Cât de mare este Dumnezeul tău? (5)

4 bigIsaia 40:18-20

„Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna? Meşterul toarnă idolul, şi argintarul îl îmbracă cu aur, şi-i toarnă lănţişoare din argint. Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine.”

*

Întrebarea din acest text este cheia capitolului 40. Pe vremea lui Isaia oamenii se închinau la zei. Într-o bătălie, poporul învingător se lăuda că zeul lui este mai mare. Zeii fabricaţi erau după buzunarul fiecăruia. Viaţa unui zeu era cât dura materialul din care era construit. Nu conta talentul meşterului. Este aproape ridicol să întrebăm cu cine vom asemăna pe Dumnezeu!? Cu o bucată de metal sau de lemn? Sau cu o bucată de piatră?

Ce oameni sunt descrişi în acest pasaj? Ce fel de idoli fac ei? Care este descrierea idolilor?

Ce fac idolii? Ei au gură dar nu vorbesc, au urechi dar nu aud, au ochi dar nu văd, au mâini dar nu lucrează, au picioare dar nu umblă (Psalmul 115:4-7 şi Psalmul 135:15-18).

Cum este Dumnezeu diferit de idoli, special în relaţie cu alţii? Putem găsi vreo comparaţie ( Isaia 40:25)?

Care pot fi idolii din societatea noastră? Faima, averea, popularitatea, aparenţa exterioară, casele, maşinile, banii, internetul, sexul, filmele, televizorul, prietenii, familia, copiii, hainele, conturile bancare, sinele etc.? Tot ce se ridică mai presus de Dumnezeu este idol. Tot ce iubim mai mult decât pe Dumnezeu poate deveni un idol. Care sunt idolii tăi pe care îi pui în mintea ta, în emoţiile tale, în timpul tău etc.,  mai pe sus de Dumnezeu? Unde îţi cheltuieşti energiile? La ce te gândeşti mai mult decât te gândeşti la Dumnezeu?

Unde este atenţia ta? Vrei să-ţi examinezi obiceiurile şi preocupările?

Ce lucru vei lăsa să-ţi umple mintea şi inima?

Dumnezeu este unic şi incomparabil. Există o singură cale către El.

Doamne, mulţumesc pentru atenţionarea pe care mi-o faci. Vreau să fiu atentă cu valorile mele, căci unde este valoarea mea, acolo este şi inima mea. Păzeşte-mă de idoli. Ajută-mă să Te iubesc pe Tine mai mult decât orice este sub soare.

 

Doamne, păzeşte inima mea de idolatrie!

 

Toiagul şi nuiaua

5aIsaia 14: 1-23

Isaia 14:5

„Domnul

a frânt

toiagul

celor răi,

nuiaua stăpânitorilor.”

*

 

Dumnezeu va aduce umilire în viaţa celor mândri.

Babilonul va cădea, va fi umilit pentru că Domnul va elibera poporul Său din robie şi îl va face stăpân, nu rob.

Dumnezeu are un plan pentru mine. Are un plan pentru poporul Lui. Poporul Lui se va bucura. Asuprirea va înceta. Dumnezeu ne va izbăvi de sub asuprire şi vom fi stăpâni, nu robi. Va fi odihnă şi pace cu adevărat. Va fi cântare de veselie şi de izbăvire.

Dar pentru împăratul Babilonului, se vesteşte moartea şi cea mai tristă predică de înmormântare. Destinaţia lui finală este locuinţa morţilor. Isaia 14:9-15

Viaţa după moarte este o realitate clară. Există o locuinţă a morţilor.

Moartea nu este ultimul capitol pentru nimeni.

Unde voi petrece veşnicia? Aceasta este marea întrebare!

Care este destinaţia eternităţii tale? Depinde de relaţia ta cu Dumnezeu. Cerul sau iadul? Astăzi mai poţi alege. Astăzi mai este har.

