copil

by

Lazăr a murit

Ioan 11

*

Ioan 11:14

*

„Atunci

Isus

le-a spus

pe faţă:

„Lazăr a murit”.“

*

*

Cum răspunzi la întrebările unui copil despre moarte?

Discuţia despre moarte, cu un copil, este foarte limitată. Evitarea subiectului sau născocirea unor poveşti despre moarte poate fi mai gravă decât adevărul. Este bine să dai copilului o informaţie corectă potrivită cu vârsta lui. Vorbeşte simplu şi clar. Ascultă întrebările copilului cu atenţie şi nu folosi fraze religioase. Nu-i spune mai mult decât poate cuprinde cu mintea lui. Dacă-i spui copilului că moartea e ca şi cum ai dormi, poate trezi în el frica. Unii copii se sperie şi nu mai vor să meargă la culcare. De altă parte, dacă spunem că cel care a murit este acum un înger, răspunsul nu este biblic.

Cel mai bun răspuns pe care un părinte creştin poate să-l dea copilului este acesta: toţi cei ce Îl iubesc pe Domnul Isus, când mor merg la El.

Încurajează copilul să vorbească despre ce gândeşte, despre ceea ce s-a întâmplat, ca să poţi corecta dacă e nevoie.

Într-un fel natural povesteşte despre cel plecat (amintiri frumoase), uitaţi-vă la poze ca să ştie că morţii nu sunt uitaţi.

Nu uita să spui că într-o zi Domnul Isus, care l-a înviat pe Lazăr, va învia pe cei dragi.

Dacă treci pe lângă un cimitir şi te întreabă ce este acolo, spune-i adevărul.

*

Poţi tu spune: căci pentru mine a trăi este Cristos şi a muri e un câştig?

Nu te teme de moarte căci te vei întâlni cu Cristos!

by

Este belşug în casa ta?

Ioan 6:1-51

*

Ioan 6:48

*

„Eu

sunt

Pâinea Vieţii…“

*

*

Învaţă pe copilul tău sau al altuia că Domnul are grijă de copiii Lui. Când poporul Domnului a fost în pustie, Domnul le-a dat de mâncare.

Domnul Isus a fost trimis din cer, pentru noi, ca El să fie o hrană spirituală. El a spus: „Eu sunt Pâinea Vieţii“.

Casa sau familia este de obicei sursa pentru hrana fizică dar şi sursa pentru hrana spirituală. În casele credincioşilor este belşug de hrană şi din acest belşug trebuie să învăţăm copilul să dea şi altora. Când dăm altora, Dumnezeu binecuvântează ce rămâne şi avem şi mai mult. Domnul înmulţeşte puţinul credinciosului să ajungă pentru o perioadă mai lungă.

Este belşug în casa ta? Nu trebuie să facem risipă când alţii nu au ce mânca.

Este casa ta o sursă pentru hrana spirituală?

Te bazezi tu doar pe biserică în ce priveşte hrana spirituală?

Îl înveţi pe copil să dea şi altora din ceea ce are (fizic sau spiritual)?

Este casa ta un loc unde cel flămând găseşte hrană (fizică şi spirituală)?

Domnul are grijă de nevoile tale!

by

Nu vă temeţi!

Ioan 6:16-21

*

Ioan 6:20

*  

Isus le-a zis:

„Eu sunt,

nu

vă

temeţi!“

*

Învaţă pe copilul tău sau al altora să nu se teamă. În viaţă sunt multe temeri chiar şi pentru cei mici. Ţine-l de mână, îmbrăţişază-l, sărută-l ca să ştie că cineva este lângă el ca să-l apere. Spune-i că Domnul Isus este tot timpul cu el chiar când tu nu eşti. Vorbeşte cu el, ca să ştie ce aştepţi de la el.

Explicarea cu bucurie a puterii lui Dumnezeu într-un tunet, descrierea unui vis urât, câteva lucruri ce ar putea să se întâmple la doctor sau la dentist, alungă din frică.

Memorarea Scripturii (sau citirea) este foarte puternică şi eficientă în alungarea fricii.

Psalmul 56:3 ne spune: „Ori de câte ori mă tem, mă încred în Tine, Doamne.“

Psalmul 118:6 ne spune: „Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic.“

Psalmul 23 trebuie cunoscut de orice copil. Explică-i acest psalm.

Muzica este o altă metodă de combatere a fricii. Învaţă-l pe copil cântări cu mesaj puternic care să-l ajute să se încreadă în Dumnezeu.

Dacă se teme de întuneric lasă o luminiţă mică aprinsă în timpul nopţii.

