Cine aduce roadă?

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

*

 

Domnul ne-a spus cerinţele, aşteptările Lui. El ne-a dat tot ce avem nevoie ca să împlinim cerinţele Lui.

Cum împlineşti tu cerinţele Lui?

Cum foloseşti ceea ce ai primit?

Ce ai învăţat despre aşteptările lui Dumnezeu pentru viaţa ta şi cum vrei să începi să le pui în practică?

Doamne, dă-mi o minte atentă, o inimă liniştită şi dă la o parte orice distrage atenţia mea, pentru că vreau să fiu numai eu cu Tine. Vreau să iau decizii în prezenţa Ta.

Mulţumesc că mai ai har pentru mine şi îmi vorbeşti. Vreau să împlinesc cerinţele Tale. Ajută-mă să ştiu cum să fac dreptate, cum să iubesc mila şi cum să trăiesc smerită cu Dumnezeul meu.

Crezi că Dumnezeu are ceva avertizări pentru tine?

Cum poţi să arăţi tu respect pentru Legea Domnului?

Cum poţi arăta tu valoarea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa ta?

Cum dovedeşti că iei în serios avertizările Domnului?

Doamne, mulţumesc pentru avertizările Tale pentru mine.

„Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne nu mă lăsa de ruşine!” Psalmul 119:31

„Fă-mă să pricep calea poruncilor ( şi avertizărilor) Tale şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. Îmi plânge sufletul de durere. Ridică-mă după Cuvântul Tău.” Psalmul 119:27-28

Doamne,

dorinţa inimii mele

este ca să găseşti roadă în viaţa mea!

Advertisement

Dreptatea, mila şi smerenia

Isaia 5:1-7

*

Isaia 5:4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

struguri

buni.”

*

*

 

Aşteptările lui Dumnezeu sunt foarte clare şi rezonabile. Nu ne putem juca cu Dumnezeu.

Nu pot să fiu nestatornică şi schimbătoare tot timpul, ci trebuie să învăţ ascultarea de El.

Sunt aşteptările Domnului clare pentru tine? Sunt rezonabile? Le cunoşti?

Aşteptările (cerinţele) Domnului sunt: să judecăm drept, să iubim mila şi să umblăm smeriţi cu Dumnezeul nostru.

Mica 6:8 ne spune: „Ţi s-a arătat omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău.”

Cum este judecata ta? Dreaptă?

Iubeşti tu mila?

Umbli tu cu smerenie pe calea credinţei?

Crezi că Domnul cere prea mult de la tine?

Cauţi să împlineşti cerinţele lui Dumnezeu?

Domnul îmi dă tot ce am nevoie ca să trăiesc o viaţă de credinţă.

Cum te binecuvântează Domnul ca să poţi trăi o viaţă pentru El?

Cum primeşti binecuvântarea Lui? La ce o foloseşti?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi trăi o viaţă de biruinţă? Ce faci cu ceea ce ai de la El?

Pe cine a pus Domnul în viaţa ta ca să te înveţe cum să trăieşti?

Cum mulţumeşti Domnului pentru cei ce te învaţă şi te ajută pe calea credinţei?

 

Doamne, dă-mi o inimă în care locuieşte

dreptatea, mila şi smerenia!

 

Via Domnului

Isaia 5:1-7

Isaia 5:1b

„Preaiubitul meu

avea o vie

pe o câmpie foarte mănoasă.”

 *

Via Domnului este poporul Domnului. Domnul a făcut tot pentru poporul Lui. În primul rând a ales un pământ fertil (Canaanul) unde l-a aşezat. Când a venit foametea l-a dus în Egipt unde l-a hrănit. L-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ puternic şi l-a dus prin pustie, unde timp de patruzeci de ani l-a hrănit cu pâine din cer (mană) şi apă din stâncă. Hainele nu li s-au învechit şi papucii nu li s-au stricat.

Domnul poartă de grijă dar are şi aşteptările Lui de la cei îngrijiţi.

Domnul ne dă tot ce avem nevoie ca să trăim o viaţă evlavioasă.

El va veni şi va judeca pe credincioşi (prin har) şi pe necredincioşi (prin judecată dreaptă).

Judecata Domnului pentru credincioşi (disciplina) este diferită de judecata necredincioşitor (condamnare veşnică).

Dreptatea lui Dumnezeu cere pedepsă pentru păcat.

Doamne, mulţumesc că ai grijă de mine şi sunt parte din poporul Tău. Fă-mi clare aşteptările Tale de la mine şi nu mă lăsa să mă înşel că sunt bine aşa cum sunt. Învaţă-mă cum să trăiesc o viaţă evlavioasă. Ajută-mă să recunosc disciplina Ta şi să mă îndrept ca să nu ajung pedepsită pentru păcatul meu. Fie gândul meu la revenirea Ta şi ajută-mă să Te aştept cu drag.

În timp ce Îl aşteptăm pe Domnul, să umblăm în lumina Lui.

 

Preaiubitul inimii mele este Domnul!