Cei ce se cred mai presus de Dumnezeu, cei ce fură gloria lui Dumnezeu, conducătorii mândri şi aroganţi, vor fi umiliţi de Dumnezeu şi pedepsiţi în locuinţa morţilor.

Dumnezeu smereşte pe cei mândri, dar dă har celor smeriţi.

În care domeniu din viaţa ta este mândrie? De câte ori trebuie să auzi chemarea Domnului la pocăinţă? Mândria şi aroganţa sunt păcate grave. Dumnezeu nu tolerează mândria individului sau a unei naţiuni.

Ce ai putea face tu pentru ca în familia ta să fie înălţat Domnul, nu omul?

Ce ai putea face tu pentru ca în biserica ta să fie înălţat Domnul, nu omul?

Ce ai putea face tu pentru ca în societate să fie înălţat Domnul, nu omul?

Trebuie să schimbi ceva în atitudinea sau vorbirea ta?

Ce crezi că ar trebui făcut ca umilinţa să se vadă în viaţa ta?

 

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

 

Am auzit

Isaia 6:8-13

„Am auzit glasul Domnului întrebând: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” El a zis atunci: „Du-te şi spune poporului acestuia: „Într-una veţi auzi şi nu veţi înţelege, într-una veţi vedea şi nu veţi pricepe!” Împietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urechi şi astupă-i ochii, ca să nu vadă cu ochii, să nu audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine şi să nu fie tămăduit.” Şi eu am întrebat: „Până când Doamne?” El a răspuns: „Până când vor rămâne cetăţile pustii şi lipsite de locuitori, până când nu va mai fi nimeni în case şi ţara va fi pustiită de tot, până va îndepărta Domnul pe oameni şi ţara va ajunge o mare pustie. Şi chiar a zecea parte de va mai rămâne din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină când sunt tăiaţi, tot aşa o sămânţă sfântă se va naşte iarăşi din poporul acesta.”

 

Când ţi-a pus Domnul ultima întrebare? Ce te-a întrebat?

Domnul a pus o întrebare lui Isaia. Răspunsul lui a fost lucrarea lui.

Care a fost chemarea lui Isaia? Cum ai descrie-o?

Care este chemarea ta?

Este o onoare sau o povară pentru tine lucrarea la care te-a chemat Domnul?

Când auzim Cuvântul Domnului, inima noastră poate fi deschisă sau împietrită. Cu cât este mai împietrită inima cu atât este mai greu să-L auzim pe Dumnezeu.

Îl auzi tu pe Dumnezeu? Auzi chemarea Lui? Cum este inima ta?

Isaia a răspuns „da” Domnului înainte de a şti la ce este chemat. Domnul l-a trimis cu un mesaj greu la popor. Întrebarea lui a fost: „Până când?” Tot restul vieţii lui (patruzeci de  ani) a fost mesagerul Domnului (vestind judecata Domnului), având perspectiva şi priorităţile Domnului înaintea ochilor lui.

 

Doamne, vreau să aud glasul Tău şi întrebările Tale pentru mine. Vreau să înţeleg chemarea Ta cu mintea, cu inima şi să spun: „Da, Doamne, iată-mă, trimite-mă.”

 

Doamne, ajută-mă să Te aud şi cu inima!

De ce merg la biserică??? ( 10 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

 *

 

Iată ce spune cineva:

,,Am pierdut startul la prima intrebare asa ca voi raspunde la amindoua intrebari, acum :

DE CE MERG LA BISERICA??  – I –

 

– merg la biserica pentruca asa m-au invatat prin exemplul lor, parintii mei. Si trebuie sa admit ca la inceput a fost un obicei –  cei drept, nu unul rau  …

– ca apoi, cunoscindu-L pe Domnul am ajuns sa prind drag si de casa Lui si, si de ceilalti “copii ” ai Lui. Mai bine o zi in casa Lui decit o mie intr-alta parte.

