Eu sunt cu tine

Geneza 28:10-22

Geneza 28:15: ,,Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ţi spun.”

Câtă linişte şi pace avem când Dumnezeu ne spune că este cu noi şi ne păzeşte! Oamenii ne părăsesc, dar Dumnezeu nu ne părăseşte niciodată. El ne vorbește. El ne mângâie. El ne izbăvește de cel rău. El ne iartă păcatele mărturisite. El este un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi. Dumnezeu i-a vorbit lui Iacov printr-un vis. În visul lui, Iacov a văzut o scară pe care îngerii urcau la cer şi coborau pe pământ. Iacov avea nevoie de cuvintele Domnului, căci nu era suficient să vadă doar scara şi îngerii. Dumnezeu i-a vorbit şi i-a promis că îi va da ţara promisă și urmaşi; i-a spus că îl va face o binecuvântare pentru alţii şi va fi cu el, ca să îl protejeze. Dumnezeu promite tuturor credincioşilor prezenţa şi protecţia Lui. Iată ce scrie în Isaia 41:10: ,,Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.”

Iacov a învăţat să nu se mai grăbească, ci să aştepte timpul Domnului şi să se bazeze pe puterea Lui. Uneori ne temem pentru că nu vom ajunge în ţara promisă, ne temem pentru că nu putem să ţinem pasul. Credem că suntem prea slabi și ne gândim că dificultăţile sunt prea mari. Să nu uităm cine este Dumnezeul nostru! În Filipeni 1:6 ni se spune: ,,Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” Să ne încredem în El! În Filipeni 2:12-13 se afirmă: ,,Astfel, deci, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui şi voinţa şi înfăptuirea.”

În care situaţie ai nevoie de puterea lui Dumnezeu? Cere puterea Lui! Frica de Domnul începe cu respectul faţă de El. Respectul şi admiraţia lui Iacov faţă de Dumnezeu l-au determinat să pună untdelemn pe piatra pe care dormea, ca o dedicaţie pentru prezenţa lui Dumnezeu; acel loc a devenit un loc al Domnului. El a numit locul acela Betel; mai târziu, a venit cu familia lui acolo ca să-şi mărturisească păcatele. În acel loc, Domnul i S-a mai arătat o dată. Poate ai și tu un loc special pentru Domnul şi un timp special când te întâlneşti cu El. Dumnezeu Se descoperă celor care-L caută. Dumnezeu Se descoperă prin Scripturi. Duhul Sfânt ne ajută să înţelegem Scripturile. Cum ţi S-a descoperit Domnul în săptămâna trecută?

Nu te teme, Domnul este cu tine!

Advertisement

De ce vă este frică?

 

Matei 8:26:  ,,El le-a zis: „De ce vă este frică,  puţin credincioşilor?” 

Domnul Isus i-a întrebat pe ucenicii Lui de ce le este frică. Nu numai copiii se tem, ci și adulţii. De ce se tem copiii tăi? Ce ştiu copiii tăi despre persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale? Unele temeri se nasc din visuri rele. Un copil poate să aibă visuri rele când vede un străin sau un om handicapat. Sunt mulţi oameni cu anumite dizabilităţi şi trebuie să învăţăm cum să ne comportăm când îi întâlnim. Unii copii sunt foarte diferiţi de alţii, pentru că au anumite probleme medicale. Nu știm de ce unii nu pot umbla, nu pot vedea, nu pot auzi, nu pot vorbi, nu se pot concentra, nu pot asculta etc. Viaţa fiecărei persoane este o mare taină. Totuşi, trebuie să ştim că anumite persoane au nevoi speciale şi trebuie să ştim acest lucru înainte de a-i întâlni. Trebuie să-ţi pregăteşti copilul  pentru o întâlnire cu o persoană cu nevoi speciale. Nu eticheta pe nimeni (exemplu: orbul, şchiopul, surdul, handicapatul etc.). Explică-i copilului că o persoană cu dizabilităţi nu este aşa, pentru că Dumnezeu a pedepsit-o din cauza păcatului. Răspunde-i la întrebări scurt, onest şi cu blândeţe. Să nu minimalizezi temerile copilului, dar nici să nu râzi de el dacă spune tot felul de lucruri. Ajută-l pe copil să înţeleagă faptul că cei bolnavi fizic sau psihic au simţăminte şi nevoi ca şi el. Dacă îl sperie echipamentele de ajutor pentru handicapaţi, încearcă să îl laşi să se aşeze pe un scaun cu rotile sau să folosească o cârjă sau un cadran medical (walker). Să nu te emoţionezi prea tare dacă copilul nu-şi poate lua ochii de la un anume pacient, deoarece el învaţă privind şi punând întrebări. Totuşi, învaţă-l să nu arate cu degetul.

