Te rogi pentru vorbirea ta?
rugăciunea fierbinte
a celui neprihănit!”
Iacov 5:14b
Doamne,
binecuvântează gura mea ca să vorbesc numai cuvinte care aduc viaţă, linişte, pace, bucurie şi zidire sufletească.
În primul rând, Te rog să mă ierţi pentru că vorbirea mea a adus moarte de multe ori în trecut. Am fost nestăpânită şi obraznică (amintirile mă năpădesc). Te rog să mă ajuţi să repar ce se mai poate în relaţii cu cei pe care i-am rănit. Descopere-mi păcatul meu căci vreau să fiu iertată şi eliberată ca Tu să mă poţi folosi în Împărăţia Ta.
Vreau să dau şi eu iertare celor ce mi-au greşit de aceea Te rog pune pace între mine şi toţi ceilalţi.
Doamne, învaţă-mă să pun gânduri bune (dragostea şi Cuvântul) în mintea şi inima mea căci din prisosul inimii vorbeşte gura (Matei 12:34b). Fie vorbirea mea fără cârtiri şi fără şovăieli (Filipeni 2:14). Fie vorbirea mea aducătoare de vindecare, încurajare, mângâiere, confort, linişte, bucurie, speranţă, înţelepciune, adevăr, dragoste. Ajută-mă să spun lucruri care sunt adevărate, nobile, drepte, curate, plăcute, de valoare, vrednice de laudă, vrednice de cinste. Fă din vorbirea mea o vorbire înţeleaptă însoţită de dragoste şi umilinţă. Aminteşte-mi să nu pun în cuvinte orice gând ce îmi trece prin minte ci să mă rog pentru timpul potrivit (Proverbe 29:11). Pune pe inima mea mai mult rugăciunea decât vorbirea. Mă înfior la gândul că voi da socoteală pentru orice vorbă (Matei 12:36), de aceea caut să mă feresc de poveste multă. Nu vreau să sufăr consecinţele nestăpânirii mele.
Tată, ajută-mă să pot spune: „Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele şi cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea şi Izbăvitorul meu!” Psalmul 19:14
O vorbă bună înseninează faţa!