Preaiubitul meu

Isaia 5:1-7

Isaia 5:1b

„Preaiubitul meu avea

o vie

pe o câmpie foarte mănoasă.”

 

Isaia cântă o cântare Preaiubitului lui (Dumnezeu) despre via Lui. Preaiubitul lui Isaia avea o vie întinsă pe un pământ fertil. A săpat-o, a curăţat-o de pietrele din jurul ei, a plantat o vie de cel mai bun soi. A îngrijit-o cu drag până la culesul viilor dar când să adune rodul a văzut că are struguri sălbatici. Atunci a cerut judecată între El şi via Lui.

Care crezi că sunt aşteptările (cerinţele) Domnului de la noi?

Crezi că este normal (rezonabil) ca Domnul să aibă aşteptări de la noi?

Crezi că noi putem împlini aşteptările Domnului?

Ce aşteaptă Domnul de la mine?

În cântarea lui Isaia Domnul a aşteptat roadă.

Era normal să aştepte roadă?

De ce a aşteptat roadă?

În primul rând a pus-o pe un pământ fertil, apoi a avut grijă de ea. A păzit-o şi a aşteptat roadă. A făcut tot ce a putut pentru via Lui dar la vremea culesului nu a găsit decât struguri sălbatici (acri, amari şi cu miros rău).

De ce? Ce a fost rău? Ce s-a întâmplat?

Care este roada acceptată de Domnul şi aşteptată de la mine?

Doamne, îmi doresc roada Duhului Sfânt în inima mea!

Aşteptări

Ioan 6:1-15

 „După aceea, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei. O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. Isus S-a suit pe munte şi şedea acolo cu ucenicii Săi. Paştele, praznicul iudeilor, erau aproape. Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi i-a zis lui Filip: „De unde vom cumpăra pâini ca să mănânce oamenii aceştia?“ Spunea lucrul acesta ca să-i încerce, pentru că ştia ce are de gând să facă. Filip I-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei nu ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele“. Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon  Petru, I-a zis: „Este aici un băieţel, care are cinci pâini de orz şi doi peşti, dar ce sunt acestea la atâţia?“ Isus a zis: „Spuneţi oamenilor să şadă jos.“ În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii. Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce şedeau jos. De asemenea, le-a dat şi din peşte cât au voit. După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.“ Le-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărâmiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi. Oamenii aceia când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.“ Isus fiindcă ştia că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai El singur.“

Dacă te duci după Isus, de ce te duci? Ce aşteptări ai de la Domnul? Aştepţi de la El să-ţi resolve toate lucrurile sau aştepţi de la El să te schimbe după inima Lui?

Domnul ne încearcă uneori ca să ne înveţe să gândim bine şi să acţionăm corect. El ştie că suntem fireşti dar suntem în şcoala Lui şi creştem în cunoştinţă şi înţelepciune.

Fillip s-a dovedit foarte firesc. „Noi nu avem!“ este lozinca multora.

Andrei vine cu o soluţie. „Avem“ spune el.

Cauţi tu soluţii spre rezolvarea cazului sau te plângi „că nu se poate“ sau „nu avem“?

Domnul să te facă o bună observatoare şi împlinitoare a nevoilor celor din jurul tău!

Domnul să-ţi dea cunoştinţa şi înţelepciunea Lui!

Cum te rogi pentru căsătoria ta?

„Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

 

Sfinte Tată care eşti în ceruri,

mulţumesc pentru căsătoria noastră. Ajută-mă să fiu o soţie bună. Lucrează în inima mea dragostea, bucuria şi pacea. Ajută-mă să pun aşteptările mele la crucea Ta şi să-i dau libertate soţului meu, acceptându-l aşa cum este, fără a avea tendinţa să-l schimb. Arată-mi cum să-l iubesc necondiţionat şi cum să comunic ca să fiu înţeleasă. Ajută-ne să fim ca o echipă care trage în aceeaşi direcţie căutând pacea şi edificarea noastră.

Doamne, pune în noi dragostea Ta, dragostea care este îndelung răbdătoare, plină de bunătate, care nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire ci se bucură de adevăr, care acopere, iartă, crede, nădăjduieşte, suferă (1 Corinteni 13:4-7). Uneşte-ne într-un gând şi o simţire (1 Corinteni 1:10) având acelaşi fel de vorbire, fără dezbinări pentru că o casă dezbinată nu poate dăinui (Matei 12:25). Pune Duhul Sfânt stăpân peste noi nu un duh de divorţ. Ajută-ne să rămânem credincioşi unul altuia, să fim plini de compasiune, sensibili faţă de nevoile celuilalt, plini de respect, de consideraţie, grijă şi dragoste în toate zilele vieţii noastre.

Doamne, binecuvântează căsătoria noastră cu protecţia şi prezenţa Ta! Fă-ne una! Aşa cum ai adunat sute de culori într-un apus de soare, mii de copaci într-o  pădure şi nenumărate stele într-o galaxie, fă din inimile noastre una (Ioan 17:21-23), ca Tu să fii onorat, Tată, pentru totdeauna.

 

Domnul să binecuvânteze familia ta!