Dacă se teme de apă, nu discuta despre teamă ci joacă-te cu el în apă, arată-i poze cu apă, spune-i poveşti cu apă…

Citeşte cărţi cu câini şi păianjeni prietenoşi dacă se teme de animale sau insecte.

Nu-l lăsa să vadă filme de groază. Nu-i lăsa pe alţii să-i spună poveşti înfricoşătoare.

Roagă-te mereu şi mereu cu copilul tău. Cere protecţia Domnului împotriva fricii.

Ce faci sau spui tu când ţi-e frică?

Nu te teme, Domnul Isus este în corabia ta!

by

Pe cine hrăneşti?

Ioan 21:15-17

 *

Ioan 21:15b  

*

,,Paşte

mieluşeii

Mei.“

*

 

Domnul Isus a spus lui Petru (şi le spune tuturor credincioşilor) să aibă grijă de copiii lui Dumnezeu (mieluşeii, oiţele şi oile).

În sensul real al cuvântului, învăţătorul de la şcoala duminicală îl hrăneşte pe copilul tău împreună cu tine. În vacanţe toată responsabilitatea este a familiei. Este totodată şi o oportunitate să-l ajuţi în dezvoltarea personalităţii lui. Viaţa trece repede şi copiii cresc. Nu-i avem decât pentru o vreme.

Copilul vede dacă citeşti Biblia ca să faci o temă sau pentru că Îl iubeşti pe Dumnezeu.

Câteva minute pe zi petrecute cu copilul şi Biblia vor ajunge o prioritate în viaţa copilului.

Spune-i copilului tău sau al altora că tot ce spune Biblia este adevărat.

Isus este prietenul copiilor. Încurajează copilul să vorbească cu Domnul ca şi cum ar vorbi cu părinţii.

Fii creativă cu copilul, mai ales în vacanţe. Vorbeşte şi cu alte mame şi fii deschisă la învăţături noi şi bune.

 

Domnul să te găsească credincioasă în lucrarea încredinţată.

Hrăneşte ,,micuţul mieluşel“ cu Cuvântul Domnului.

 

Domnul să te ajute să iubeşti Cuvântul care te hrăneşte!

Domnul să te ajute să-i hrăneşti şi pe alţii!

 

Cuvântul Domnului este o hrană adevărată!

 

 

by

Îţi doreşti să ai un timp de părtăşie în familie?

 Ioan 20:19-23

 *

Ioan 20:19 

,,Unde erau

adunaţi

ucenicii…

a venit Isus.“

*

 

Unde sunt adunaţi credincioşii, vine şi Domnul!

Învaţă pe copilul tău sau al altora despre închinare şi părtăşie.

Citirea Cuvântului este importantă.

Alege un pasaj din Biblie care prezintă o istorioară. Pune întrebări ca să poată răspunde şi copilul.

Rugăciunea este importantă.

Roagă-te despre lucruri pe care le ştiu şi copii. Roagă-te scurt, simplu; fii clară, nu repeta aceleaşi vorbe. Puteţi rosti ,,Tatăl nostru“ împreună, cu voce tare. Implică pe toată familia. Pregăteşte un caiet pentru notiţe (cu două părţi -una pentru cereri în rugăciune şi una cu răspunsurile lui Dumnezeu). Poţi să împarţi săptămâna pe subiecte. De exemplu: luni-familie, marţi-prieteni, miercuri-biserică, joi-autorităţi, vineri-bolnavi, sâmbătă-ziua Domnului, duminica-relaţia cu Cristos, nevoi speciale.

Cântarea este importantă.

Învaţă cântările vechi (ale părinţilor şi bunicilor); învaţă cântările bisericii, şi

cântă-le cu bucurie.

Fă din închinare un obicei. Fă tot ce poţi ca timpul să fie vesel şi plăcut, dar dacă nu este, nu descuraja. Nu te opri. Experienţa emoţională nu va fi aceeaşi, dar nu abandona, şi nu lăsa pe nimeni să se retragă. Ţinta ta este să ajuţi copilul să înveţe să aibă în fiecare zi un timp cu Domnul. Moştenirea cea mai mare a copilului este amintirea timpului de părtăşie sau închinare din casa părintească. Cere Domnului să protejeze acest timp în familie şi să-l facă o prioritate în viaţa voastră.

 

Domnul să binecuvânteze timpul de închinare din casa ta!

 

by

Ce ştie copilul tău despre închinare şi părtăşie?