– e drept ca pentru a primi invatatura in zilele aceste, sunt multe, multe alte surse. Si chiar daca fac parte din trupul lui Christos in general, fac parte din  biserica locala, in particular…cu ei merg sa aduc Domnului lauda si inchinare,  multumire si sa primesc invatatura din Cuvint..

 

Ce fac eu ca sa ating scopul pentru care merg la biserica? – II –

 

– duminica dimineata plec la adunare, rugindu-mă: Doamne ma duc sa ma-ntilnesc cu fratii mei, dar inainte de toate, VREAU, sa ma-ntilnesc cu Tine .

– ma rog pentru copiii din grupa mea de scoala duminicala ( si parintii lor ) in fiecare zi in drum spre serviciu.

– saptaminal, iau legatura cu parintii lor

– iar la grupul de partasie cu care ne stringem  Vineri seara (dupa 30 de ani am ramas numai doi din grupul original – unii au murit altii au plecat si altii au venit si s-au alipit grupului … iar acum, mai multe confesiuni, din mai multe biserici, studiem Scriptura, iubim la fel, gindim la fel, ne stim necazurile si bucuriile, ne intarim sufleteste si mergem fiecare la biserica noastra locala sa stam la spartura, sa fim de ajutor lucrarii la locul unde Domnul  ne-a pus. Atit imi sunt de dragi fratii si surorile de la partasie, asa un ajutor sunt  la vreme de necaz, ca mai in iarna le-am marturisit ca imi sunt mai dragi decit toate rudele mele de corp. Si Domnul care cunoaste inimile, stie ca acesta este adevarul.

– scriu, sun sau ma intilnesc cu surorile care sunt in grupul meu de rugaciune ( la biserica noastra, prin tragere la sorti, surorile bisericii sunt grupate in sapte grupe.)

– ma rog pentru fratele pastor, unsul Domnului.

– am pe inima sa ma rog si ma rog pentru cei care nu chiar umbla pe mijlocul cararii drepte si dau curs la probleme, mai mult decit pentru cei ce umbla drept.

 

Caci dragostea lui Christos ne stringe si numai prin harul Sau putem fi si ramine “un trup bine inchegat” care sa fie lumina in lume. Slavit sa fie Domnul!!!”

 

De ce merg la biserică??? ( 6 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi.Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim

edificaţi şi încurajaţi.

*

iată ce spunea cineva:

,,O Biserică locală care se adună pentru părtășie aduce glorie lui Dumnezeu prin închinare, se zidește sufletește și predică Evanghelia” … mi-a plăcut acest adevăr.
Totuşi această întrebare este foarte personală: De ce merg la biserică?
Ne adunăm pentru noi sau pentru Domnul? Cine este în atenţia noastră? Vrem noi să ne întâlnim cu Domnul şi să-I auzim vocea? Vreau eu cu adevărat  zidire sufletească? Este Evanghelia proclamată în bisericile noastre? Este închinarea mea în Duh şi Adevăr? Pe cine zidesc sufleteşte în biserica mea?
Este motivaţia mea corectă? Ce vreau să obţin de la biserică şi ce dau?
Cercetare personală… de ce merg la Biserică? Oare de ce?
Atitudinea contează. Motivaţia contează! Inima contează!!!
Mă bucur când mi se zice: Haide la Casa Domnului!” Psalmul 122:1
Câtă bucurie duc eu la biserica mea?
Bucuria Domnului este tăria noastră. În prezenţa Lui noi ne schimbăm. Domnul locuieşte în mijlocul laudelor poporului Lui.
Cum bate inima mea când Evanghelia se vesteşte în biserica mea?
Mă duc la biserică pentru că este duminică? Mă duc la biserică să fiu eliberată de poverile mele? Mă duc la biserică să-i împovorez pe alţii?
Mă duc la biserică ca să fiu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu sau pentru ceilalţi credincioşi?
Trebuie să recunoaştem că biserica trece prin vremuri grele şi această întrebare poate să ne trezească: De ce merg la biserică?
Eu merg la biserică ca să-mi vorbească Domnul ceva foarte personal. Domnul îmi vorbeşte la biserică lucruri pe care nu le înţeleg acasă. Domnul mi se descoperă de multe ori în biserică şi îmi dă răspunsuri la frământările mele. Cântarea în biserică şi rugăciunea mă înalţă, mă apropie de Dumnezeu şi mă bucur de frumuseţea lui Dumnezeu.
Doamne, ajută-ne să mergem la Casa Ta cu bucurie, cu o inimă curată, să fim o binecuvântare unii pentru alţii (să ne zidim sufleteşte) şi să glorificăm Numele Tău!”

