceea mă păzesc de privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, care nu este decât păcat.

Vreau să fiu harnică, căci planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.

Vorbesc adevărul, căci comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge şi ele duc la moarte.

Nu las invidia în inima mea, căci invidia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept.

Îmi îndrept paşii pe calea cea dreaptă ca să fac ce este bine, dar cel vinovat merge pe căi sucite.

Nu vreau să fiu o femeie gâlcevitoare, căci este scris: ,,Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare”.

Sufletul meu doreşte binele, dar sufletul celui rău doreşte răul şi semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.

Caut înţelepciunea şi învăţătura curată, de aceea mă depărtez de batjocură, pedeapsă şi prostie, căci când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.

Ajută-mă să i-au aminte şi să văd că în casa celui rău vine ruşinea şi nenorocirea.

Nu vreau să îmi astup urechea la strigătul săracului, ca nu cumva nici eu să nu capăt răspuns, când voi striga.

Învaţă-mă cum să potolesc mânia, căci este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază.

Nu mă abat de la calea înţelepciunii; nu iubesc petrecerile care duc la lipsă; nu iubesc vinul şi untdelemnul dresurilor care nu aduc nici un folos; căci cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană.

Te rog să mă ajuţi să nu fiu o nevastă supărăcioasă.

Binecuvântează locuinţa mea, căci comori de preţ şi untdedelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.

Urmăresc neprihănirea şi bunătatea, ca să găsesc viaţă, neprihănire şi slavă.

Dă-mi înţelepciune, căci înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau.

Îmi păzesc gura şi limba ca să îmi scutec sufletul de multe necazuri.

Mă cercetez ca să nu las mândria, trufia, batjocura şi îngâmfarea să lucreze în viaţa mea.

Lucrez cu mâinile mele, căci poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.

Mă lupt cu toate poftele, în fiecare zi, căci vreau să fiu neprihănită şi fără zgârcenie.

Fie jertfele mele plăcute înaintea Ta şi gândurile mele curate, căci jertfa celor răi este o scârbă înaintea Ta, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.

Ascult adevărul, căci martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.

Tată Ceresc, păzeşte-mă de o înfăţişare neruşinată, căci vreau să fiu omul fără prihană care îşi îmbunătăţeşte calea.

Tată Ceresc, ajută-mă să fiu întotdeauna de partea Ta, căutând înţelepciunea, priceperea şi sfaturile Tale.

Mă pregătesc pentru ziua bătăliei şi mă bucur să fiu de partea Ta, căci biruinţa este a Domnului şi Tu îmi vei da biruinţă.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să biruim răul prin bine!

January 20, 2014 by anatatar

Proverbe 20

Tată ceresc, iubesc înţelepciunea, de aceea nu iubesc vinul, căci vinul este batjocoritor; nu iubesc nici băuturile tari, căci băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.

Nu vreau să păcătuiesc, ci să mă tem de Tine, ca să nu Te supăr. Mă feresc de certuri, căci este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.

Mă feresc de lene, căci toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!

Vreau să fiu priceput, căci sfaturile în inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul priceput ştie să scoată din ele.

Preţuiesc credincioşia şi nu îmi trâmbiţez bunătatea, căci mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?

Mă lupt ca să fiu un om neprihănit, căci cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el!

Apăr dreptatea şi risipesc răul; îmi mărturisesc păcatele ca să am o inimă curată şi alung înşelătoriile.

Binecuvântează pe cei dragi ai mei ca să se vadă încă din faptele lor o purtare curată şi fără prihană. Dă-ne urechi care aud de la Tine şi ochi care văd lucrările Tale. Păzeşte-ne de sărăcie şi satură-ne de pâine. Nu ne plângem de lipsuri, ci căutăm înţelepciunea, căci cine are buze înţelepte este mai scump decât aurul şi mărgăritarele.

Nu mă lăsa pe mâna celor răi care zic: ,,Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii, căci pâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş.

Tată ceresc, eu cred că planurile se pun la cale prin sfat. Vreau să fac războiul cu chibzuinţă, vreau să mă lupt ca să rămân curată şi să fac alegeri bune în toate domeniile vieţii.

Nu umblu cu bârfeli, nu dau pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura nu mă amestec.

În gura mea nu va fi blestem, căci dacă cineva blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. În înima mea să nu fie locomie, căci o moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit.

Nu zic: „Îi voi întoarce eu răul!” Nădăjduiesc în Domnul şi El mă va ajuta.

Mă depărtez de înşelăciune şi minciună, căci Domnul urăşte două feluri de greutăţi şi cântarul mincinos nu este un lucru bun.

Doamne, îndreaptă paşii mei ca să înţeleg calea Ta.

Vreau să înţeleg că este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă şi abia după ce a făcut juruinţa să se gândească.

Dă-mi înţelepciune ca să vântur pe cei răi din jurul meu.

Doamne, Tu cunoşti suflarea omului, căci este o lumină a Domnului, care pătrunde până în fundul măruntaielor.

Fie ca bunătatea şi credincioşia să mă păzească şi să mă întărească.