Ioan 20

 

Ioan 20:24 

,,Toma

nu

era

cu ei…“

Când credincioşii se adună la închinare, este bine să fim cu ei. Învaţă pe copilul tău sau al altora ce este închinarea şi părtăşia. Când familia se adună împreună să se închine Domnului, se citeşte din Cuvânt, se cântă şi se roagă.

Citirea Cuvântului este vorbirea lui Dumnezeu către noi iar cântarea şi rugăciunea sunt vorbirea noastră către Dumnezeu.

Sunt şi obstacole care opresc închinarea.

Unul este timpul. Plănuieşte timpul cel mai bun pentru familia ta, şi ţine-te de el. Să fie scurt, dar nu în grabă.

Un alt obstacol este programul. Cine citeşte, ce citeşte, cât citeşte, cum citeşte? Multe familii au renunţat la închinare şi părtăşie, crezând că nu pot face un lucru destul de interesant. Nu este important să faceţi ceva interesant, ci este important ca familia să se închine şi să aibă părtăşie  împreună.

Cere Domnului prezenţa Lui. Când Domnul este prezent, nu e plictiseală. Fă-l un timp de informare, nu o predică. Cere copilului să asculte şi să participe. Domnul va răsplăti dorinţa ta de a avea o închinare în familie.

Îţi doreşti să ai un timp de închinare şi părtăşie cu Domnul în familia ta?

Domnul să binecuvânteze familia ta!

by

Cristos a inviat!

Ioan 20

Ioan 20:9b 

,,După Scriptură,

Isus

trebuia

să învieze din morţi!“

 

Cum te bucuri de învierea Domnului? Cât de recunoscătoare eşti Domnului pentru iertarea păcatelor şi viaţa veşnică? Cum Îi mulţumeşti că a murit în locul tău?

Deşi este o zi de durere pentru ceea ce s-a întîmplat în ,,vinerea mare”, o zi în care ne amintim cât de mult a suferit Domnul pentru noi, totuşi este şi o zi de bucurie căci Domnul Isus este viu în vecii vecilor.

Învaţă pe copilul tău sau al altora că Domnul Isus a înviat din morţi. Învierea Domnului este foarte importantă. 1 Corinteni 15:14 spune: ,,Dacă nu a înviat Cristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică; şi zadarnică este şi credinţa voastră.“

Credinţa noastră este că Isus Cristos s-a născut (după Scripturi), a trăit fără păcat, a murit pentru păcatele noastre, a fost îngropat (după Scripturi) şi a înviat a treia zi (după Scripturi).

Învaţă pe copil să se bucure de învierea Domnului.

Cea mai mare bucurie pentru mine în copilărie a fost sărbătoarea Naşterii Domnului şi sărbătoarea Invierii Domnului. Nu era aşa mare diferenţă între sărbători, amândouă erau la fel de importante. Astăzi sărbătoarea Învierii Domnului este nesemnificativă în multe familii şi biserici. (Diavolul a furat sărbătorile noastre.)

În fiecare an, de Paşte, aveam rochiţă nouă şi mergeam la adunare. Tot satul era în sărbătoare. Primăvara, cu frumuseţea ei, ne ajuta să ne bucurăm de viaţa care răsărea pretutindeni.

În biserică, textul despre înviere şi cântările aduceau aşa mare bucurie că nu pot uita niciodată aceste amintiri. Ziua întâi a săptămânii este foarte importantă pentru mine, deoarece îmi aminteşte mereu şi mereu de învierea Domnului.

Isus e viu, e viu cu adevărat!

Cristos a înviat! Adevărat c-a înviat!

Sărbătoreşte cu drag Învierea Domnului!

by

Este credinţă în inima ta?

Ioan 20:1-9
*

Ioan 20:8 

,,Celălalt ucenic

a intrat,

a văzut,

şi a crezut.“

*

Fiecarea ia decizii pentru sine.
Învaţă pe copilul tău sau al altora despre relaţia lui cu Dumnezeu. Relaţia lui cu Dumnezeu îl va ajuta să ia decizii bune în viaţă. Te-ai gândit că învăţăturile pe care le-ai dat copilului pot fi folosite de Duhul Sfânt să pregătească inima lui pentru primirea Domnului ca Mântuitor? Ca şi părinţi creştini, toţi ne dorim şi aşteptăm ziua când copiii vor face un legământ cu Domnul. Copilul a auzit acasă, la şcoală, la biserică, la radio şi televizor despre Domnul. Tu poţi să pregăteşti şi să încurajezi, dar nu poţi lua decizii pentru copilul tău. Oricât îţi doreşti să-l vezi împăcat cu Domnul, nu-l împinge să facă ceva sub presiune. Copiii caută să placă părinţilor, şi uneori ştiu ce vor părinţii. Lasă-L pe Duhul Sfânt să folosească Cuvântul, şi să-l aducă pe copil de bunăvoie la răspunsul corect. Un început cu incertitudini nu e bun.

