În prezenţa Domnului

chivotIsaia 40:3-5

„Un glas strigă:

„Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în câmpii, şi strâmtorile în vâlcele! Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea;

căci gura Domnului a vorbit.”

*

Cum putem vedea slava lui Dumnezeu? Dumnezeu a spus că ne va descoperi slava Lui.

Gloria lui Dumnezeu este prezenţa Lui. Este gloria lui Dumnezeu vizibilă în viaţa ta?

Când Moise a văzut gloria lui Dumnezeu, faţa lui a strălucit. În prezenţa Domnului faţa noastră străluceşte. Crezi? Cum se vede slava lui Dumnezeu pe faţa ta? Stai tu suficient în prezenţa Domnului ca slava Lui să strălucească pe faţa ta?

Cum luminează slava Domnului prin tine către alţii? Dacă nu se vede nimic pe faţa ta, de ce nu se vede? Crezi că trebuie să petreci mai mult timp cu Domnul?

Dumnezeu binecuvântează pe poporul Lui cu prezenţa Lui. Prezenţa Lui nu se mută, nu este mişcătoare după cum bate vântul. Este constantă întotdeauna. Dacă nu simţi prezenţa lui Dumnezeu, cine crezi că s-a mutat: tu sau Dumnezeu? Cât de aproape stai de Domnul? Cum experimentezi prezenţa Lui? Cât de mult îţi doreşti prezenţa Domnului în viaţa ta?

Apropierea noastră de Domnul este direct proporţională cu timpul pe care îl petrecem în prezenţa Lui.

Cât timp stai, petreci, vorbeşti cu Domnul? În comparaţie cu alte activităţi (internet, cărţi, filme, manichiură, pedichiură, cumpărături, tv, etc, cum vezi timpul tău cu Domnul?

Cum poţi să-ţi faci mai mult timp pentru Domnul? Cum îţi vei rearanja programul zilei ca să-ţi rămână mai mult timp pentru Domnul? De timpul tău cu Domnul depinde prezentul şi viitorul tău! Este cea mai bună investiţie pe care o poţi face!

Te-ai întrebat vreodată cum vei traversa deşertul, pustia din viaţa ta? Nu va fi uşor. Ai nevoie de Domnul ca să poţi înainta. Dacă El merge înaintea ta, nu te vei rătăci, chiar dacă drumul va fi plin de pericole şi obstacole.

Doamne, inima mea caută prezenţa Ta! Mă bucur să petrec timp cu Tine!