Învaţă-l pe copil că toţi cei cu probleme au nevoie de dragoste, respect şi înţelegere şi nicidecum de mila noastră. Şi ei au nevoie de prieteni. Copiii sunt plini de compasiune şi înţelegători dacă li se explică situaţia. Dacă au primit răspuns la întrebările lor sunt gata să se acomodeze. Îşi dau seama ce pot să facă şi ce nu pot să facă asemenea persoane şi uneori le trebuie doar mai mult timp sau alte metode. Atitudinea bună faţă de aceste persoane cu nevoi speciale îl vor învăţa pe copil să fie blând şi iubitor, acceptând pe toţi din jur. Cuvintele tale pozitive îl vor ajuta pe copil să aprecieze lucrurile bune pe care pot să le facă cei limitaţi în anumite domenii. Vor putea să înfrunte frica de neprevăzut, pentru că vor înţelege dependenţa de cei mai darnici şi buni la suflet. Vor învăţa să fie mulţumitori lui Dumnezeu pentru cei din jurul lor şi vor aprecia lucrurile bune.

Noi toţi suntem conştienţi că viaţa este mai dificilă pentru o persoană cu dizabilităţi, dar mulţi nu au lăsat ca limitările lor să-i împiedice să împlinească scopul lui Dumnezeu pentru ei. Când cunoaştem astfel de persoane, suntem inspiraţi să le apreciem curajul şi îi admirăm pentru realizările lor. Personal, am întâlnit-o pe Joni Erickson Tada în România şi am văzut cum Dumnezeu i-a transformat viaţa şi a devenit, prin handicapul ei, o mare încurajare pentru toţi cei ce suferă într-un fel sau altul anumite limitări fizice sau psihice. De asemenea, românca Becky Opreanu a trecut peste handicapul ei și Domnul i-a deschis multe uși prin care a fost o mare binecuvântare pentru mulți. Dacă şi tu cunoşti pe cineva cu dizabilităţi fizice sau psihice, te încurajez să te rogi şi apoi implică-te dacă Domnul te cheamă să ajuţi la împlinirea unor nevoi în viaţa acestei persoane. Roagă-te şi pentru cei care îngrijesc aceste persoane şi dacă poţi să le spui un cuvânt de încurajare sau apreciere, să nu taci. Când suntem în jurul acestor persoane cu dificultăţi, apreciem mai mult sănătatea pe care o avem. Să-I mulţumim Tatălui ceresc pentru tot ce ne-a dat şi pentru toţi cei din jurul nostru. Să binecuvântăm pe cei din jur și să slujim cu bucurie. Să folosim orice oportunitate pentru a-i încuraja pe alții să depășească neputințele și slăbiciunile prin care trec, bazându-se pe credința în ajutorul lui Dumnezeu și al celor din jur.

Nu te teme de dificultăţile vieţii, căci Dumnezeu este cu tine!

Nu te teme!

19 fIsaia 7:1-9

*

Isaia 7:5a

*

„Nu

te

teme.”

Care sunt temerile tale? De cine sau de ce îţi este frică? Din cauza cui ţi se urcă tensiunea? Ce sau cine te ţine trează în timpul nopţii? Pentru ce suferi? Pentru tine sau pentru alţii?

Te temi că va trebui să îngrijeşti pe cineva drag?

Ţi-e frică de o cădere financiară? Te temi că o să-ţi pierzi slujba?

Te gândeşti ce preţ vei plăti pentru că Îl urmezi pe Cristos?

Ţi-e teamă că o să te cheme Domnul într-o lucrare pe care nu vrei să o faci?

Te îngrijorezi că îmbătrâneşti şi ţi se schimbă forma şi frumuseţea trupului?

Ţi-e frică pentru copiii tăi că nu vor alege binele?

Ahaz a vrut să rezolve el problemele ţării. Nu a crezut promisiunile lui Dumnezeu. Ahaz nu a fost un împărat bun. A întors spatele lui Dumnezeu şi a cerut ajutor omului (împăratul Asiriei). Ochii lui au fost aţintiţi asupra problemelor din ţară nu asupra Celui ce poate ajuta în probleme.

În care domenii din viaţa ta nu crezi promisiunile lui Dumnezeu?

Ai întors tu spatele lui Dumnezeu când ţi-a spus să faci un lucru?

Ce lucru ţi-a spus Domnul să faci şi nu vrei să-l faci?

Unde se uită ochii tăi: la probleme sau la Domnul?

Oamenii credincioşi trec prin greutăţi ca şi ceilalţi oameni. Diferenţa este că cei credincioşi au pe Domnul cu ei în orice vreme, pe când cei necredincioşi sunt singuri.

Care sunt greutăţile tale acum, şi cum te ajută Domnul?

Putem să ne încredem în Domnul sau putem avea soluţiile noastre la problemele vieţii.