De ce merg la biserică? (2)

DE CE MERG LA BISERICA??

*

De ce merg la BISERICĂ???

*

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi. Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim edificaţi şi încurajaţi.

*

Atentie mare!!! nu este o intrebare generala, de principiu, este o intrebare pe care imi doresc sa vi-o insusiti si sa raspundeti PERSONAL, fiecare in dreptul lui.

*

Iată ce spune cineva:

,,Partasie, egal legatura frateasca. Restul, adica, frangerea painii, invatatura apostolilor si rugaciuni se petrec in completarea serviciului din adunari. In care nu este exclusa, partasia. Sunt de acord ca aici pot fi discutii..
Deja e filozofie…

Iată ce spune cineva:

,,Mersul la biserică este o imagine care nu face dreptate adevărului că biserica este trupul lui Cristos și noi suntem mădulare unii altora. Viața în trup este permanentă, nu doar la început de săptămână.

Cu toate acestea întrebarea rămâne. De ce ne adunăm împreună la început de săptămână? Ne adunăm pentru auzirea Cuvântului, pentru cântare, și pentru rugăciune. Comuniunea noastră constantă, ca parte din viața în trup, se manifestă și în adunările noastre publice. Slujirea reciprocă potrivit cu darurile primite de fiecare se vede și în ceea ce se întâmplă în adunările noastre la început de săptămână, așa cum trebuie să se întâmple în mod constant în fiecare zi.”

 

DE CE MERG LA BISERICA??

Dumnezeu vede

Ioan 5:1-15

*

Ioan 5:5

„Acolo se afla

un om bolnav

de 38 de ani.“

*

 

Acolo la scăldăroare erau mulţi bolnavi, dar Domnul l-a văzut pe unul care era singur şi nu putea să se mişte.

Domnul mă vede când sunt singură şi când nu pot să mă mişc (nu pot gândi bine, nu pot vorbi, nu pot acţiona etc.). Domnul vede când nu am nici un ajutor. Domnul mă vede când sunt bolnavă spiritual (nu pot să funcţionez normal, nu pot trăi viaţa de credinţă).

Poate eşti şi tu bolnavă de multă vreme şi crezi că nimănui nu-i pasă. Domnul este acelaşi ieri, azi şi în veci. A văzut în trecut, vede astăzi şi în viitor pe toţi cei ce au nevoie de ajutor.

Întrebarea Domnului („Vrei să te faci sănătos?“) pare ciudată dar este foarte necesară pentru că mulţi bolnavi s-au obişnuit cu starea lor şi nu vor să fie sănătoşi. Un om sănătos trebuie să accepte responsabilităţi, să poarte bătăliile vieţii, să muncească, să îndure necazurile zilnice etc.

Răspunsul omului („Doamne, n-am pe nimeni“) a fost de fapt o plângere, nu o dorinţă, nu răspunsul la întrebarea Domnului. Domnul îl provoacă pe bolnav la acţiune.

Când credem promisiunile Domnului scrise în Biblie recunoaştem că Dumnezeu ne împlineşte nevoile şi ne dă o viaţă nouă (sănătate). Domnul ne îndeamnă la acţiune. Te vei ruga pentru problema ta? Vei cere ajutor în rugăciune?

 

Domnul să împlinească toate nevoile tale!