Advertisement

40 de ani

40 DE ANI, DAR NU ÎN PUSTIE, CI ÎN AMERICA

m. percyPsalmul 91:1, 2, 11
*
 ,,Cel ce stă supt ocrotirea Celui prea Înalt, și se odihnește la umbra Celui Atotputernic,
 zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare, și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred”…
căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale.”
*
Pe data de 11 ianuarie 2013 am sărbătorit 40 de ani de la sosirea noastră în America.
Tata a decis să plece din România din cauza lipsurilor și a nedreptăților care se făceau pe vremea aceea. Și așa a hotărât să plece peste graniță și apoi să ajungă în America; a plecat în anul 1970, iar noi am rămas singuri 3 ani.
Și-a luat la revedere de la noi, ne-am rugat împreună, am plâns împreună și l-am încredințat în mâna tare a Celui care-l poate păzi să ajungă dincolo, și așa a fost – Domnul i-a dat izbândă.
În România, am locuit într-o casă modestă, doar în două camere, fără apă în casă, sau căldură centrală. Am fost 11 persoane, 9 copii și părintii. Domnul a fost bun cu noi și ne-a purtat de grijă, am fost fericiti lîngă Domnul chiar dacă nu am avut multe.
Mi-aduc aminte că într-o zi mama s-a rugat și a spus: „Doamne, ce le voi da copiilor mei de mâncare astăzi?”  Era dupămasa și am auzit o bătaie în geam. Eu eram adolescentă, am deschis geamul și la geam era sora Silvia, o soră văduvă care și-a pierdut sotul la o vârstă foarte tânără. A rămas cu doi copii mici, nu s-a mai căsătorit niciodată, umbla tot timpul în haine negre. Ea a realizat că Domnul i-a dat o chemare, și aceasta era să cerceteze femeile cu multi copii și să le ajute cu ce poate.
Când am deschis geamul ea mi-a înmânat o pâine și un vas de lut cu lapte și cacao. Mămica a dat Slavă Domnului că i-a purtat de grijă.
Domnul ne-a binecuvântat cu o mamă eroină, cu o mamă care a avut o încredere foarte puternică în Dumnezeu, L-a iubit mult pe Domnul. Îmi aduc aminte din copilărie cum cânta sau fluiera sau fredona cântări spre Slava Lui Dumnezeu. Domnul ne-a binecuvântat cu părinti credincioși, care nu au lipsit de la Casa Lui Dumnezeu. Mămica rămânea acasă cu cei mici, iar noi cei mari mergeam cu tăticu la Biserică.
Despărtirea de Biserica penticostală din Timisoara a fost grea; am stat în fata Bisericii, o mamă și 9 copii care și-au luat ,,La revedere”, – toată biserica plângea împreună cu noi.
Am cântat împreună cântarea:
,,Isuse-al meu prieten bun, din zorii tinereții
Cu Tine eu călătoresc pân’ la sfârșitul vieții
Când merg pe-un drum îndepărtat, Tu Doamne ești cu mine
Și fie drumul cât de greu, e-așa ușor cu Tine.”
Și așa a fost, Domnul ne-a păzit și am ajuns cu bine pe meleagurile Americii, în Chicago. A fost o zi însorită, cu cerul albastru și puțină zăpadă pe pământ. Așa am început noi viața în America, unde am fost binecuvântați și ocortiți de Dumnezeul în care ne-am încrezut.
Scumpa noastră măicuţă a plecat la Domnul. Tatăl nostru locuiește în Florida, departe de noi toți, dar am hotărât să-i facem surpriză, și să-i aducem mulțumiri că s-a gândit la noi să avem o viață mai bună și a riscat chiar viața lui pentru noi. Împreună cu doi frați ai mei, unul din California și celălalt din Portland, i-am făcut o vizită tatălui și am petrecut un timp bun vorbind de vremurile din copilărie, și mulțumind Tatălui Ceresc  pentru biruința care ne-a dat-o.
fam. strizu
 Familia Strizu
*
by Mariana Percy (Strizu), fiica cea mai mare.

Am auzit

Isaia 6:8-13

„Am auzit glasul Domnului întrebând: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?” Eu am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă!” El a zis atunci: „Du-te şi spune poporului acestuia: „Într-una veţi auzi şi nu veţi înţelege, într-una veţi vedea şi nu veţi pricepe!” Împietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urechi şi astupă-i ochii, ca să nu vadă cu ochii, să nu audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine şi să nu fie tămăduit.” Şi eu am întrebat: „Până când Doamne?” El a răspuns: „Până când vor rămâne cetăţile pustii şi lipsite de locuitori, până când nu va mai fi nimeni în case şi ţara va fi pustiită de tot, până va îndepărta Domnul pe oameni şi ţara va ajunge o mare pustie. Şi chiar a zecea parte de va mai rămâne din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină când sunt tăiaţi, tot aşa o sămânţă sfântă se va naşte iarăşi din poporul acesta.”

 

Când ţi-a pus Domnul ultima întrebare? Ce te-a întrebat?

Domnul a pus o întrebare lui Isaia. Răspunsul lui a fost lucrarea lui.

Care a fost chemarea lui Isaia? Cum ai descrie-o?

Care este chemarea ta?

Este o onoare sau o povară pentru tine lucrarea la care te-a chemat Domnul?

Când auzim Cuvântul Domnului, inima noastră poate fi deschisă sau împietrită. Cu cât este mai împietrită inima cu atât este mai greu să-L auzim pe Dumnezeu.

Îl auzi tu pe Dumnezeu? Auzi chemarea Lui? Cum este inima ta?

Isaia a răspuns „da” Domnului înainte de a şti la ce este chemat. Domnul l-a trimis cu un mesaj greu la popor. Întrebarea lui a fost: „Până când?” Tot restul vieţii lui (patruzeci de  ani) a fost mesagerul Domnului (vestind judecata Domnului), având perspectiva şi priorităţile Domnului înaintea ochilor lui.