Care sunt problemele tale acum? Ce înseamnă să supravieţuieşti sau să ai speranţă?

Ce faci tu în problemele vieţii? Unde alergi?

Doamne, vreau să-mi pun toată încrederea în Tine şi să nu mă tem de nimic.

Doamne, păzeşte inima mea de frică!

Păcatul şi sfinţenia

17 fIsaia 6:3

*

„Sfânt,

Sfânt,

Sfânt

este

Domnul oştirilor.”

*

Învaţă pe copilul tău sau al altora, ce este păcatul, cum să recunoască şi să mărturisească păcatul. Inima lui Isaia a fost plină de bucurie când a fost iertat de păcat. Dumnezeu l-a ajutat să vadă că El este Sfânt. În prezenţa lui Dumnezeu (care este fără păcat), Isaia a putut să vadă păcatul lui. Dumnezeu este bun în toate timpurile şi iartă pe păcătoşi. Recunoaşterea păcatului nu este un lucru natural, uşor, normal. Răspunsul natural este negarea sau învinovăţirea altora. Învaţă pe copil să explice ce a făcut rău (am spart un geam), apoi să spună „îmi pare rău” şi „te rog iartă-mă”. Iartă şi disciplinează după gravitatea faptului. Evită reacţiile care pot aduce frica sau nemărturisirea răului în viitor. Nu fă să pară mai grav decât este, pentru că va urma o altă greşeală în curând. Nimeni nu are copii perfecţi. Tu vrei binele copilului tău şi doreşti ca el să recunoască că a păcătuit (greşit), că trebuie rezolvată problema (păcatul), că nu trebuie să mintă (păcat), nici să ascundă realitatea. Învaţă pe copilul tău să spună mai des (ori de câte ori e nevoie), „îmi pare rău că am greşit” şi „te rog, iartă-mă”. Odată cu încurajările tale vei descoperi că va spune „am fost nervos”, „am fost egoist”, urmate de recunoaşterea lucrurilor care ar putea fi îndreptate: „trebuia să fiu mai răbdător”, „trebuia să mă gândesc şi la alţii”. Această purtare va dezvolta în copil un model de ascultare de părinţi şi de Dumnezeu.

Acţiunile tale vor învăţa copilul. Dacă tu eviţi să recunoşti păcatul sau responsabilităţile tale, dacă te scuzi când întârzii, dacă eşti iritată, neprietenoasă, geloasă, copilul te observă. Cea mai bună învăţătură pentru copil este modelul părintelui.

Foloseşte exemple din Scriptură ca să explici ce este păcatul. De exemplu: Adam a aruncat vina pe Eva (Genesa 3:12), Moise a fost încăpăţânat (Exod 3:11-4:17), David nu a folosit puterea lui spre a face bine altuia şi a pierdut încrederea poporului (2 Samuel 11:2-5), Iona a fost nervos (Iona 1-4), Petru a făcut o promisiune şi a călcat-o (Marcu 14:29-30, 72), Pavel a recunoscut păcatul lui (Romani 7:15-24). Folosind Biblia îl ajuţi pe copil să vadă răspunsul Domnului la păcatul omului. Viaţa de fiecare zi ne ajută să vorbim despre păcat, mărturisire şi iertare. Când vorbeşti despre iertarea altora şi ceri altora iertare, copilul va înţelege că păcatul este serios, grav. Va ajunge să înţeleagă că are nevoie de Domnul mai mult decât de un prieten, va ajunge să înţeleagă că are nevoie de un Salvator din păcat şi din robia păcatului. Nu amâna rezolvarea problemei pe mâine.

Doamne, iartă-mi păcatele şi binecuvântează inima mea!

Cine tolerează păcatul?

Isaia 5:1-30

Isaia 5:25a

„De aceea

Se şi aprinde Domnul

de mânie.”

 

Noi alegem să fim credincioşi Domnului sau să nu Îl ascultăm.

Dacă alegem să-L ascultăm, nu vom trăi plini de frica mâniei lui Dumnezeu. Frica ne ţine robi. Romani 8:15 ne spune: „Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm „Ava” adică „Tată”.

Te urmăreşte frica uneori? Aminteşte-ţi acest verset.

Dumnezeu va judeca pe cei ce au luat decizii să nu asculte de El şi L-au ignorat pe Dumnezeu.

Mânia lui Dumnezeu trebuie satisfăcută. El este Conducătorul şi foloseşte duşmanii Lui şi ai noştri ca să ne pedepsească.

Respingerea (ignorarea) lui Dumnezeu atrage judecata asupra omului.

Dumnezeu este sfânt şi nu poate să tolereze păcatul. El judecă astăzi păcatul din viaţa mea. Mă disciplinează ca să nu fiu pedepsită odată cu cei necredincioşi.