Când Duhul Sfânt lucrează în inima unui copil se vede. Copilul este gata să facă un angajament pe viaţă. Unii copii, foarte devreme în viaţă, fără să înţeleagă bine, au dorinţa să urmeze pe Domnul. Nu descuraja micuţul interesat. Cu multă sensibilitate, discută cu copilul despre ceea ce înseamnă să fii copilul lui Dumnezeu. Dacă este gata, roagă-te cu el să-L primească pe Isus în viaţa lui. Cu timpul va creşte în cunoştinţa şi înţelegerea Scripturilor. Domnul nu aşteaptă ca un copil să aibă o deplină cunoştinţă a adevărului.

Domnul a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi…“ Matei 19:14
Cere Domnului să pregătească inima copilului tău, roagă-te şi încrede-te în Dumnezeu pentru viitorul lui.

Roagă-te şi încrede-te în Domnul pentru viitorul tău!

Alege astăzi să crezi Cuvântul lui Dumnezeu!

by

Vine sărbătoarea

Ioan 6:4 

,,Paştele,

praznicul iudeilor,

erau

aproape.”

Învaţă pe copil despre sărbătoarea ,,Paştelor”. Paştele este o sărbătoare creştină de o enormă însemnătate. Cei ce-L iubesc pe Domnul sunt bucuroşi să sărbătorească moartea şi învierea triumfătoare a Salvatorului lumii întregi (celor ce cred). Povestirea despre cruce şi mormântul gol va învăţa pe copilul tău adevăruri pe care le va sărbători cu bucurie.

Sunt multe cărţi care descriu aceste evenimente pe înţelesul copiilor, dar nu uita de Biblie. Duhul Sfânt poate da unui copil mic o înţelegere a povestirii citită din Biblie. Copiii trebuie să iubească şi să preţuiască Sfânta Scriptură.

Alege un timp pentru tine şi copil când nu eşti grăbită şi nici obosită (roagă-te pentru acest timp). Ar fi bine să ai zilnic acest timp chiar dacă numai 5-10 minute. Nu fi descurajată dacă pierzi o zi.
Începe întotdeauna cu o rugăciune scurtă. Pregăteşte copilul să asculte printr-o rugăminte scurtă. Citeşte rar şi clar, explicând cuvintele pe care copilul nu le înţelege. Întreabă copilul dacă a înţeles. Poţi să alegi un verset favorit şi să îl memoraţi. Mulţumeşte Domnului pentru ceva din povestire.

Eşti bucuroasă să sărbătoreşti moartea şi învierea triumfătoare a Domnului Isus?

Aşteaptă, pregăteşte şi sărbătoreşte cu bucurie!

by

Numără-ţi binecuvântările


Ioan 19
Îţi numeri binecuvântările?
Ai o inimă recunoscătoare?

*
Ioan 19:38-39   Nicodim şi Iosif au venit să aibă grijă de trupul mort al Domnului.

Ei au putut face acest lucru întrucât au fost bogaţi.  Aceasta a fost o mulţumire din partea lor. Alţii nu au putut face acelaşi lucru, pentru că erau săraci.
Învaţă pe copilul tău sau al altora  să mulţumească.
Doamne, mulţumesc că:
pot să văd – alţii nu văd,
pot să aud – alţii nu aud,
pot să miros  – alţii nu au acest simţ,
pot să ating – alţii nu au mâini,
pot să lucrez – alţii nu pot,
pot să umblu – alţii nu au picioare,
pot să vorbesc – alţii nu pot vorbi,
pot să mănânc – alţii au nevoie de ajutor,
pot să mă rog – alţii nu ştiu,
pot să citesc – alţii nu ştiu,
pot să cânt – alţii nu pot,
pot să plâng – alţii nu au lacrimi,
pot să zâmbesc – alţii nu pot,
pot să gândesc – alţii au o minte bolnavă…etc.
Doamne, mulţumesc că am o familie, sănătate, casă, lucruri multe, mâncare, prieteni, biserică, etc. Alţii nu au.
Numără-ţi binecuvântările una câte una!

Binecuvântează pe Domnul,

şi nu uita nici una din binefacerile Lui!

Când ultima dată ţi-ai numărat binecuvântările?

Tu eşti binecuvântată!