 

Doamne, vreau să aud glasul Tău şi întrebările Tale pentru mine. Vreau să înţeleg chemarea Ta cu mintea, cu inima şi să spun: „Da, Doamne, iată-mă, trimite-mă.”

 

Doamne, ajută-mă să Te aud şi cu inima!

Inima, gura, ochii şi mâinile

Isaia 1

*

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul Domnului.”

*

 

Doamne, vreau să ascult şi să iau aminte când îmi vorbeşti. Mulţumesc că mă hrăneşti şi mă creşti prin Cuvântul Tău. Nu vreau să mă răzvrătesc împotriva Ta. Tu eşti Stăpânul meu şi vreau să Te recunosc în toate căile mele.

Ştiu că fac parte dintr-un neam păcătos, încărcat de fărădelegi, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi care au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel şi I-au întors spatele. Răzvrătirea noastră a atras pedeapsa Ta peste noi şi inima noastră suferă de moarte. Numai Tu poţi da viaţă inimilor noastre. Viaţa noastră este o pustie de multe ori şi străinii noştri ne nimicesc. Păcatul ne-a făcut să ajungem ca o cetate împresurată.

Doamne, caut ce este plăcut înaintea Ta. Când vin la închinare, învaţă-mă să mă înfăţişez cu lucrurile care nu-Ţi spurcă Templul Tău, să aduc daruri care nu sunt o scârbă pentru Tine. Fereşte-mă de orbire spirituală care mi-ar ascunde nelegiuirea unită cu sărbătoarea. Nu vreau ca darurile mele să fie o povară pe care Tu nu o poţi suferi. Nu-Ţi întoarce ochii când îmi întind mâinile spre Tine. Curăţeşte-mi inima şi mâinile. Ajută-mă să iau dinaintea ochilor Tăi faptele mele rele şi să încetez să mai fac răul.

Învaţă-mă să fac binele, să caut dreptatea, să ocrotesc pe cel asuprit, să fac dreptate orfanului, să apăr pe văduvă. Vreau să ascult de Tine ca să fiu binecuvântată.

Ajută-mă să mă feresc de necredincioşie şi ucidere cu limba sau cu fapta. Hoţia şi mita să nu se lege de mine.

Mulţumesc că mă aperi de duşmani. Tu Îţi vei întinde mâna asupra lor şi îi vei depărta de mine. Cred că vei aduce vremuri bune. Vei aduce mântuirea Ta peste mine şi peste casa mea. Ajută-ne să ne întoarcem cu toţii la Tine ca să fim mântuiţi. Nu ne lăsa să Te părăsim prin răzvrătirea şi păcatele noastre ca nu cumva să ajungem la pieire, să nu ajungem la ofilire sau ca un câlţ care arde, piere şi se stinge.

 

Doamne, curăţeşte inima, gura, ochii şi mâinile mele!

 

Folosul nostru

Ioan 11:46-57

„Dar unii din ei s-au dus la Farisei şi le-au spus ce făcuse Isus. Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul şi au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.“ Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic. Oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod şi să nu piară tot neamul?“ Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el ci fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. Şi nu numai pentru neamul acesta, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi. Din ziua aceea au hotărât să-L omoare. De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre Iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. Paştele Iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim înainte de Paşte ca să se curăţească. Ei căutau pe Isus şi vorbeau unii cu alţii în Templu: „Ce credeţi are să vină la praznic?“ Iar preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să-L prindă.“

Unii oameni, chiar credincioşi, sunt prieteni cu fariseii făţarnici.

Cine sunt prietenii tăi? Cum ţi-i alegi? După poziţia lor în societate? După caracterul lor?

Tu ai nevoie de prieteni care să fie lângă tine în vremuri grele. Roagă-te Domnului să pună un zid de protecţie în jurul tău prin prieteni credincioşi care au un caracter frumos. Nu te încrede în cei mari. Ei nu te vor ajuta la nevoie.

Încrederea ta să fie în Domnul. Fă-ţi timp pentru prietenii bune. Relaţiile sunt foarte importante. Domnul ne-a creat pentru relaţii cu El şi cu alţii. Avem nevoie unii de alţii.

Încrede-te în Domnul în situaţii grele!

Help is on the way!