Binecuvântează tinerii din jurul meu şi ţine-i tari pe calea Ta; binecuvântează bătrânii din jurul meu ca să-i preţuiesc ca pe o podoabă şi vindecă-ne pe toţi, ca împreună să Te lăudăm pe Tine!

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim înţelepţi ca să preţuim bunătatea şi credincioşia!

January 18, 2014 by anatatar

Proverbe 18

Doamne, ajută-mă să nu fiu supărăcioasă, să nu fiu ca cel ursuz care caută ce-i place lui şi se supără de orice lucru bun. Mă păzesc de nebunie, căci nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el.

Păzeşte-mă de cel rău, căci când vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara.

Binecuvântează cuvintele gurii mele, căci cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci şi izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într-una.

Vreau să judec drept, căci nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată.

Nu ascult vorbele nebunului, căci vorbele nebunului aduc ceartă şi gura lui înjură până stârneşte lovituri; gura nebunului îi aduce pieirea şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet; cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor şi cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.

Doamne, Numele Tău este un turn tare şi eu alerg ca să stau la adăpost. Tu eşte Cetatea mea de refugiu. Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. Dar eu aleg smerenia, căci cel mândru piere pentru că inima lui se îngâmfă; dar smerenia merge înaintea slavei.

Caut să fiu grabnic la ascultare, căci cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea.

Doamne, întăreşte duhul meu, căci duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?

Dă-mi o inimă pricepută care dobândeşte ştiinţa şi o urechea înţeleaptă care caută ştiinţa.

Fie ca darurile mele să-mi deschidă intrarea înaintea celor mari.

Îmi cercetez toate vorbele ca să fie în adevăr, căci vorbele sunt cercetate de cei ca le ascultă. .

Doamne, pune Tu capăt neînţelegerilor şi hotărăşte între cei puternici.

Binecuvântează pe fraţii mei ca să fim drepţi, căci fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti.

Vreau să zidesc cu gura mea, să vorbesc cuvintele vieţii, să binecuvântez pe toţi cei din jurul meu, căci din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură; moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele.

Ajută-mă să fiu o nevastă bună, căci cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.

Vreau mai bine să mă rog decât să fiu aspră, mai bine să mă aseamăm cu săracul care vorbeşte rugându-se, decât cu bogatul care răspunde cu asprime.

Doamne, Tu eşti prietenul meu cel mai bun şi îţi mulţumesc pentru toţi prietenii care mi i-ai dat. Păzeşte-mă de prieteni care duc la nenorocire şi binecuvântează-mă cu prieteni care ţin la mine mai mult decât un frate.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să avem discernământ spiritual în toate lucrurile!

January 17, 2014 by anatatar

Proverbe 17

Tată ceresc, ajută-mă să înţeleg că este mai bine să avem o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă.

Ajută-ne să avem o minte sănătoasă şi să ne ţinem sub stăpânire trupul nostru şi gândirea noastră.

Doamne, Tu eşti Cel ce încearcă inimile. Ascultăm cu luare aminte la învăţăturile Tale, ne păzim de răutate şi minciună, căci cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare; îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; se bucură de o nenorocire şi nu va rămâne nepedepsit.

Binecuvântează familia noastră şi fă ca să fim o binecuvântare unii pentru alţii: copiii copiilor să fie cununa bătrânilor şi părinţii să fie slava copiilor lor.

Fie cuvintele noastre alese şi păzeşte-ne de gura unui nebun care are cuvinte mincinoase în gura lui.

Ajută-ne să dăm daruri bune care par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc şi ori încotro ne întorcem, dă-ne izbândă.

Nu pomenim mereu greşelile altora, căci cine acopere o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.

Primim mustrarea, căci o mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun.

Nu căutăm cearta şi răscoala, căci cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

Păzeşte-ne de nebuni, căci mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui.

Nu întoarcem rău pentru bine, căci celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa.

Învaţă-ne cum să curmăm cearta, căci începutul unei certe este ca slobozirea unor ape.

Ajută-ne să deosebim pe cel vinovat de cel nevinovat ca nu cumva să iertăm pe vinovat şi să osândim pe cel nevinovat, ci să fim plăcuţi înaintea Ta.

Dă-ne înţelepciune în toate lucrurile, în toate relaţiile, o minte sănătoasă şi prieteni adevăraţi, căci prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate.

Nu iubim certurile, căci cine iubeşte certurile iubeşte păcatul şi cine este plin de mândrie, îşi caută pieirea.

Dă-ne o inimă neprefăcută şi o vorbire curată, căci cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.

Binecuvântează familia nostră ca să nu fim o întristare, ci o bucurie unii pentru alţii.

Fie inima noastră o inimă veselă, căci o inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

Căutăm căile dreptăţii, căci cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii.

Fă-ne oameni pricepuţi, căci înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.

Fereşte-ne de nebunie, căci un fiu nebun aduce necaz tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

Preţuim pe cei neprihăniţi, căci nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.

Suntem atenţi la vorbele pe care le rostim, căci cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa şi cine are duhul potolit este un om priceput.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să trăim în pace şi bucurie!