Proverbe 17
*
Tată ceresc, ajută-mă să înţeleg că este mai bine să avem o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă.
Ajută-ne să avem o minte sănătoasă şi să ne ţinem sub stăpânire trupul nostru şi gândirea noastră.
Doamne, Tu eşti Cel ce încearcă inimile. Ascultăm cu luare aminte la învăţăturile Tale, ne păzim de răutate şi minciună, căci cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare; îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; se bucură de o nenorocire şi nu va rămâne nepedepsit.
Binecuvântează familia noastră şi fă ca să fim o binecuvântare unii pentru alţii: copiii copiilor să fie cununa bătrânilor şi părinţii să fie slava copiilor lor.
Fie cuvintele noastre alese şi păzeşte-ne de gura unui nebun care are cuvinte mincinoase în gura lui.
Ajută-ne să dăm daruri bune care par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc şi ori încotro ne întorcem, dă-ne izbândă.
Nu pomenim mereu greşelile altora, căci cine acopere o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.
Primim mustrarea, căci o mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun.
Nu căutăm cearta şi răscoala, căci cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
Păzeşte-ne de nebuni, căci mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui.
Nu întoarcem rău pentru bine, căci celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa.
Învaţă-ne cum să curmăm cearta, căci începutul unei certe este ca slobozirea unor ape.
Ajută-ne să deosebim pe cel vinovat de cel nevinovat ca nu cumva să iertăm pe vinovat şi să osândim pe cel nevinovat, ci să fim plăcuţi înaintea Ta.
Dă-ne înţelepciune în toate lucrurile, în toate relaţiile, o minte sănătoasă şi prieteni adevăraţi, căci prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate.
Nu iubim certurile, căci cine iubeşte certurile iubeşte păcatul şi cine este plin de mândrie, îşi caută pieirea.
Dă-ne o inimă neprefăcută şi o vorbire curată, căci cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.
Binecuvântează familia nostră ca să nu fim o întristare, ci o bucurie unii pentru alţii.
Fie inima noastră o inimă veselă, căci o inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.
Căutăm căile dreptăţii, căci cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii.
Fă-ne oameni pricepuţi, căci înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.
Fereşte-ne de nebunie, căci un fiu nebun aduce necaz tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.
Preţuim pe cei neprihăniţi, căci nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.
Suntem atenţi la vorbele pe care le rostim, căci cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa şi cine are duhul potolit este un om priceput.
Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea
să trăim în pace şi bucurie!