Apropiaţi-vă de Mine

natureIsaia 48

Isaia 48:16a

*

„Apropiaţi-vă

de Mine

şi

ascultaţi!”

*

 

Oare de ce ne spune Dumnezeu să ne apropiem de El? Pentru că ne-am îndepărtat?

Cum s-au depărtat israeliţii de la mărturisirea de credinţă?

Cum ne depărtăm noi de la mărturisirea de credinţă?

Trăim noi o viaţă contradictorie? Este ipocrizie în închinarea noastră?

Spunem cu gura, dar ceea ce gândim nu poate ajunge la inimă?

Dacă ştim că un lucru este rău, de ce nu ne putem lăsa de el?

Vedem şi înţelegem noi adevărul sau numai vorbim despre lucruri bune?

Dumnezeu a spus despre poporul Israel că este împietrit, că grumazul lui este un drug din fier şi are o frunte de aramă. Nu vrea să mărturisească lucrările Domnului.

Cu toate acestea Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu îl nimiceşte. Vrea să lucreze în viaţa lor de dragul Numelui Lui.

Ce crezi că ar zice Dumnezeu despre tine?

Ce crezi că ar zice Dumnezeu despre creştinii de azi? Spunem şi noi că Domnul este Sfânt în ziua de duminică şi apoi în timpul săptămânii uităm?

Harul e darul nemeritat. Astăzi mai este har dacă îl primesc. Dumnezeu vrea să lucreze în viaţa mea.

El nu ne pedepseşte pentru nelegiuirile noastre, ci ne iartă şi ne dă o nouă şansă în fiecare zi.

Domnul dă un mesaj foarte clar poporului în versetul 16a „Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi!”

Care este mesajul Domnului pentru tine? Cum răspunzi?

Aflarea păcii în viaţa mea depinde de prezenţa (aflarea) lui Dumnezeu în viaţa mea. Îl caut eu pe Dumnezeu mai întâi? Chem eu pe Domnul în viaţa mea?

Doamne, mesajul Tău pentru mine astăzi este o chemare la ascultare şi apropiere de Tine. Vreau să Te ascult şi să Te urmez fără ipocrizie. Ajută-mă să iubesc prezenţa Ta care mă schimbă şi mă împuterniceşte să trăiesc viaţa de credinţă.

Mulţumesc pentru harul Tău, pentru favoarea Ta pe care mi-o dai în fiecare zi ca să Te cunosc şi să trăiesc spre slava Numelui Tău. Vreau să mărturisesc lucrările Tale cele minunate şi iartă-mă că uit mereu care este datoria mea aici pe pământ. Doamne Isuse, Tu ai murit pentru păcatele mele şi m-ai salvat pentru ca eu să trăiesc în ascultare de legile şi poruncile Tale în fiecare zi. Păzeşte-mă de făţărnicie şi încăpăţânare, căci nu doresc să trăiesc după poftele firii pământeşti, ci după Adevărul Tău.

Doamne, fereşte inima mea de ipocrizie!

Am auzit

Isaia 6:8-13

„Am auzit glasul Domnului întrebând: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” El a zis atunci: „Du-te şi spune poporului acestuia: „Într-una veţi auzi şi nu veţi înţelege, într-una veţi vedea şi nu veţi pricepe!” Împietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urechi şi astupă-i ochii, ca să nu vadă cu ochii, să nu audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine şi să nu fie tămăduit.” Şi eu am întrebat: „Până când Doamne?” El a răspuns: „Până când vor rămâne cetăţile pustii şi lipsite de locuitori, până când nu va mai fi nimeni în case şi ţara va fi pustiită de tot, până va îndepărta Domnul pe oameni şi ţara va ajunge o mare pustie. Şi chiar a zecea parte de va mai rămâne din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină când sunt tăiaţi, tot aşa o sămânţă sfântă se va naşte iarăşi din poporul acesta.”

 

Când ţi-a pus Domnul ultima întrebare? Ce te-a întrebat?

Domnul a pus o întrebare lui Isaia. Răspunsul lui a fost lucrarea lui.

Care a fost chemarea lui Isaia? Cum ai descrie-o?

Care este chemarea ta?

Este o onoare sau o povară pentru tine lucrarea la care te-a chemat Domnul?

Când auzim Cuvântul Domnului, inima noastră poate fi deschisă sau împietrită. Cu cât este mai împietrită inima cu atât este mai greu să-L auzim pe Dumnezeu.

Îl auzi tu pe Dumnezeu? Auzi chemarea Lui? Cum este inima ta?

Isaia a răspuns „da” Domnului înainte de a şti la ce este chemat. Domnul l-a trimis cu un mesaj greu la popor. Întrebarea lui a fost: „Până când?” Tot restul vieţii lui (patruzeci de  ani) a fost mesagerul Domnului (vestind judecata Domnului), având perspectiva şi priorităţile Domnului înaintea ochilor lui.

 

Doamne, vreau să aud glasul Tău şi întrebările Tale pentru mine. Vreau să înţeleg chemarea Ta cu mintea, cu inima şi să spun: „Da, Doamne, iată-mă, trimite-mă.”

 

Doamne, ajută-mă să Te aud şi cu inima!

Cum te rogi pentru chemarea şi scopul pentru care ai fost creată?

 „Mare putere are

rugăciunea

fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

 

Doamne,

ajută-mă să cunosc chemarea şi scopul pentru care Tu m-ai creat. Nu vreau să mă uit în jur ce fac alţii şi să îi urmez. Vreau să am foarte clar înaintea ochilor mei ce vrei Tu să fac. Ajută-mă să nu mă compar cu nimeni în lucrare, să nu critic, să nu judec, să nu fiu prea sensibilă, să nu ajung la frustrare, la îngrijorare, la tulburare şi lipsa păcii. Mulţumesc că îmi dai o viziune clară pentru viaţa mea, mi Te descoperi şi mă călăuzeşti cum să-mi folosesc darurile pe care mi le-ai dat. Am nevoie de puterea şi atingerea Duhului Sfânt ca să transforme întunericul în lumină prin lucrarea ce mi-ai dat să fac. Vreau să ştiu cine sunt şi unde merg (Efeseni 1:11). Nu mă lăsa să iau decizii care să încurce lucrarea mea. Renunţ la dorinţele şi planurile mele şi accept planurile Tale chiar dacă mă doare, pentru că nu vreau ceva ce nu este binecuvântat de Tine, nici nu vreau să pierd timpul fugind după ceva ce nu pot ajunge sau care aduce frustrare şi descurajare. Pune dorinţele Tale în inima mea ca eu să mă încred în Tine că Tu poţi să duci la bun sfârşit lucrarea. Ajută-mă să fiu credincioasă în lucruri mici şi mari încredinţate mie, să mă bucur, să fiu smerită pentru că este puterea Ta care lucrează, să susţin tot ceea ce fac cu multă rugăciune. Dă-mi un duh de înţelepciune şi de descoperire în cunoaşterea Ta. Luminează-mi ochii inimii ca să pricep chemarea Ta (Efeseni 1:17-18). Caut să mă port într-un chip vrednic de chemarea pe care mi-ai făcut-o (Efeseni 4:1). Caut voia şi gloria Ta.

 Domnul este lumina şi călăuza ta!