Păcatele celor credincioşi au fost judecate la cruce, de aceea nu simţim întreaga mânie a lui Dumnezeu asupra noastră.

Avertizările lui Dumnezeu sunt har pentru mine astăzi. Mâine? Nu se ştie.

Ce ştii despre ziua judecăţii finale?

Unde vei fi tu în ziua judecăţii? Între cei credincioşi? Dacă nu, de ce nu?

Vrei să scapi de judecata din urmă?

Astăzi este ziua mântuirii. Primeşte-L pe Isus Cristos în inima ta. Crede astăzi tu şi toată casa ta. Apoi aşteaptă venirea Domnului umblând în lumina Lui.

Doamne, umple inima mea

de credincioşie şi ascultare de Tine!

Ascultaţi!

Isaia 1:10

*

*

„Ascultaţi

Cuvântul

Domnului.”

*

*

 

La Domnul este salvarea!

Lumea din jurul nostru este într-o continuă şi rapidă mişcare. Oamenii aleargă spre prosperitate sau spre ruină. Este o adevărată ameninţare din toate părţile. Unii oameni sunt cuprinşi de frică şi nesiguranţă. Alţii par a o duce bine. Aşa a fost şi pe vremea lui Isaia.

Lucrurile erau într-o schimbare spre o nouă eră. Isaia a trăit cam la mijlocul perioadei dintre Moise şi Domnul Isus.

Poporul Israel avea duşmani înlăuntru şi înafară. Vecinii erau gata de război împotriva lor.

Într-o aşa vreme, Dumnezeu l-a chemat pe Isaia şi i-a dat un mesaj pentru popor. Mesajul lui cuprindea trei părţi: unul de avertizare, unul de mângâiere şi unul de salvare. Toată suflarea va pieri dacă omenirea se va baza pe altceva sau altcineva înafară de Dumnezeu. Mesajul lui Isaia este relevant şi necesar astăzi, ca şi pe vremea lui.

 

Ţi se pare că ziua este scurtă?

Care sunt lucrurile după care alergi?

Vezi schimbări mari în lume?

Care crezi că este mesajul Domnului pentru tine?

Pe cine sau pe ce te bazezi tu astăzi?

 

Doamne, ziua mea trece aşa de repede şi aş vrea să nu uit mesajul Tău pe care mi l-ai dat. Mulţumesc pentru toate avertizările pe care mi le dai prin Cuvântul Tău. Nu vreau să mă uit la duşmanii din jurul meu nici la temerile mele, ci caut să mă bazez pe Tine şi ajutorul Tău. În toate frământările zilei caut să mă bucur de mângâierea şi salvarea pe care o am de la Tine. Tu eşti Salvatorul şi Mângâietorul meu!

 

Cuvântul Domnului este astăzi mesajul Lui pentru mine, pentru inima mea!

Nu vă temeţi!

Ioan 6:16-21

*

Ioan 6:20

*  

Isus le-a zis:

„Eu sunt,

nu

temeţi!“

*

Învaţă pe copilul tău sau al altora să nu se teamă. În viaţă sunt multe temeri chiar şi pentru cei mici. Ţine-l de mână, îmbrăţişază-l, sărută-l ca să ştie că cineva este lângă el ca să-l apere. Spune-i că Domnul Isus este tot timpul cu el chiar când tu nu eşti. Vorbeşte cu el, ca să ştie ce aştepţi de la el.

Explicarea cu bucurie a puterii lui Dumnezeu într-un tunet, descrierea unui vis urât, câteva lucruri ce ar putea să se întâmple la doctor sau la dentist, alungă din frică.

Memorarea Scripturii (sau citirea) este foarte puternică şi eficientă în alungarea fricii.

Psalmul 56:3 ne spune: „Ori de câte ori mă tem, mă încred în Tine, Doamne.“

Psalmul 118:6 ne spune: „Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic.“

Psalmul 23 trebuie cunoscut de orice copil. Explică-i acest psalm.

Muzica este o altă metodă de combatere a fricii. Învaţă-l pe copil cântări cu mesaj puternic care să-l ajute să se încreadă în Dumnezeu.

Dacă se teme de întuneric lasă o luminiţă mică aprinsă în timpul nopţii.

Dacă se teme de apă, nu discuta despre teamă ci joacă-te cu el în apă, arată-i poze cu apă, spune-i poveşti cu apă…

Citeşte cărţi cu câini şi păianjeni prietenoşi dacă se teme de animale sau insecte.

Nu-l lăsa să vadă filme de groază. Nu-i lăsa pe alţii să-i spună poveşti înfricoşătoare.

Roagă-te mereu şi mereu cu copilul tău. Cere protecţia Domnului împotriva fricii.

Ce faci sau spui tu când ţi-e frică?

Nu te teme, Domnul Isus este în corabia ta!