Exod 3:7-10

,,Domnul a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile. M-am pogorât ca să-l izbăvesc din mâna Egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţară bună şi întinsă, într-o ţară unde curge lapte şi miere şi anume, în locurile pe care le locuiesc Cananiţii, Hetiţii, Amoriţii, Fereziţii, Heviţii şi Iebusiţii. Iată că strigătele Israeliţilor au ajuns până la Mine şi am văzut chinul cu care îi chinuiesc Egiptenii. Acum, vino, Eu te voi trimite la Faraon şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”

Domnul vede asuprirea noastră. Domnul aude strigătele noastre din pricina robiei în care ne aflăm. El vrea să ne izbăvească. El vrea să ne binecuvânteze. El vrea ca noi să spunem şi altora despre Eliberatorul nostru.

Poporul Israel era în robie. Este biserica de azi în robie? Avem noi astăzi nevoie de un Eliberator? Suntem noi astăzi sub legăturile celui rău aşa ca odinioară poporul Israel în robia Egiptului?

Trebuie să recunoaştem că în adâncurile noastre murim încet. Trăim vremuri grele. Avem zilnic nevoie de un Eliberator.

Înainte ca Domnul să ne folosească trebuie să ne zdrobească. Trebuie să fim scoşi de undeva (din Egiptul nostru, din religiozitatea noastră, din strădaniile noastre, din comoditatea noastră, etc.).

Moise a stat patruzeci de ani în pustia Madian. Ce a învăţat Moise în această perioadă?

Iosif a fost în închisoare. Ce a învăţat Iosif în această perioadă?

Pavel a stat trei ani în Arabia. Ce a învăţat Pavel în această perioadă?

Lecţiile Domnului nu se învaţă peste noapte. Trebuie timp.

Teologia trebuie scuturată.

Religia trebuie înlăturată.

Dependenţa de sine trebuie alungată.

Lucrarea lui Dumnezeu începe cu sfinţirea.

Biserica are nevoie de sfinţenie nu de minuni. Cu cât căutam sfinţenia mai mult, cu atât experimentăm minunile Domnului.

Romani 6:14 ,,Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.” Cum ne dă harul putere asupra păcatului?

Romani 8:2 ,,În adevăr, legea Duhului de viaţă în Cristos Isus, m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii.” Cum mă izbăveşte legea Duhului de viaţă în Cristos Isus de legea păcatului şi a morţii?

Vine o vreme când sunt numai eu cu Dumnezeu (fără religie, teologie, faptele mele).

Cele mai adânci lecţii le învăţăm în prezenţa Domnului.

Trebuie să părăsim Egiptul. Să-l lăsăm în urmă. Trebuie jertfă înainte de toate. În Exod 12:1-23, Moise ne prezintă jertfa care trebuia adusă şi sângele pus pe casele unde locuiau, ca să fie un semn pentru ca Domnul să nu nimicească pe cei ce aveau sângele pe uşă.

Sângele Jertfei vindecă (toţi evreii care au pus sângele la uşiorii uşii au fost gata de plecare, sănătoşi), restaurează (toţi evreii de la mic la mare (bătrân) au primit putere în trupurile lor ca să reziste în marea călătorie prin pustie), îmbogăţeşte (poporul evreu a plecat bogat din Egipt). Cu cât mai mult poate să facă sângele Domnului Isus Cristos decât sângele animalelor aduse ca jertfă!?!

Moise nu a fost eliberatorul. El a fost mesagerul. A fost doar un om.

Mesagerul trebuie să spună altora ca ei să audă despre Eliberatorul.

Vei spune altora despre Jertfa care eliberează?

Noi suntem sclavii pasiunilor rele, venite de la cel rău. Tot capul (conducătorii) este bolnav. Toată biserica suferă, cu mici excepţii (slavă Domnului pentru excepţii).

Trebuie să ajungem la victorie prin ceea ce a făcut Cristos la cruce nu prin ceea ce facem noi. Sângele Domnnului Isus curăţeşte şi eliberează şi astăzi!

Credinţa noastră este în Cristos şi Crucea Lui.

Noi propovăduim pe Cristos şi pe El răstignit.

El este ajutorul nostru! El este Eliberatorul nostru!

Tu ai un Eliberator!